Știri
Știri din categoria Educație

Finala Solve for Tomorrow 2025–2026 a redus consumul de materiale și emisiile printr-o organizare „low waste”, cu jurizare digitală, eliminarea produselor de unică folosință și optimizarea transportului, potrivit Samsung News. Evenimentul – descris ca cel mai mare organizat până acum în cadrul programului – a reunit peste 130 de participanți, de la elevii celor 25 de echipe finaliste la mentori, parteneri și invitați.
Miza practică a finalei a fost să alinieze modul de organizare cu temele competiției, în special cu „Protecția mediului prin tehnologie”, categorie în care au fost înscrise 152 de proiecte. Organizatorii spun că au urmărit să reducă „consumul inutil” și să introducă alegeri mai responsabile, fără să complice desfășurarea evenimentului.
Unul dintre cele mai directe efecte operaționale a venit din digitalizarea jurizării: evaluarea s-a făcut pe tablete Samsung, în locul fișelor tipărite. Conform datelor din material, această schimbare a însemnat economisirea a aproximativ 1 kg de hârtie și evitarea emiterii a circa 1,3 kg CO₂e (echivalent CO₂ – indicator care include și alte gaze cu efect de seră, exprimate în echivalent dioxid de carbon).
În zona de catering, organizarea a fost planificată pentru a limita risipa alimentară, prin stabilirea din timp a numărului de porții, iar produsele au fost locale, pentru reducerea amprentei de carbon.
Pentru materialele de unică folosință, măsurile menționate includ:
În program a fost inclusă și o componentă interactivă cu accent pe consum redus de energie: un „smoothie bike”, unde participanții au preparat 50 de smoothie prin pedalare, evitând consumul de energie electrică (≈0,25 kWh).
La transport, echipele au avut opțiunea unui autobuz comun, în locul deplasărilor individuale cu mașini, ceea ce ar fi redus emisiile cu aproximativ 31 kg CO₂, conform estimărilor prezentate.
Sustenabilitatea a fost integrată și în obiectele și materialele create pentru finală. Trofeele au fost realizate local de Artema Concept, folosind „polimeri tehnici proveniți din surse controlate”, în principal bioplastice (PLA) și compozite, iar producătorul menționează utilizarea de materiale reciclabile și reintegrarea surplusului în obiecte noi.
Materialele de branding nu au fost tratate ca elemente de unică folosință: materialul textil folosit pentru spider (Btex) urmează să fie reutilizat și transformat în accesorii noi printr-un proces de upcycling (refolosire creativă cu valoare adăugată).
Pentru afișaj, au fost folosite E-paper Samsung în locul materialelor tipărite. Publicația explică faptul că această tehnologie consumă foarte puțină energie deoarece utilizează curent doar când imaginea se schimbă și menționează o autonomie de până la 500 de ore, ceea ce permite reutilizarea dispozitivelor în evenimente viitoare.
Finala a inclus și o dimensiune de incluziune: au participat tineri aflați în grija Fundației Metropolis, care au luat parte la prezentări și la activități interactive, inclusiv jocuri VR.
În ansamblu, mesajul operațional al organizatorilor este că finala a funcționat ca un „model” replicabil pentru școli și comunități: măsuri relativ simple, cuantificate acolo unde a fost posibil, care mută sustenabilitatea din zona de concept în zona de practică.
Recomandate

Peste 1.200 de elevi au intrat în programul Solve for Tomorrow , iar 152 de proiecte au vizat direct protecția mediului , un indiciu că sustenabilitatea începe să se traducă în soluții tehnice încă din școală, potrivit Samsung News . La ediția recentă a competiției organizate de Samsung în România au fost înscrise 419 proiecte, dintre care o treime au avut ca temă mediul. În termeni operaționali, programul funcționează ca un „laborator” de proiecte: elevii primesc mentorat, resurse și etape de lucru care îi trec prin analiză, validare și rafinare, apropiind procesul de modul în care se construiesc inițiativele în mediul real. Samsung arată că reprezentanți ai companiei au fost implicați pe parcursul competiției în calitate de inițiatori și organizatori, susținând dezvoltarea ideilor. Ce arată cifrele despre direcția proiectelor Datele din ediția menționată indică o orientare consistentă către teme de mediu: 1.200+ elevi participanți în România; 419 proiecte înscrise; 152 proiecte cu temă de protecția mediului. Publicația le interpretează ca semnal al interesului generațiilor tinere pentru sustenabilitate și al utilizării tehnologiei ca instrument de aplicare a ideilor în practică. Exemplu de soluție: robot subacvatic pentru monitorizarea apelor Un proiect evidențiat este cel al echipei WaveMotion, clasată pe locul al treilea. Elevi de clasa a X-a de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și Colegiul Național „I.L. Caragiale”, coordonați de un profesor de la „Mihai Viteazul”, au propus conceptul unui robot subacvatic modular inteligent. Conform descrierii, robotul ar putea: analiza compoziția chimică a apei; cartografia zone subacvatice; explora adâncimi greu accesibile oamenilor. Miza practică, așa cum este prezentată, ține de cercetare, protecția mediului și intervenții în zone afectate, pe fondul problemelor de poluare a apelor și degradare a ecosistemelor marine. De ce contează pentru educație și piața de competențe Mesajul central al materialului este că investiția în educație, prin programe de tip competiție cu mentorat și resurse, poate accelera formarea de competențe aplicate și orientarea către soluții cu impact. În contextul Zilei Planetei, Samsung News plasează aceste proiecte ca indicator al felului în care elevii își asumă teme de interes public și încearcă să le abordeze tehnologic, cu accent pe utilizarea responsabilă a tehnologiei. [...]

Guvernul alocă banii pe școli și localități pentru Programul „Masă sănătoasă”. Potrivit Agerpres , Executivul urmează să aprobe vineri un proiect de hotărâre care stabilește repartizarea finanțării pentru program, pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ. Miza deciziei este una operațională: hotărârea guvernamentală ar urma să fixeze, în termeni administrativi, cum se distribuie sumele prevăzute în Legea bugetului de stat pe 2026 nr. 43/2026 către beneficiarii din sistemul de educație, astfel încât programul să poată fi finanțat la nivel de școală. În aceeași ședință, Guvernul are pe agendă și un proiect de hotărâre privind retragerea statutului de utilitate publică recunoscut Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale (A.D.I.R.I.) . [...]

Swift Student Challenge 2026 arată cum AI-ul și accesibilitatea intră în „trusa” noii generații de dezvoltatori , iar unele proiecte trec deja din zona educațională în utilizare comercială, potrivit Apple Newsroom . În ediția din acest an, 350 de aplicații (app playgrounds) câștigătoare din 37 de țări și regiuni au folosit o paletă largă de tehnologii Apple, cu accent pe soluții care rezolvă probleme reale – de la sprijin pentru persoane cu tremur, până la rutare în timp real în zone inundate. Apple prezintă competiția ca pe un canal de formare pentru viitori dezvoltatori și antreprenori, iar selecția de exemple indică o direcție operațională: integrarea instrumentelor de inteligență artificială (AI) și a funcțiilor de accesibilitate încă din faza de prototip, nu ca „opțiuni” adăugate ulterior. Ce s-a schimbat în practică: AI-ul ca accelerator de dezvoltare În proiectele evidențiate, AI-ul apare nu doar ca funcție în aplicație, ci și ca instrument de lucru pentru a învăța și a implementa mai repede concepte tehnice. Apple notează explicit utilizarea unor asistenți AI pentru programare și documentare (de exemplu, Claude, OpenAI Codex și Google Gemini), inclusiv pentru traduceri și pentru implementarea unor componente care, altfel, ar fi consumat mult timp. Un exemplu cu relevanță directă pentru „timpul până la prototip” vine din cazul aplicației Asuo: autoarea spune că, folosind agenți AI, o parte de implementare care i-ar fi luat luni a fost realizată în „trei sau patru zile”. Accesibilitatea, tratată ca cerință de bază, nu ca bifă Apple își construiește narațiunea în jurul accesibilității ca element central al aplicațiilor câștigătoare. Printre soluțiile descrise: Steady Hands : folosește stabilizarea Apple Pencil și analize de date de mișcare pentru a ajuta persoane cu tremur să deseneze pe iPad; autoarea menționează utilizarea framework-urilor PencilKit și Accelerate și inspirarea din funcții de accesibilitate precum Touch Accommodations. Asuo : aplicație pentru comunități expuse la inundații, cu rutare în timp real; include etichete și indicații VoiceOver și un sistem de alerte vocale (AVSpeechSynthesizer) pentru utilizatori care au nevoie de asistență audio. LeViola : urmărește să facă studiul violei mai accesibil, folosind camera și modele de învățare automată pe dispozitiv; autorul descrie antrenarea unui model cu Create ML și integrarea prin Core ML. Pitch Coach : aplicație pentru feedback în timp real la prezentări, inclusiv detectarea „cuvintelor de umplutură”; autorul spune că a folosit Foundation Models framework pentru feedback personalizat și că a tradus aplicația în 20 de limbi cu ajutorul unui agent AI din Xcode 26. De ce contează: de la concurs studențesc la aplicații cu utilizatori Un semnal important pentru piață este că unele proiecte nu rămân la stadiul de demonstrație. Apple menționează că Pitch Coach a fost lansată în App Store la începutul lunii martie și a strâns peste 6.000 de descărcări organice până la momentul publicării articolului. Chiar dacă nu există date financiare în material, trecerea la distribuție publică indică un traseu posibil de la competiție la produs. Ce urmează: expunere la WWDC și interacțiune directă cu Apple Apple precizează că 50 de „Distinguished Winners” sunt invitați la Worldwide Developers Conference (WWDC) , la Apple Park, în iunie, pentru o experiență de trei zile, cu acces la keynote, sesiuni cu experți și ingineri Apple și laboratoare practice. Din perspectiva formării, aceasta funcționează ca o rampă de accelerare: feedback tehnic, networking și validare timpurie pentru proiecte care pot evolua spre produse. „Câștigătorii din acest an au găsit modalități remarcabile de a valorifica puterea platformelor Apple, Swift și instrumentelor AI pentru a construi app playgrounds care sunt la fel de impresionante tehnic pe cât sunt de semnificative”, spune Susan Prescott, vicepreședinte Apple pentru Worldwide Developer Relations. [...]

Peste 600 de studenți și cadre didactice se reunesc la București pentru Agronomiada 2026 , o competiție care funcționează ca test practic al pregătirii în domenii-cheie pentru agricultură și industria alimentară, prin 23 de probe științifice și 7 sportive, potrivit Euronews . Evenimentul are loc în perioada 8–10 mai 2026, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București , ajungând la ediția a 36-a. Agronomiada aduce la aceeași masă specializări care acoperă lanțul agroalimentar și zona de mediu: agricultură, horticultură, medicină veterinară, biotehnologii, îmbunătățiri funciare, ingineria mediului, inginerie alimentară, zootehnie și dezvoltare rurală. Miza operațională este comparabilitatea competențelor între centre universitare, într-un format care combină evaluarea profesional-științifică cu lucrul în echipă. Cine participă și unde se desfășoară La ediția din 2026 participă delegații din șase universități de profil agronomic din România și Republica Moldova: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara Facultățile de Agricultură și Horticultură din cadrul Universității din Craiova Universitatea Tehnică a Moldovei din Chișinău Competițiile se desfășoară în Campusul Agronomie–Herăstrău (B-dul Mărăști nr. 59) și în Campusul Medicină Veterinară–Cotroceni (Splaiul Independenței nr. 105), folosind infrastructura didactică și sportivă a USAMV București. Ce se evaluează: 23 de probe științifice și 7 sportive Cele 23 de probe de specialitate acoperă discipline din toate facultățile participante, de la pedologie, agrotehnică și fitotehnie, până la teledetecție și GIS (sisteme informatice geografice), inginerie genetică, microbiologie, managementul proiectelor și managementul resurselor umane. Lista include și arii aplicate precum tehnologia cărnii, controlul produselor alimentare, aditivi în industria alimentară sau tehnologii de panificație. Pe lângă acestea, sunt programate 7 competiții sportive: fotbal, volei mixt, baschet, tenis de câmp, tenis de masă, oină și majorete. Organizare și calendar Festivitatea de deschidere este programată vineri, 8 mai 2026, la ora 9:00, la Sala Polivalentă USAMV București, în prezența partenerilor instituționali și a unor personalități din lumea sportului. Agronomiada 2026 este organizată de USAMV București și Primăria Sectorului 1, cu susținerea Ministerului Educației și Cercetării. USAMV București are o tradiție de 174 de ani și, potrivit informațiilor din material, are în prezent 12.000 de studenți în cele șapte facultăți ale sale. [...]

Guvernul a stabilit reguli stricte de utilizare pentru prima de carieră didactică de 1.500 de lei , astfel încât cea mai mare parte a banilor să meargă către formarea profesională, nu către cheltuieli generale, potrivit Antena 3 . Măsura este adoptată prin ordonanță de urgență și se aplică începând cu luna mai, pentru anul școlar/universitar 2025–2026. Prima are o valoare nominală de 1.500 de lei net și se acordă personalului didactic și didactic auxiliar aflat în activitate, atât din învățământul preuniversitar de stat, cât și din învățământul universitar de stat. Ce cheltuieli sunt vizate și ce condiție-cheie impune Guvernul Executivul arată că prima se acordă ca măsură de susținere a activității didactice „pe suport electronic” și poate fi folosită pentru: participare la cursuri de pregătire profesională; achiziția de cărți de specialitate; alte categorii de cheltuieli asimilate acestora; alte cheltuieli necesare derulării actului educațional. Condiția centrală este însă una de alocare minimă: cel puțin 65% din valoarea primei trebuie utilizat pentru cursuri de pregătire profesională avizate sau acreditate de Ministerul Educației și Cercetării . Lista cursurilor și a furnizorilor acreditați urmează să fie publică pe site-ul ministerului, conform informațiilor transmise de Guvern. Cadrul legal, finanțarea și termenele de utilizare Actul normativ adoptat creează cadrul legal pentru acordarea primei în anul școlar/universitar 2025–2026, „în conformitate cu regulile de eligibilitate” ale Programului Educație și Ocupare 2021–2027 . Bugetul măsurii este estimat la 413,778 milioane lei , cu finanțare din fonduri europene nerambursabile. În ceea ce privește perioada de utilizare, Guvernul precizează că banii pot fi folosiți până la finalul anului școlar/universitar, cu două repere: până la 31 august 2026 pentru învățământul preuniversitar; până la 30 septembrie 2026 pentru învățământul universitar. [...]

Interzicerea telefoanelor în școli nu aduce câștiguri măsurabile la examene , arată o cercetare citată de IT之家 , care indică un efect „constant aproape de zero” asupra rezultatelor la testele elevilor din SUA. Concluzia pune sub semnul întrebării eficiența unei măsuri tot mai folosite de autorități și conduceri de școli ca soluție rapidă pentru îmbunătățirea performanței. Studiul, publicat de National Bureau of Economic Research (NBER), este prezentat de The New York Times (4 mai) și se bazează pe date de localizare ale telefoanelor elevilor din peste 40.000 de școli, în perioada 2019–2026. Potrivit cercetării, interdicțiile pot crește disciplina pe termen scurt, dar sunt asociate și cu o scădere temporară a stării de bine raportate de elevi. Ce arată datele: efect minim la note, puține semnale pe alți indicatori Pe lângă lipsa unui impact semnificativ asupra rezultatelor la examene, cercetătorii spun că există „aproape nicio dovadă” că interdicțiile ar produce efecte vizibile în alte zone urmărite frecvent de școli și decidenți, precum: prezența la cursuri; atenția la ore (auto-raportată de elevi); percepția privind hărțuirea online (cyberbullying). Autorii notează însă o limitare importantă: analiza acoperă cel mult trei ani după introducerea interdicțiilor, ceea ce înseamnă că eventuale efecte pe termen mai lung ar putea să nu fi fost încă observate. Context: interdicțiile se extind, inclusiv la nivel național Materialul menționează că tot mai multe țări au introdus sau pregătesc restricții la nivel de școală. Franța a aplicat din septembrie anul trecut o limitare la nivel național, iar Coreea de Sud urmează să introducă din 2026 restricții pentru școala primară și gimnaziu. Cercetarea citată a fost realizată de cercetători de la Stanford, Duke, University of Pennsylvania și University of Michigan și folosește date furnizate de Yondr , companie care produce pungi magnetice pentru telefoane: elevii își depun telefonul la sosirea în școală într-o pungă pe care o păstrează asupra lor, dar pe care o pot deschide abia după ultima oră. [...]