Știri
Știri din categoria Educație
Google extinde folosirea AI în educație prin creșterea limitelor din NotebookLM și integrarea Gemini în Moodle, o mișcare care poate schimba direct modul în care profesorii își pregătesc lecțiile și cum învață elevii, potrivit Google Blog.
Actualizările vizează atât școlile, cât și universitățile și sunt prezentate în contextul utilizării pe scară largă a instrumentelor AI de către „milioane de studenți și educatori”, conform companiei. Google spune că a primit feedback despre folosirea NotebookLM pentru dezvoltarea gândirii critice (inclusiv prin funcția de dezbatere din „audio overview”), despre adaptarea planurilor de lecție cu Gemini pentru elevi cu nevoi diferite și despre automatizarea unor sarcini administrative în campusuri.
Google anunță trei direcții cu impact imediat în activitatea educațională:
Pe zona de competențe, Google anunță un program de formare:
Pentru mediul universitar, Google mai indică lansarea unei prime cohorte de „research affiliates” în SUA, cu parteneri precum Purdue University, University of Alabama și UC Riverside, pentru a aduce „AI și supercomputing” în laboratoare, printr-un parteneriat descris ca „sigur și eficient ca preț”, cu hardware optimizat pentru AI la preț redus, acces timpuriu la modele avansate și colaborare cu experți Google.
Dincolo de instrumentele de predare, Google introduce o schimbare relevantă pentru gestionarea datelor în instituții:
Compania adaugă că mai târziu în acest an va introduce funcții noi de administrare și ștergere în masă pentru Photos în consola de administrare, astfel încât administratorii să vadă mai bine cine a migrat datele și să poată gestiona conținutul pentru a elibera spațiu din stocarea comună (pooled) din Drive.
În ansamblu, pachetul de actualizări împinge AI mai adânc în fluxurile de lucru din educație: de la pregătirea lecțiilor și învățarea asistată, până la administrarea platformelor și a datelor la ieșirea din instituție.
Recomandate
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Donald Trump lansează procesul de creare a unei Academii Spațiale naționale , o instituție care ar urma să pregătească și să diplomeze viitori recruți pentru NASA și Forțele Spațiale, într-un demers cu miză operațională pentru alimentarea cu personal a sectorului spațial american, potrivit HotNews . Trump a spus că va semna un ordin executiv care „inițiază procesul” de înființare a noii instituții, denumită „ Academia Spațială a SUA (US Space Academy) ”. Anunțul a fost făcut la o ceremonie de premiere organizată la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. „Misiunea sa va fi de a atrage, instrui şi conferi diplome celor mai bune talente pe care le are ţara noastră de oferit” Ce rol ar urma să aibă Academia Spațială Conform declarațiilor citate, instituția ar urma să deservească trei beneficiari principali: NASA; industria spațială privată; Forțele Spațiale ale Statelor Unite (ramură a armatei americane creată în primul mandat al lui Trump). Locația viitoarei academii nu a fost stabilită, iar materialul nu oferă detalii despre calendar, buget, capacitate de școlarizare sau criterii de admitere. De ce contează: competiția strategică împinge spre extinderea „pipeline”-ului de specialiști Anunțul vine pe fondul intensificării rivalităților strategice în spațiu, inclusiv pe dimensiunea militară și tehnologică. Administrația Trump se declară angajată într-o „a doua cursă spațială” cu Beijingul, în contextul în care SUA și China urmăresc să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo. În acest cadru, o academie dedicată ar funcționa ca mecanism de recrutare și formare pentru instituții publice și pentru companii private din domeniu, însă rămâne de văzut cum va fi concretizat ordinul executiv și ce arhitectură instituțională va rezulta. [...]
Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]
Programul educațional Solve for Tomorrow a ajuns la 419 proiecte înscrise în ediția 2025–2026 , iar această creștere – peste obiectivul inițial – este unul dintre indicatorii care au susținut premierea Samsung cu distincția Silver la DI_PLOMA AWARDS 2026, potrivit Samsung News . Recunoașterea vine într-o competiție dedicată proiectelor de diversitate și incluziune (D&I), organizată de Asociația OPEN MINDS , și vizează categoria Corporate: Proiecte Externe D&I. Solve for Tomorrow, aflat la a cincea ediție locală, este un program educațional de tip CSR (responsabilitate socială corporativă) care încurajează elevii de liceu să identifice probleme din comunitățile lor și să propună soluții bazate pe tehnologie, cu impact social. În ediția 2025–2026, programul a introdus pentru prima dată tema „Schimbare socială prin sport și tehnologie”, mizând pe sport ca element de apropiere față de interesele cotidiene ale tinerilor, în timp ce tehnologia a rămas instrumentul de transformare a ideilor în soluții. Ce arată datele ediției 2025–2026 despre tracțiunea programului Publicația indică o accelerare a participării și o extindere a ecosistemului de parteneri și mentori: 419 proiecte înscrise , cu 19,8% peste obiectivul inițial ; 120 de proiecte depuse în primele patru săptămâni , față de 38 în ediția anterioară, pe fondul „activării timpurii a profesorilor” și al unei tombole dedicate acestora; 25 de echipe finaliste , coordonate de 10 mentori Samsung ; 130 de participanți la finala organizată la EVA VR Arena (27 martie 2026). Pe zona de comunicare, campania a generat 156 de apariții media (cu 17,3% peste ediția precedentă), o acoperire totală de peste 9 milioane de persoane (de 5,2 ori mai mare decât anul anterior) și 1,39 milioane de vizualizări video . Cum a fost construită ediția: cercetare, calendar și parteneri Strategia ediției a fost fundamentată pe o cercetare calitativă privind modul în care elevii de liceu descoperă și decid să participe la programe educaționale extracurriculare, completată de analiza unor studii despre generația Z, educație, wellbeing și interes pentru STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Concluzia menționată: tinerii caută experiențe educaționale mai clare, mai practice și adaptate modului în care consumă informația. Ediția a debutat pe 25 septembrie 2025 la Samsung Experience Store din Promenada Mall și a inclus înscrieri, selecția echipelor finaliste, mentorat și workshop-uri, Demo Day, Engage Day la Academia de Studii Economice din București și finala din 27 martie 2026 . Numărul partenerilor implicați a crescut de la 4 la 12 , fiind menționați, între alții: Junior Achievement România, Google România, 5 to Go, ASE, Impact Hub, Startarium, Consiliul Național al Elevilor, RoboHub, Asociația Școlilor Private din România, Radio România Actualități, HotNews și Revista Biz. Componenta operațională: măsuri de sustenabilitate la finală Organizatorii au integrat și o componentă de sustenabilitate în evenimentul final, prin măsuri precum jurizare complet digitală, reducerea plasticului de unică folosință (sticle și veselă reutilizabile), ecrane e-paper în locul materialelor tipărite, transport partajat și trofee realizate din bioplastic și materiale reciclabile. Ce urmează Samsung anunță continuarea programului în România cu a șasea ediție , a cărei lansare este programată pentru septembrie 2026 . [...]
Un program gratuit care îi învață pe candidați să folosească practic AI în căutarea unui job se deschide la înscrieri pentru edițiile de toamnă, într-un context în care mulți aplicanți nu reușesc să transforme accesul la instrumente precum ChatGPT în rezultate concrete pe piața muncii, potrivit Economedia . Inițiativa, numită AI Pathways to Employment , este coordonată de Simplon Foundation, cu sprijinul Accenture , și este implementată în etapa pilot în România, Letonia și Regatul Unit. Programul este gratuit și se adresează persoanelor aflate în căutarea activă a unui loc de muncă. De ce contează: decalaj între „am folosit AI” și „știu să-l folosesc pentru angajare” Simplon România indică, pe baza datelor colectate de la 68 de aplicanți la prima ediție a masterclass-ului, că există o diferență între familiaritatea cu instrumentele de inteligență artificială și utilizarea lor eficientă în procesul de recrutare. Publicația precizează că nu este vorba despre un eșantion național, dar datele sugerează probleme recurente pentru cei care au aplicat. Principalele concluzii prezentate: 50% spun că nu știu cum să folosească AI pentru a-și crește șansele de angajare, deși au interacționat cu soluții precum ChatGPT sau Gemini. 50% indică drept problemă și faptul că „nu știu unde să caute oportunități”. 55,9% afirmă că nu primesc răspuns la aplicațiile trimise. 34% caută un loc de muncă de cel puțin 6 luni (17,6% între 6 și 12 luni; 16,2% de peste un an). 36,8% sunt fără loc de muncă, iar 19,1% sunt studenți sau absolvenți care își caută primul job. 67,7% cred că AI poate fi util în căutarea unui job, dar doar 54,4% se simt încrezători să îl folosească în activități profesionale (un decalaj de peste 13 puncte procentuale). Ce include programul și cui i se adresează Participanții vor învăța să folosească AI pentru a identifica oportunități relevante, pentru a-și adapta CV-ul la un rol, pentru a-și îmbunătăți aplicațiile și pentru a se pregăti pentru interviuri. Conform informațiilor din articol, se pot înscrie: persoane de 18+ ani fără loc de muncă, în căutare activă; absolvenți la început de drum; persoane de 45+ ani care au rămas fără loc de muncă; persoane în reconversie profesională; persoane care vor să-și schimbe domeniul sau jobul actual; persoane fără experiență anterioară cu AI (nu sunt necesare cunoștințe tehnice). La nivel local, Simplon România colaborează cu EvoCariera, organizație specializată în orientare și dezvoltare în carieră, pentru adaptarea activităților la dificultățile întâlnite de candidați. „Vedem tot mai mulți oameni care aplică la zeci de joburi fără să primească un răspuns și care, firesc, ajung să se întrebe ce ar putea face diferit. Dincolo de accesul la instrumente AI, au nevoie să înțeleagă cum să le folosească în mod concret, dar și de ghidare, încredere și sprijin pe parcursul acestui proces”, spune Ioana Rusu, manager de proiect, Simplon România. „Pe măsură ce inteligența artificială continuă să transforme piața muncii, dezvoltarea competențelor digitale practice devine tot mai importantă pentru accesul la oportunități profesionale”, spune Evelin Rist, Corporate Citizenship Lead, Accenture România. Înscrierile și detaliile despre program sunt disponibile pe pagina proiectului: AI Pathways to Employment . [...]
USR vrea să blocheze „admiterea paralelă” la liceu, pe motiv că ar crește inechitățile și ar împinge elevii spre meditații , printr-un proiect de lege depus miercuri de parlamentarii Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie , potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: dacă inițiativa trece, selecția la liceu ar rămâne exclusiv pe baza Evaluării Naționale și a repartizării computerizate, fără probe suplimentare organizate de unități. Inițiatorii susțin că eliminarea admiterii paralele ar păstra un mecanism unic de selecție, bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, și ar reduce avantajul elevilor care își permit pregătire suplimentară adaptată fiecărui concurs. Deputata USR Corina Atanasiu argumentează că o probă în plus, organizată de licee, ar transforma indirect veniturile familiei și accesul la meditații în criterii de admitere. „Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. De ce contează: schimbarea ar afecta direct arhitectura admiterii din 2027 Controversa vizează admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației a publicat pe 14 august un proiect care ar permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Condițiile descrise în proiectul ministerului, conform informațiilor din articol: elevul trebuie să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale pentru a se putea înscrie la concursul liceului; concursul ar avea două probe; liceul stabilește disciplinele în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; participarea la concurs este opțională; elevii neînscriși sau neadmiși prin concurs intră la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În acest context, USR susține că elevii performanți, dar cu resurse financiare limitate, ar fi dezavantajați: fie ar intra în competiție fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați, fie ar putea renunța la liceele considerate „de top”. Ce urmează în Parlament Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că partidul a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele în pachetul legislativ din educație. În paralel, pe fondul reacțiilor din ultimele zile, în spațiul public sunt invocate riscuri de creștere a meditațiilor, de accentuare a inechităților și de lipsă a unor garanții suficiente împotriva favoritismului, iar miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Pentru context suplimentar despre dezbaterea privind „examenul dublu” și schimbările propuse din 2027, articolul indică materialul: „Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg” de Mediafax . [...]
