Știri
Știri din categoria Educație
Google extinde folosirea AI în educație prin creșterea limitelor din NotebookLM și integrarea Gemini în Moodle, o mișcare care poate schimba direct modul în care profesorii își pregătesc lecțiile și cum învață elevii, potrivit Google Blog.
Actualizările vizează atât școlile, cât și universitățile și sunt prezentate în contextul utilizării pe scară largă a instrumentelor AI de către „milioane de studenți și educatori”, conform companiei. Google spune că a primit feedback despre folosirea NotebookLM pentru dezvoltarea gândirii critice (inclusiv prin funcția de dezbatere din „audio overview”), despre adaptarea planurilor de lecție cu Gemini pentru elevi cu nevoi diferite și despre automatizarea unor sarcini administrative în campusuri.
Google anunță trei direcții cu impact imediat în activitatea educațională:
Pe zona de competențe, Google anunță un program de formare:
Pentru mediul universitar, Google mai indică lansarea unei prime cohorte de „research affiliates” în SUA, cu parteneri precum Purdue University, University of Alabama și UC Riverside, pentru a aduce „AI și supercomputing” în laboratoare, printr-un parteneriat descris ca „sigur și eficient ca preț”, cu hardware optimizat pentru AI la preț redus, acces timpuriu la modele avansate și colaborare cu experți Google.
Dincolo de instrumentele de predare, Google introduce o schimbare relevantă pentru gestionarea datelor în instituții:
Compania adaugă că mai târziu în acest an va introduce funcții noi de administrare și ștergere în masă pentru Photos în consola de administrare, astfel încât administratorii să vadă mai bine cine a migrat datele și să poată gestiona conținutul pentru a elibera spațiu din stocarea comună (pooled) din Drive.
În ansamblu, pachetul de actualizări împinge AI mai adânc în fluxurile de lucru din educație: de la pregătirea lecțiilor și învățarea asistată, până la administrarea platformelor și a datelor la ieșirea din instituție.
Recomandate
Google lansează un studiu cu Universitatea din Tokyo pentru a măsura eficiența învățării asistate de AI , un pas care mută discuția despre inteligența artificială în educație din zona de promisiuni în cea a evaluării academice, cu potențiale consecințe asupra modului în care școlile și universitățile adoptă aceste instrumente, potrivit Google Blog . Inițiativa a fost prezentată în contextul unei vizite în Japonia a lui Ben Gomes , Chief Technologist for Learning and Sustainability la Google, care a avut un dialog cu președintele Universității din Tokyo, Teruo Fujii, în fața studenților. Discuția a vizat „viitorul AI și educației”, dar și ideea de „învățare autentică” și abilitățile umane considerate esențiale într-o piață a muncii în schimbare. De ce contează: de la „AI în clasă” la măsurarea impactului Elementul cu greutate operațională este anunțul unui studiu comun Google – Universitatea din Tokyo, care va viza studenți din universități din Japonia și va urmări să evalueze eficiența folosirii AI în învățare. Obiectivul declarat este obținerea de „perspective academice” despre unde funcționează cel mai bine învățarea asistată de AI și unde sunt necesare îmbunătățiri. În practică, un astfel de demers poate influența criteriile după care instituțiile de educație decid ce instrumente introduc, în ce condiții și cu ce așteptări de rezultate, mai ales într-un domeniu în care adoptarea a depășit adesea ritmul evaluărilor independente. Poziționarea Google: AI ca „tutore”, nu ca înlocuitor al profesorului Google susține că AI nu ar trebui să devină o scurtătură care „împiedică învățarea reală”, iar întrebările puse de elevi și studenți vor conta la fel de mult ca răspunsurile. Mesajul central: AI ar trebui folosit pentru a „amplifica curiozitatea” și pentru a simplifica concepte complexe, astfel încât energia să fie direcționată către probleme reale (de la sustenabilitate la sărăcie), în timp ce motivația și emoția rămân „umane”. În același timp, compania respinge explicit ideea că AI va înlocui profesorii, argumentând că rolul educatorilor devine mai important, iar tehnologia ar trebui să le elibereze timp pentru interacțiune directă cu elevii. Efecte în școli: timp câștigat pentru profesori și învățare personalizată În text este invocată o concluzie de cercetare potrivit căreia profesorii au economisit „până la 10 ore pe săptămână” la sarcini cu ajutorul AI. Google leagă acest timp de activități cu valoare educațională mai mare: lucru în clasă, facilitarea învățării în grup și consolidarea relației profesor–elev. Un alt argument este reducerea „decalajului digital” prin introducerea atentă a AI în școli, cu accent pe personalizare: AI ar putea identifica neînțelegerile celor care rămân în urmă și ar putea oferi alternative „multimodale”, cum ar fi transformarea textului în conținut audio pentru cei care învață mai bine ascultând. Ce instrumente invocă Google și ce urmează Google își leagă direcția de dezvoltarea unor modele precum LearnLM și Gemini, pe care le prezintă ca bază pentru experiențe de învățare „autentice” și pentru un AI care funcționează ca un ghid apropiat de fiecare utilizator. Următorul pas concret menționat este derularea studiului comun în Japonia; materialul nu oferă un calendar, o metodologie sau indicatori de performanță, astfel că amploarea și criteriile de evaluare rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Sundar Pichai le-a transmis absolvenților Stanford că deciziile „cu adevărat decisive” sunt rare, iar restul presiunii se gestionează mai bine cu trei „filtre” practice: optimism, proiecte grele și alegeri care te entuziasmează , potrivit 9to5Google . Mesajul, livrat la ceremonia de absolvire a promoției 2026, e relevant pentru educație și piața muncii prin felul în care un lider din tehnologie traduce incertitudinea (inclusiv reacțiile la AI) în criterii de decizie aplicabile în carieră. Pichai, absolvent Stanford, a spus că acesta este abia al doilea său discurs de absolvire; primul a fost o adresare filmată în 2020, în perioada COVID, în cadrul unei serii virtuale pe YouTube. În debut, a făcut și o referire la faptul că, în alte ceremonii recente, unii absolvenți au huiduit la menționarea inteligenței artificiale (AI). „Foarte puține momente sunt de tipul totul sau nimic” Ideea centrală a discursului este că „foarte puține momente în viață sunt decisive”, iar multe situații care par uriașe nu schimbă, de fapt, traiectoria pe termen lung. Pichai a ilustrat asta cu o întâmplare din primul său trimestru de iarnă la Stanford, când a plecat spontan într-o excursie la Las Vegas și a realizat că „lumea nu se termină” dacă își permite să se relaxeze. În același registru, a delimitat deciziile care merită timp și intenție (de exemplu, alegerea partenerului, decizia de a întemeia o familie, o schimbare majoră de carieră) de cele care „adaugă textură” parcursului, dar rareori îl determină. Cele trei „filtre” propuse pentru decizii de carieră Pichai a spus că folosește trei filtre simple care l-au ajutat „să nimerească mai multe momente decât să le greșească” și să reducă presiunea: „Alege optimismul” : a povestit cum, la sosirea în California, a descris peisajul drept „maro”, iar gazda sa l-a corectat: „Noi preferăm să-i spunem auriu”. Lecția, în interpretarea lui, ține de reîncadrare pozitivă (reframing) și de efectul ei asupra modului în care abordezi schimbările, inclusiv pivotări personale — precum renunțarea la planul inițial de doctorat, când a avut nevoie să se angajeze mai repede. „Orientează-te spre lucruri grele” : a legat ideea de experiența sa la Google, inclusiv de începuturile Chrome . A menționat că, după lansarea din 2008, creșterea a stagnat, iar după un an browserul avea în jur de 2% cotă; în acel context, Steve Ballmer (pe atunci CEO Microsoft) a ironizat Chrome, numindu-l „o eroare de rotunjire”. Pichai a susținut că echipa a continuat cu obiective ambițioase și iterații rapide (livrări la șase săptămâni), iar rezultatele au venit ulterior. „Când toate sunt egale, alege ce te entuziasmează” : a spus că a avut acces limitat la computere înainte de Stanford și că, în 1993, a perceput internetul ca pe un „facilitator fundamental al progresului uman”. Entuziasmul de a contribui la extinderea accesului l-a motivat să accepte oferta Google și să lucreze ulterior la proiecte precum Chromebooks și Android. Ce urmează: transcript disponibil, video încă nu Discursul integral este publicat pe blogul Google, la adresa indicată de publicație: Google . 9to5Google notează că, la momentul publicării, înregistrarea video nu era încă disponibilă , deși există o referință separată către o adresare filmată: YouTube . [...]
Orange Romania își extinde „conducta” de talente pentru 5G/6G și securitate cibernetică prin Orange Educational Program , un parteneriat universitate–industrie început în 1998, care în anul universitar 2025–2026 a inclus burse, proiecte de cercetare și stagii de practică în mai multe centre universitare, potrivit Orange . Miza economică și operațională: formarea timpurie a specialiștilor care pot proiecta și opera infrastructura digitală, într-o piață în care competențele pe 5G, viitoare rețele 6G, inteligență artificială și securitate cibernetică devin critice. Ce a însemnat anul universitar 2025–2026 În acest an universitar, programul a continuat colaborările cu universități din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, implicând studenți de la licență până la doctorat și postdoctorat. Datele raportate pentru 2025–2026 includ: 23 de studenți selectați pentru burse și proiecte de cercetare, dintre care 14 au primit burse Orange ; peste 80 de studenți în stagii de practică în cadrul Orange Romania și în proiecte asociate, inclusiv în laboratorul 5G și în competiția de securitate cibernetică UNbreakable; proiecte de licență, masterat și doctorat pe teme precum comunicații mobile, inteligență artificială și securitate cibernetică, coordonate împreună cu specialiștii companiei. Pe lângă activitatea de laborator, experții Orange au susținut cursuri și prelegeri despre cercetarea în 6G și „Mobile Data Analytics” (analiza datelor din rețele mobile), iar compania a fost partener principal pentru conferințe academice internaționale precum COMM, BlackSeaCom, DAS, ATOMS și ISETC. Tot în 2025–2026, Orange a susținut participarea câștigătoarei Olimpiadei Naționale de Fibră Optică la competiția mondială WorldSkills Shanghai 2026 , extinzând intervenția și către zona preuniversitară. Aproape 30 de ani: indicatori de volum și continuitate De la lansare și până în prezent, Orange indică următoarele rezultate cumulate: peste 1.520 de studenți la cursuri și prelegeri susținute de specialiștii companiei; 721 de studenți în stagii de internship; 223 de studenți cu lucrări de licență realizate cu suportul Orange Romania; 494 de burse acordate. De ce contează pentru piață Mesajul central al programului este reducerea decalajului dintre curricula universitară și cerințele din industrie, prin acces la tehnologii și proiecte „reale” încă din timpul facultății. În contextul accelerării investițiilor și proiectelor în 5G, al pregătirii pentru 6G și al creșterii riscurilor de securitate cibernetică, astfel de parteneriate funcționează ca un mecanism de alimentare a pieței cu competențe aplicate, cu efect direct asupra capacității companiilor de a livra și opera infrastructură digitală. [...]
Un ieșean de 87 de ani a fost primul înscris la admiterea de vară la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași , un caz care readuce în discuție cât de deschise sunt universitățile pentru învățarea pe tot parcursul vieții și pentru studenți din afara „vârstei tipice” de facultate, potrivit Agrointel . Este vorba despre Viorel Pintilescu, care s-a înscris la Facultatea de Agricultură , specializarea Biologie, la aproape șapte decenii după absolvirea liceului. În material se precizează că a terminat liceul în 1965 și că a lucrat 40 de ani ca depanator la radio și televiziune, după ce a fost militar. Decizia, explică el, ține de interesul constant pentru studiu și de pasiunea pentru biologie, domeniu diferit de activitatea sa profesională anterioară. Declarațiile sunt acordate publicației BZI, citată de Agrointel. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Agricultură, la specializarea Biologie, pentru că îmi place să învăț, am învățat toată viața și asta vreau să fac în continuare.” Diferența de vârstă față de colegi și motivația personală Pintilescu anticipează o diferență de vârstă de aproape 70 de ani față de viitorii colegi, dar spune că nu o vede ca pe un obstacol, dacă există respect reciproc. „Nu cred că este vreodată prea târziu să te apuci de o facultate, trebuie să îți dorești.” În același timp, el afirmă că a rămas singur după decesul soției, iar copiii sunt la casele lor. Spune că nu le-a spus încă despre înscriere, pentru că vrea să le facă o surpriză și crede că îl vor susține. Context: admiterea la universitățile agricole Articolul notează că, în această perioadă, universitățile de științe agricole din toată țara au demarat prima sesiune de admitere. În acest cadru, cazul de la Iași iese în evidență prin profilul candidatului și prin mesajul despre accesul la educație indiferent de vârstă. „Iașul este un focar cultural, nu mi-am dorit să mor prost, mereu poți învăța ceva în plus”, spune viitorul student. [...]
Kenya pregătește închiderea sau comasarea a 2.145 de școli primare publice , pe fondul depopulării satelor și al unei reforme educaționale care a ridicat pragurile de funcționare, potrivit Mediafax . Măsura are un impact operațional direct: elevii rămași în comunități izolate vor fi trimiși la unități mai îndepărtate, iar infrastructura școlară neutilizată ajunge să se degradeze. Într-un exemplu din sudul Kenyei, Școala Primară Kaliluni a ajuns de la peste 200 de copii, în urmă cu trei ani, la doar cinci elevi, arată o investigație BBC citată de publicație. O elevă de 12 ani, Maureen Mwisiwa, spune că a mers la școală o săptămână și a descoperit că era singură, iar mama ei vrea să o transfere la o altă școală aflată la aproximativ opt kilometri, drum care ar dura peste o oră pe jos. Praguri mai dure și școli fără resurse pentru noua structură Situația este legată de reforma educațională introdusă în Kenya în 2017, care a schimbat structura învățământului și a impus școlilor primare să găzduiască și ciclul gimnazial inferior. În mediul rural, multe unități nu au laboratoare, suficiente săli de clasă, materiale didactice sau profesori specializați, ceea ce, potrivit experților citați, poate accentua inegalitățile pe care reforma urmărea să le reducă. Ministrul Educației, Julius Ogamba , a declarat că o școală trebuie să aibă cel puțin 45 de elevi pentru a funcționa eficient, în contextul în care autoritățile indică drept cauze și scăderea natalității, respectiv migrația către orașe. Efect de domino și în învățământul secundar Datele guvernamentale menționate în articol arată că și liceele din zonele rurale sunt sub presiune: aproximativ 2.700 din cele 9.605 școli secundare publice din Kenya au sub 150 de elevi. Zece unități au fost închise după ce profesorii au constatat că nu era înscris niciun elev. În lipsa unor soluții de transport și a unei capacități reale de preluare în școlile „destinație”, închiderea și comasarea unităților riscă să se traducă, în practică, prin distanțe mai mari până la școală și acces mai dificil la educație pentru copiii rămași în comunitățile rurale. [...]
