Știri
Știri din categoria Educație
Peste 600 de studenți și cadre didactice se reunesc la București pentru Agronomiada 2026, o competiție care funcționează ca test practic al pregătirii în domenii-cheie pentru agricultură și industria alimentară, prin 23 de probe științifice și 7 sportive, potrivit Euronews. Evenimentul are loc în perioada 8–10 mai 2026, la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) București, ajungând la ediția a 36-a.
Agronomiada aduce la aceeași masă specializări care acoperă lanțul agroalimentar și zona de mediu: agricultură, horticultură, medicină veterinară, biotehnologii, îmbunătățiri funciare, ingineria mediului, inginerie alimentară, zootehnie și dezvoltare rurală. Miza operațională este comparabilitatea competențelor între centre universitare, într-un format care combină evaluarea profesional-științifică cu lucrul în echipă.
La ediția din 2026 participă delegații din șase universități de profil agronomic din România și Republica Moldova:
Competițiile se desfășoară în Campusul Agronomie–Herăstrău (B-dul Mărăști nr. 59) și în Campusul Medicină Veterinară–Cotroceni (Splaiul Independenței nr. 105), folosind infrastructura didactică și sportivă a USAMV București.
Cele 23 de probe de specialitate acoperă discipline din toate facultățile participante, de la pedologie, agrotehnică și fitotehnie, până la teledetecție și GIS (sisteme informatice geografice), inginerie genetică, microbiologie, managementul proiectelor și managementul resurselor umane. Lista include și arii aplicate precum tehnologia cărnii, controlul produselor alimentare, aditivi în industria alimentară sau tehnologii de panificație.
Pe lângă acestea, sunt programate 7 competiții sportive: fotbal, volei mixt, baschet, tenis de câmp, tenis de masă, oină și majorete.
Festivitatea de deschidere este programată vineri, 8 mai 2026, la ora 9:00, la Sala Polivalentă USAMV București, în prezența partenerilor instituționali și a unor personalități din lumea sportului.
Agronomiada 2026 este organizată de USAMV București și Primăria Sectorului 1, cu susținerea Ministerului Educației și Cercetării. USAMV București are o tradiție de 174 de ani și, potrivit informațiilor din material, are în prezent 12.000 de studenți în cele șapte facultăți ale sale.
Recomandate
Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]
Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar , într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck . Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici. Ce se schimbă în școli: reguli pe vârste Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu: Clasele 1–7 (6–13 ani): elevii ar urma să fie interziși de la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școală. Gimnaziu inferior (14–16 ani): utilizarea ar fi permisă rar și doar sub supravegherea profesorilor . Liceu (17–19 ani): elevii ar urma să poată dezvolta competențe de utilizare a inteligenței artificiale, pentru pregătirea pentru studii și piața muncii. Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre , notează publicația, care citează Reuters. Context: limitarea ecranelor și revenirea la manuale Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă , potrivit aceleiași surse. În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă , ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane. Următorul pas: restricții și pentru rețelele sociale Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani , într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state). Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli. [...]
Rusia își schimbă politicile educaționale pentru a împinge mai mulți tineri spre școli profesionale și tehnice , pe fondul unui dezechilibru între numărul mare de absolvenți de studii superioare și nevoile reale ale pieței muncii, potrivit Mediafax . Ministrul Educației și Științei, Valeri Falkov , a spus că interesul ridicat pentru universități „nu mai corespunde cerințelor reale ale pieței muncii” și că tradiția ultimelor decenii îi împinge pe aproape toți absolvenții de liceu către facultate, generând un dezechilibru structural între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior. Declarațiile au fost făcute la forumul HR EXPO PRO și sunt citate de The Moscow Times. „Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a spus Falkov. Contextul economic: deficit de forță de muncă, mai ales în industrie Mesajul autorităților vine într-un context în care Rusia se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă după declanșarea războiului din Ucraina, în special în industrie. În acest cadru, președintele Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri sprijinirea sectoarelor industriale prin formarea de tineri specialiști cu pregătire tehnică și practică. Ca urmare, autoritățile au lansat o campanie de orientare a elevilor către școli profesionale și colegii, iar în unele regiuni accesul elevilor de clasa a IX-a la continuarea studiilor liceale a fost limitat, fiind promovate alternativele vocaționale. Măsuri: admitere simplificată la școli tehnice și reducerea locurilor cu taxă la universități Printre deciziile menționate se numără: Duma de Stat a permis admiterea la școlile tehnice pe baza a două examene (limba rusă și matematica), în timp ce pentru liceu sunt necesare patru examene OGE. Guvernul a redus aproximativ 50.000 de locuri cu taxă în universități, în special în domenii precum economie, management, administrație publică și drept. Ce arată datele: mai mulți studenți la universități, dar crește rapid ruta profesională Conform studiului „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics , în 2024 existau circa 4,4 milioane de studenți în universitățile ruse, comparativ cu 3,9 milioane în colegii și școli tehnice. În total, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În paralel, ponderea elevilor care aleg învățământul profesional a crescut de la 43% în 2020 la 63% în 2025, un nivel record. Cercetătorii citați în material notează că absolvenții de universitate se angajează mai frecvent în domeniul pentru care s-au pregătit, însă autoritățile insistă că economia are nevoie urgentă de specialiști tehnici și muncitori calificați. [...]
Creșterea timpului petrecut de copii pe ecrane vara pune presiune pe părinți și pe școli să găsească alternative de rutină și activități offline, într-un context în care dispozitivele devin „soluția” rapidă pentru plictiseală, potrivit unei analize NPR , publicată odată cu lansarea filmului „Toy Story 5”, care folosește chiar această tensiune (jucării vs. tehnologie) ca fir narativ. Datele citate de publicație, dintr-un raport realizat de compania de siguranță online Aura pe baza informațiilor colectate printr-o aplicație de control parental și sondaje, indică o creștere semnificativă a utilizării ecranelor în vacanța de vară. Pentru copiii de 7–12 ani, timpul pe ecrane crește cu aproximativ 30% față de perioada școlii, echivalentul a circa patru ore în plus pe săptămână, spune Lauren Lee, psiholog la Aura. Ce arată datele: mai mult timp online, mai devreme și mai târziu în zi Raportul Aura menționat în articol susține că 75% dintre copiii de 7–11 ani ar prefera să se uite la videoclipuri decât să se joace cu jucării — o observație pe care filmul o transpune în povestea lui Bonnie, o fetiță de 8 ani care începe să-și ignore jucăriile după ce primește o tabletă. Pentru adolescenți, creșterea timpului pe ecrane este de 15% vara, comparativ cu anul școlar, iar tiparele diferă pe vârste: copiii mai mici tind să petreacă mai mult timp pe YouTube sau pe platforma de jocuri Roblox, în timp ce adolescenții se mută mai mult spre aplicații de social media, potrivit raportului. Un alt element relevant pentru părinți și educatori: aproape 70% dintre copii sunt activi pe dispozitive până la mijlocul după-amiezii, iar 1 din 10 rămâne activ la miezul nopții. Lauren Lee afirmă că ratele de mesagerie nocturnă „se dublează” față de toamnă, pe toate grupele de vârstă. De ce contează: somn, dispoziție și autoreglare Pediatrul Jason Nagata (Universitatea California, San Francisco) , care nu a fost implicat în studiul Aura, spune că vara este „o perioadă deosebit de vulnerabilă” pentru creșterea utilizării ecranelor, din cauza lipsei structurii și rutinei din timpul școlii. Raportul Aura mai indică faptul că, pe măsură ce vara avansează, „unul din trei” copii ajunge să aibă scoruri scăzute într-un indice intern de „bunăstare digitală” (un instrument care corelează comportamentele digitale cu parametri precum somnul, dispoziția, izolarea și capacitatea de reglare emoțională). Nagata punctează mecanismul: timpul pe ecrane tinde să înlocuiască somnul, activitatea fizică și timpul petrecut afară — factori importanți pentru sănătatea copiilor, mai ales când nu există „cadru” școlar. Patru măsuri practice pentru familii, cu relevanță și pentru educație Deși articolul este adresat părinților, recomandările au o miză educațională: cum se construiește o rutină de vacanță care să reducă dependența de ecrane fără a transforma subiectul într-un conflict zilnic. Oferiți alternative și structură, nu doar limite. Nagata recomandă activități care creează o „barieră fizică” față de dispozitive (de exemplu înotul). Sunt menționate și taberele de vară: un sondaj din 2023 al American Camp Association a constatat că 90% dintre tabere interzic telefoanele și tabletele. Pentru copiii mai puțin atrași de sport, NPR dă exemplul unei tabere de gătit (Junior Chefs Kitchen), care combină activități practice cu timp în parc. Implicați copiii în planificare. Merve Lapus, vicepreședinte la Common Sense Media, recomandă discuții explicite cu copiii despre riscul de a „te pierde” în ecrane și stabilirea unui acord de familie. Un exemplu concret din articol este „bingoul de familie” (o listă de activități din care copiii aleg când se plictisesc). Reguli pentru toată familia, aplicate consecvent. Nagata amintește recomandarea American Academy of Pediatrics privind un „plan media de familie” — un set de reguli adaptate fiecărei gospodării, cu intervale (mese, ora de culcare) și spații (de exemplu dormitoarele) fără dispozitive. Modelul părinților contează. Nagata spune că cei mici tind să imite comportamentul digital al adulților. Un exemplu din articol: o mamă povestește că a șters Instagram de pe telefon după ce a observat efecte negative asupra propriei dispoziții și a explicat copiilor decizia, tocmai pentru a transforma subiectul într-o conversație despre alegeri și autocontrol. În același timp, materialul notează un semnal util pentru orice strategie educațională: mulți copii și adolescenți recunosc că prea mult timp pe ecrane nu le face bine, iar în preferințe au plasat mai sus timpul cu prietenii și ieșitul afară decât folosirea tabletei. Cu alte cuvinte, problema nu este doar „interdicția”, ci lipsa alternativelor și a rutinei care să umple coerent zilele de vacanță. [...]
Google pune pe masă 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) pentru formarea a 300.000 de lucrători calificați , într-o mișcare care arată cât de scumpă a devenit, pentru marile companii, lipsa de competențe pe piața muncii, potrivit Android Headlines . Fondul anunțat de Google are ca obiectiv finanțarea programelor de instruire pentru un total de 300.000 de persoane, cu accent pe dezvoltarea de competențe profesionale. Publicația nu detaliază în fragmentul disponibil ce tipuri de calificări sunt vizate, în ce țări se derulează inițiativa sau calendarul exact al programului. De ce contează: costul deficitului de competențe se mută în bugetele companiilor Dimensiunea fondului – 50 milioane de dolari – indică o abordare tot mai directă a companiilor mari în a-și „construi” baza de talente, în loc să se bazeze exclusiv pe sistemul public de educație sau pe piața liberă a forței de muncă. În practică, astfel de programe pot reduce costurile de recrutare și pot accelera ocuparea rolurilor greu de acoperit, mai ales în domenii tehnice. Ce se știe, concret, din anunț Valoarea fondului: 50 milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) Ținta de formare: 300.000 de lucrători calificați Inițiator: Google Alte detalii operaționale (parteneri, criterii de eligibilitate, tipuri de cursuri, certificări, regiuni) nu apar în textul furnizat. Ce urmează În lipsa unor informații suplimentare în materialul disponibil, rămâne de urmărit dacă Google va publica detalii despre implementare (cine poate aplica, prin ce organizații se distribuie banii și cum se măsoară rezultatele), elemente care vor determina impactul real al fondului asupra pieței muncii. [...]
Datele Eurobarometru indică o presiune tot mai mare pe școli să livreze educație digitală , în condițiile în care adolescenții români raportează atât utilizare excesivă a ecranelor, cât și expunere frecventă la riscuri online, potrivit Digi24 . În sondaj, 44% dintre tinerii de 13–18 ani din România spun că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% consideră excesiv timpul pe rețelele sociale. La nivelul Uniunii Europene , fenomenul este comparabil: 41% dintre adolescenți declară că stau prea mult în fața ecranelor, iar 39% spun același lucru despre rețelele sociale. Ce efecte spun adolescenții că resimt Sondajul surprinde o serie de probleme raportate în ultima lună, asociate de respondenți cu utilizarea intensă a ecranelor și a rețelelor sociale: 33%: oboseala ochilor 33%: alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei 31%: s-au simțit obosiți sau copleșiți 31%: probleme cu somnul 28%: dificultăți de concentrare 27%: dureri de cap 25%: nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și activități recreative Expunerea la riscuri online: de la conținut generat de IA la jocuri de noroc În ultimele trei luni, adolescenții români spun că s-au întâlnit frecvent cu conținut și situații problematice în mediul digital: 44% au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat 39% au văzut informații false sau înșelătoare 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale 32% au observat promovarea unor produse nesănătoase (de exemplu alcool sau alimente cu mult zahăr și grăsimi) 25% spun că s-au confruntat cu hărțuire online sau au fost martori la astfel de situații 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de aspect ori de produse pe care „ar trebui” să le cumpere Cum încearcă adolescenții să se protejeze și ce cer ca soluții Pentru a-și proteja sănătatea mintală când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că: își limitează timpul petrecut online (34%) iau pauze de la platformele de socializare (33%) închid și șterg anumite aplicații (33%) trei din zece discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele online și își limitează notificările de pe telefon Întrebați ce măsuri ar fi cele mai eficiente pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții indică în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare pentru tineri, iar 40% cer acces mai bun la servicii de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie – 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților de 13–18 ani din statele UE; în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. (O parte din textul din sursa principală este trunchiată în captura furnizată, însă cifrele și concluziile de mai sus apar explicit în material.) [...]
