Știri
Știri din categoria Educație
Modelele de inteligență artificială se apropie de nota 10 la Bac, dar ratează „baremul românesc” la argumentare, arată un experiment relatat de Euronews, care a pus ChatGPT și Claude să rezolve subiectele de Limba română (profil uman) de la Bac 2026. Evaluarea indică o notă de 8,9 pentru ambii asistenți, cu puncte pierdute mai ales la textul argumentativ.
În rezolvări, ChatGPT a fost descris ca fiind mai pragmatic la subiectul al treilea, în timp ce Claude a fost mai creativ și a selectat atent versurile analizate. Diferențele de stil nu au schimbat însă concluzia generală: ambele modele se descurcă „foarte bine” la analiză și redactare, dar nu bifează constant cerințele specifice de evaluare din România.
Cele mai multe puncte au fost pierdute la textul argumentativ, unde modelele ar fi abordat cerința „mai degrabă după modelul american decât cel românesc”, potrivit articolului.
Profesorii citați avertizează că o lucrare rezolvată de inteligența artificială s-ar putea „pierde ușor” printre cele ale elevilor, în condițiile în care tot mai mulți folosesc AI ca instrument de învățare pentru Bacalaureat.
Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română, explică unde se vede diferența față de barem:
„A realizat un text argumentativ, nu neapărat în conformitate cu baremul de corectare, astfel încât lipsesc poziționarea și prezența opiniei personale.”
Tot el arată că, la partea de analiză, rezolvarea a fost în mare măsură corectă, dar cu minusuri de nuanțare care au dus la depunctare:
„Aici, ChatGPT a rezolvat corect, unde ar fi trebuit să nuanțeze mai mult și aici se depunctau aproximativ patru puncte, da, patru puncte am depunctat.”
Euronews amintește că a mai făcut un experiment similar în 2023, pe subiectele de la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, când ChatGPT a obținut nota 7,30 în evaluarea unui profesor.
Pentru Bac 2026, rata de participare la proba scrisă de Limba și literatura română (sesiunea iunie–iulie) a fost de 98,2%, potrivit Ministerului Educației: 2.178 de candidați nu s-au prezentat, iar 22 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Proba obligatorie a profilului (Matematică/Istorie) a fost amânată cu o zi și urmează să aibă loc miercuri.
Recomandate
Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]
Polonia și Ungaria riscă să rămână blocate în modele economice cu randament în scădere dacă nu își refac rapid sistemele de educație și formare , într-un context în care automatizarea și inteligența artificială accelerează schimbarea cererii de competențe, potrivit Ziarul Financiar . În analiza citată, miza este una economică: avantajele care au susținut creșterea în Europa Centrală și de Est – costuri mai mici cu forța de muncă și rolul de subcontractor pentru Vest – se erodează, iar concurența regională se intensifică. Țările care își adaptează mai repede modelul de creștere pot câștiga „startul” în următoarea etapă de dezvoltare. De ce educația devine „prima schimbare” în noul model de creștere Pe fondul extinderii automatizării, vechile modele de creștere ale României, Poloniei și Ungariei „se învechesc rapid” și trebuie înlocuite, iar tranziția către o economie bazată pe cunoaștere depinde de forța de muncă înalt calificată. În acest cadru, educația este prezentată ca infrastructură economică: baza pentru competențe relevante „pentru vremurile în care trăiesc” și pentru urcarea pe lanțul valoric. Eric Maskin , laureat al premiului Nobel pentru economie și profesor la Harvard, avertizează că schimbarea de direcție ar trebui făcută treptat, pentru a evita șocuri prea puternice, dar cu o țintă explicită: o forță de muncă mai calificată. Ce ar trebui să finanțeze statul: școală și recalificare Maskin indică două direcții de intervenție publică, ambele cu implicații bugetare și de politici publice: finanțarea educației de înaltă calitate , atât la nivel secundar, cât și superior, argumentul fiind că studenții nu au, de regulă, resursele necesare pentru a-și plăti singuri educația; formarea și recalificarea profesională , pe fondul dispariției unor ocupații, mai ales a celor cu calificare mai redusă, sub presiunea inteligenței artificiale. Ideea centrală este că șomajul nu este inevitabil dacă există acces la reconversie, însă aceasta cere investiții guvernamentale „semnificative”. Polonia: succesul poate deveni capcană fără trecerea la mărci proprii și management nou Polonia este descrisă ca o economie care a crescut „sub umbrela Germaniei” și care joacă acum „în altă ligă”, ajungând la o economie de „1.000 de miliarde de dolari”. Tocmai această performanță poate deveni o capcană dacă modelul bazat pe forță de muncă ieftină și subcontractare intră în declin ireversibil, notează publicația poloneză de business Rzeczpospolita, citată de ZF. Pentru a-și păstra poziția, companiile poloneze sunt împinse să treacă de la „operaționalizare pură și simplă” la operațiuni la scară largă, prin: construirea de mărci proprii puternice ; avansarea „cât mai sus” pe lanțul global al marjelor; gestionarea unui test succesoral : transferul de la generația de antreprenori ai tranziției către manageri tineri, educați în universități occidentale, pregătiți pentru competiția globală și revoluția tehnologică. Separat, o serie de antreprenori polonezi indică energia drept condiție majoră pentru competitivitatea industrială și cer reevaluarea politicilor privind costurile energiei pentru companii și securitatea accesului la tehnologie și componente. Ungaria: modelul „fabricilor de asamblare” se lovește de lipsa de competențe În Ungaria, modelul economic al „fabricilor de asamblare” a devenit depășit, fiind limitat în principal de lipsa forței de muncă suficient calificate , apreciază Sándor Zakor, șeful companiei de recrutare Prohuman Group . Acesta consideră neglijarea educației și a formării profesionale a adulților drept „cea mai mare greșeală a ultimilor 16 ani” și susține că sistemul școlar de tip prusac – descris ca inflexibil, bazat pe disciplină ierarhică și memorare mecanică, nu pe competențe – nu ar trebui „reparat”, ci înlocuit, inclusiv prin închiderea a o mie de școli. Ce urmează, în termeni economici Mesajul comun pentru Polonia și Ungaria este că tranziția către un model bazat pe competențe superioare nu mai este opțională: pe măsură ce salariile cresc și capitalul care caută producție ieftină se poate reloca, avantajul competitiv se mută către țările care pot furniza rapid oameni calificați și pot susține companii capabile să urce în lanțul valoric. În această logică, educația și recalificarea devin nu doar politici sociale, ci condiții de creștere economică. [...]
Răspândirea ochelarilor inteligenți cu AI pune sub presiune examenele tradiționale , iar autoritățile și universitățile din Asia de Est încep să-și înăsprească procedurile de supraveghere și regulile de evaluare, pe fondul unor cazuri recente de copiat, potrivit CNN . În Coreea de Sud, de două ori luna trecută, candidați la un examen de evaluare a competențelor de limba engleză – ale cărui rezultate sunt folosite frecvent în decizii de angajare – au fost prinși folosind ochelari inteligenți. Publicația notează că acestea sunt primele cazuri raportate în țară de copiat cu ochelari cu AI. În Taiwan, un candidat la un examen de admitere la o facultate de medicină a fost descoperit purtând ochelari inteligenți după ce supraveghetorii au observat că se uita „ciudat” la lucrare; la verificare, rama emitea căldură, semn al funcționării dispozitivului. Reacția autorităților: controale mai dure și reguli revizuite Cazurile punctuale accelerează schimbări operaționale în organizarea examenelor: Pentru examenul național de admitere la facultate din China, susținut anual de peste 10 milioane de candidați, autoritățile au cerut luna aceasta verificarea tuturor ochelarilor purtați de participanți. În Coreea de Sud, administratorul examenului de admitere la facultate a spus că poartă discuții cu Ministerul Educației și cu birourile locale de educație pentru măsuri de prevenire a copierii cu ochelari cu AI, deși dispozitivele electronice sunt deja interzise în sălile de examen. În Taiwan, universitatea unde a fost prins candidatul a anunțat că își revizuiește regulile și procedurile standard pentru ochelarii cu AI în timpul examenelor. În paralel, șeful autorității de supraveghere a examenelor din Anglia a avertizat luna aceasta că ochelarii cu AI și alte dispozitive inteligente, precum căștile discrete, pot agrava copiatul la examene. De ce e diferit acum: dispozitive mai discrete și AI „la purtător” Miza crește pe măsură ce ochelarii inteligenți devin mai accesibili și mai sofisticați, iar modelele de inteligență artificială pot furniza răspunsuri rapid. Thomas Corbin, lector la Deakin University (Australia), care a cercetat utilizarea ochelarilor cu AI și a altor dispozitive inteligente în evaluări, avertizează că numărul cazurilor reale ar putea fi mult mai mare decât cel raportat: „Dacă vedem câteva cazuri raportate, vedem mult mai multe cazuri care nu sunt raportate.” Corbin compară presiunea asupra examenelor cu impactul pe care l-a avut ChatGPT asupra eseurilor în 2022 și susține că nu există „o cale reală” de a păstra fiabil practicile de examinare în forma actuală. Test în condiții reale: răspunsuri generate pe lentile Un exemplu de vulnerabilitate a evaluării clasice vine dintr-un experiment descris de Meng Zili, profesor asistent la Hong Kong University of Science and Technology (HKUST). Inspirat de un incident în care a observat o pereche de ochelari „stilizați” purtați de un student la un examen (care s-au dovedit a fi obișnuiți), Meng a testat ochelari comerciali cu AI într-un examen de licență la un curs de inginerie electrică. Potrivit relatării, prin simpla privire a subiectului, ochelarii puteau transmite întrebările către un model lingvistic de mari dimensiuni (un sistem AI care generează text pe baza datelor învățate), iar răspunsurile erau afișate pe lentile. Scorul obținut cu dispozitivul s-a plasat în top 5 într-o clasă de peste 100 de studenți, peste media de 72. Ce urmează: schimbarea evaluării, nu doar întărirea supravegherii Profesorul Zhang Jun (HKUST), care a coordonat proiectul împreună cu Meng, spune că ritmul tehnologiei face dificil pentru educație să țină pasul și pune problema adaptării sistemului: cum se predă și cum se evaluează. În același timp, Kong Siu Cheung, profesor și director al AI and Digital Competence Education Center la Education University of Hong Kong , argumentează că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea gândirii și a „metacogniției” (capacitatea de a-ți înțelege și controla propriul proces de învățare), pentru a evita dependența de AI: „Ar trebui să folosim tehnologia. Ar trebui să folosim AI. Nu ar trebui să spunem doar să o evităm, să nu o mai folosim… Linia de jos este: nu-ți externaliza capacitatea de a gândi.” [...]
Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar , într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck . Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici. Ce se schimbă în școli: reguli pe vârste Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu: Clasele 1–7 (6–13 ani): elevii ar urma să fie interziși de la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școală. Gimnaziu inferior (14–16 ani): utilizarea ar fi permisă rar și doar sub supravegherea profesorilor . Liceu (17–19 ani): elevii ar urma să poată dezvolta competențe de utilizare a inteligenței artificiale, pentru pregătirea pentru studii și piața muncii. Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre , notează publicația, care citează Reuters. Context: limitarea ecranelor și revenirea la manuale Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă , potrivit aceleiași surse. În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă , ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane. Următorul pas: restricții și pentru rețelele sociale Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani , într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state). Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli. [...]
Rusia își schimbă politicile educaționale pentru a împinge mai mulți tineri spre școli profesionale și tehnice , pe fondul unui dezechilibru între numărul mare de absolvenți de studii superioare și nevoile reale ale pieței muncii, potrivit Mediafax . Ministrul Educației și Științei, Valeri Falkov , a spus că interesul ridicat pentru universități „nu mai corespunde cerințelor reale ale pieței muncii” și că tradiția ultimelor decenii îi împinge pe aproape toți absolvenții de liceu către facultate, generând un dezechilibru structural între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior. Declarațiile au fost făcute la forumul HR EXPO PRO și sunt citate de The Moscow Times. „Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a spus Falkov. Contextul economic: deficit de forță de muncă, mai ales în industrie Mesajul autorităților vine într-un context în care Rusia se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă după declanșarea războiului din Ucraina, în special în industrie. În acest cadru, președintele Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri sprijinirea sectoarelor industriale prin formarea de tineri specialiști cu pregătire tehnică și practică. Ca urmare, autoritățile au lansat o campanie de orientare a elevilor către școli profesionale și colegii, iar în unele regiuni accesul elevilor de clasa a IX-a la continuarea studiilor liceale a fost limitat, fiind promovate alternativele vocaționale. Măsuri: admitere simplificată la școli tehnice și reducerea locurilor cu taxă la universități Printre deciziile menționate se numără: Duma de Stat a permis admiterea la școlile tehnice pe baza a două examene (limba rusă și matematica), în timp ce pentru liceu sunt necesare patru examene OGE. Guvernul a redus aproximativ 50.000 de locuri cu taxă în universități, în special în domenii precum economie, management, administrație publică și drept. Ce arată datele: mai mulți studenți la universități, dar crește rapid ruta profesională Conform studiului „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics , în 2024 existau circa 4,4 milioane de studenți în universitățile ruse, comparativ cu 3,9 milioane în colegii și școli tehnice. În total, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În paralel, ponderea elevilor care aleg învățământul profesional a crescut de la 43% în 2020 la 63% în 2025, un nivel record. Cercetătorii citați în material notează că absolvenții de universitate se angajează mai frecvent în domeniul pentru care s-au pregătit, însă autoritățile insistă că economia are nevoie urgentă de specialiști tehnici și muncitori calificați. [...]
Creșterea timpului petrecut de copii pe ecrane vara pune presiune pe părinți și pe școli să găsească alternative de rutină și activități offline, într-un context în care dispozitivele devin „soluția” rapidă pentru plictiseală, potrivit unei analize NPR , publicată odată cu lansarea filmului „Toy Story 5”, care folosește chiar această tensiune (jucării vs. tehnologie) ca fir narativ. Datele citate de publicație, dintr-un raport realizat de compania de siguranță online Aura pe baza informațiilor colectate printr-o aplicație de control parental și sondaje, indică o creștere semnificativă a utilizării ecranelor în vacanța de vară. Pentru copiii de 7–12 ani, timpul pe ecrane crește cu aproximativ 30% față de perioada școlii, echivalentul a circa patru ore în plus pe săptămână, spune Lauren Lee, psiholog la Aura. Ce arată datele: mai mult timp online, mai devreme și mai târziu în zi Raportul Aura menționat în articol susține că 75% dintre copiii de 7–11 ani ar prefera să se uite la videoclipuri decât să se joace cu jucării — o observație pe care filmul o transpune în povestea lui Bonnie, o fetiță de 8 ani care începe să-și ignore jucăriile după ce primește o tabletă. Pentru adolescenți, creșterea timpului pe ecrane este de 15% vara, comparativ cu anul școlar, iar tiparele diferă pe vârste: copiii mai mici tind să petreacă mai mult timp pe YouTube sau pe platforma de jocuri Roblox, în timp ce adolescenții se mută mai mult spre aplicații de social media, potrivit raportului. Un alt element relevant pentru părinți și educatori: aproape 70% dintre copii sunt activi pe dispozitive până la mijlocul după-amiezii, iar 1 din 10 rămâne activ la miezul nopții. Lauren Lee afirmă că ratele de mesagerie nocturnă „se dublează” față de toamnă, pe toate grupele de vârstă. De ce contează: somn, dispoziție și autoreglare Pediatrul Jason Nagata (Universitatea California, San Francisco) , care nu a fost implicat în studiul Aura, spune că vara este „o perioadă deosebit de vulnerabilă” pentru creșterea utilizării ecranelor, din cauza lipsei structurii și rutinei din timpul școlii. Raportul Aura mai indică faptul că, pe măsură ce vara avansează, „unul din trei” copii ajunge să aibă scoruri scăzute într-un indice intern de „bunăstare digitală” (un instrument care corelează comportamentele digitale cu parametri precum somnul, dispoziția, izolarea și capacitatea de reglare emoțională). Nagata punctează mecanismul: timpul pe ecrane tinde să înlocuiască somnul, activitatea fizică și timpul petrecut afară — factori importanți pentru sănătatea copiilor, mai ales când nu există „cadru” școlar. Patru măsuri practice pentru familii, cu relevanță și pentru educație Deși articolul este adresat părinților, recomandările au o miză educațională: cum se construiește o rutină de vacanță care să reducă dependența de ecrane fără a transforma subiectul într-un conflict zilnic. Oferiți alternative și structură, nu doar limite. Nagata recomandă activități care creează o „barieră fizică” față de dispozitive (de exemplu înotul). Sunt menționate și taberele de vară: un sondaj din 2023 al American Camp Association a constatat că 90% dintre tabere interzic telefoanele și tabletele. Pentru copiii mai puțin atrași de sport, NPR dă exemplul unei tabere de gătit (Junior Chefs Kitchen), care combină activități practice cu timp în parc. Implicați copiii în planificare. Merve Lapus, vicepreședinte la Common Sense Media, recomandă discuții explicite cu copiii despre riscul de a „te pierde” în ecrane și stabilirea unui acord de familie. Un exemplu concret din articol este „bingoul de familie” (o listă de activități din care copiii aleg când se plictisesc). Reguli pentru toată familia, aplicate consecvent. Nagata amintește recomandarea American Academy of Pediatrics privind un „plan media de familie” — un set de reguli adaptate fiecărei gospodării, cu intervale (mese, ora de culcare) și spații (de exemplu dormitoarele) fără dispozitive. Modelul părinților contează. Nagata spune că cei mici tind să imite comportamentul digital al adulților. Un exemplu din articol: o mamă povestește că a șters Instagram de pe telefon după ce a observat efecte negative asupra propriei dispoziții și a explicat copiilor decizia, tocmai pentru a transforma subiectul într-o conversație despre alegeri și autocontrol. În același timp, materialul notează un semnal util pentru orice strategie educațională: mulți copii și adolescenți recunosc că prea mult timp pe ecrane nu le face bine, iar în preferințe au plasat mai sus timpul cu prietenii și ieșitul afară decât folosirea tabletei. Cu alte cuvinte, problema nu este doar „interdicția”, ci lipsa alternativelor și a rutinei care să umple coerent zilele de vacanță. [...]
