Știri
Știri din categoria Educație
Modelele de inteligență artificială se apropie de nota 10 la Bac, dar ratează „baremul românesc” la argumentare, arată un experiment relatat de Euronews, care a pus ChatGPT și Claude să rezolve subiectele de Limba română (profil uman) de la Bac 2026. Evaluarea indică o notă de 8,9 pentru ambii asistenți, cu puncte pierdute mai ales la textul argumentativ.
În rezolvări, ChatGPT a fost descris ca fiind mai pragmatic la subiectul al treilea, în timp ce Claude a fost mai creativ și a selectat atent versurile analizate. Diferențele de stil nu au schimbat însă concluzia generală: ambele modele se descurcă „foarte bine” la analiză și redactare, dar nu bifează constant cerințele specifice de evaluare din România.
Cele mai multe puncte au fost pierdute la textul argumentativ, unde modelele ar fi abordat cerința „mai degrabă după modelul american decât cel românesc”, potrivit articolului.
Profesorii citați avertizează că o lucrare rezolvată de inteligența artificială s-ar putea „pierde ușor” printre cele ale elevilor, în condițiile în care tot mai mulți folosesc AI ca instrument de învățare pentru Bacalaureat.
Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română, explică unde se vede diferența față de barem:
„A realizat un text argumentativ, nu neapărat în conformitate cu baremul de corectare, astfel încât lipsesc poziționarea și prezența opiniei personale.”
Tot el arată că, la partea de analiză, rezolvarea a fost în mare măsură corectă, dar cu minusuri de nuanțare care au dus la depunctare:
„Aici, ChatGPT a rezolvat corect, unde ar fi trebuit să nuanțeze mai mult și aici se depunctau aproximativ patru puncte, da, patru puncte am depunctat.”
Euronews amintește că a mai făcut un experiment similar în 2023, pe subiectele de la Evaluarea Națională la Limba și literatura română, când ChatGPT a obținut nota 7,30 în evaluarea unui profesor.
Pentru Bac 2026, rata de participare la proba scrisă de Limba și literatura română (sesiunea iunie–iulie) a fost de 98,2%, potrivit Ministerului Educației: 2.178 de candidați nu s-au prezentat, iar 22 au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Proba obligatorie a profilului (Matematică/Istorie) a fost amânată cu o zi și urmează să aibă loc miercuri.
Recomandate
Tăierile din Educație au fost legate de presiunea pe deficit și riscul de „junk”, susține fostul ministru Daniel David , care afirmă că ministerul nu a primit de la Finanțe aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, potrivit Adevărul . În aceste condiții, spune el, schimbările la burse și alte măsuri de austeritate au fost calibrate pentru a limita impactul asupra elevilor și studenților, dar și pentru a transmite un semnal de „schimbări structurale” către agențiile de rating și instituțiile europene. Daniel David a explicat, într-un interviu în emisiunea „Trends” de la Adevărul, că includerea Educației în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a ținut și de calendar: deciziile trebuiau aplicate înainte de începutul anului școlar, în septembrie. În opinia sa, amânarea ar fi putut fi interpretată negativ de piețe și instituții, cu efecte în lanț, inclusiv asupra fondurilor europene. „Dacă intrai în junk sau dacă Ecofinul avea o evaluare negativă, aveai o problemă, inclusiv cu blocarea fondurilor europene.” Bursele: între ținte bugetare și redefinirea „meritului” Pe bursele studenților, fostul ministru spune că programul de guvernare prevedea ca fondul alocat în a doua jumătate a anului 2025 să revină la nivelul din 2023, ceea ce ar fi însemnat o reducere abruptă. El afirmă că, după discuții cu premierul de atunci, a reușit să mențină bugetul burselor la un nivel apropiat de cel din 2024. În interviu sunt indicate următoarele repere pentru fondul de burse al studenților: 2023: „puțin sub un miliard de lei”; 2024: „aproximativ 1,5 miliarde de lei”; 2025 (așteptări): „1,7 miliarde de lei”. În privința burselor de merit, Daniel David își asumă modificările și susține că acestea ar trebui să recompenseze performanța școlară de excepție, criticând situațiile în care, în anii anteriori, elevi cu media 5 primeau burse de merit sau în care 70–80% dintre elevii unei clase beneficiau de acest sprijin. Totodată, el afirmă că bursele sociale au fost „protejate”: a fost păstrat criteriul economic, iar suplimentar a fost introdusă condiția notei 10 la purtare. Școlile din rural: comasare și „campusuri rurale”, cu stimulente bugetare Pe zona de echitate și rezultate școlare, fostul ministru indică fragmentarea rețelei școlare din sate drept una dintre problemele majore și susține continuarea comasării unităților de învățământ, inclusiv prin dezvoltarea unor campusuri rurale, în contextul rezultatelor testelor PISA. El amintește și de un ordin de ministru care permite majorarea cu 25% a bugetului școlilor implicate în parteneriate între unități performante și școli cu rezultate mai slabe (exemplele menționate: Apusenii și Delta Dunării). Scopul: profesori calificați să poată susține cursuri online în comunități cu deficit de personal didactic. „Nu am primit banii de la Finanțe”: două miliarde de lei lipsă, invocate ca motiv-cheie Daniel David afirmă că, dacă ar fi primit fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor, nu ar fi fost necesare modificările. Potrivit declarațiilor sale, ministerul nu a mai primit aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, iar ulterior i s-a comunicat că suma nu poate fi alocată până la finalul anului. „Nu am primit acei bani și mi s-a spus că nu îi pot primi până la sfârșitul anului. Acesta este răspunsul cinstit.” În același context, el spune că a încercat să limiteze efectele măsurilor, menționând că a reușit menținerea fondului de burse aproape de nivelul din 2024 și o creștere cu 40% a bugetului programului „Masă sănătoasă”. [...]
Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]
USR vrea să blocheze „admiterea paralelă” la liceu, pe motiv că ar crește inechitățile și ar împinge elevii spre meditații , printr-un proiect de lege depus miercuri de parlamentarii Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie , potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: dacă inițiativa trece, selecția la liceu ar rămâne exclusiv pe baza Evaluării Naționale și a repartizării computerizate, fără probe suplimentare organizate de unități. Inițiatorii susțin că eliminarea admiterii paralele ar păstra un mecanism unic de selecție, bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, și ar reduce avantajul elevilor care își permit pregătire suplimentară adaptată fiecărui concurs. Deputata USR Corina Atanasiu argumentează că o probă în plus, organizată de licee, ar transforma indirect veniturile familiei și accesul la meditații în criterii de admitere. „Dubla selecție nu ar verifica exclusiv cunoștințele și meritul elevilor, ar transforma veniturile familiei, accesul la meditații și sprijinul educațional de acasă în criterii indirecte de admitere, adâncind inechitățile deja existente în sistem”, declară deputata USR Corina Atanasiu. De ce contează: schimbarea ar afecta direct arhitectura admiterii din 2027 Controversa vizează admiterea la liceu din 2027, după ce Ministerul Educației a publicat pe 14 august un proiect care ar permite liceelor să organizeze propriul concurs pentru până la jumătate dintre locuri, după Evaluarea Națională. Condițiile descrise în proiectul ministerului, conform informațiilor din articol: elevul trebuie să fi obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale pentru a se putea înscrie la concursul liceului; concursul ar avea două probe; liceul stabilește disciplinele în funcție de profil, însă subiectele sunt unice la nivel național și sunt elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; participarea la concurs este opțională; elevii neînscriși sau neadmiși prin concurs intră la repartizarea computerizată pentru locurile rămase. În acest context, USR susține că elevii performanți, dar cu resurse financiare limitate, ar fi dezavantajați: fie ar intra în competiție fără aceeași pregătire suplimentară ca alți candidați, fie ar putea renunța la liceele considerate „de top”. Ce urmează în Parlament Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, afirmă că partidul a contestat încă din 2023 introducerea admiterii paralele în pachetul legislativ din educație. În paralel, pe fondul reacțiilor din ultimele zile, în spațiul public sunt invocate riscuri de creștere a meditațiilor, de accentuare a inechităților și de lipsă a unor garanții suficiente împotriva favoritismului, iar miercuri, 19 august, au apărut deja două inițiative parlamentare pentru amânarea reformei. Pentru context suplimentar despre dezbaterea privind „examenul dublu” și schimbările propuse din 2027, articolul indică materialul: „Scandalul admiterii la liceu, explicat pe larg” de Mediafax . [...]
Uniunea Europeană a deschis negocieri cu Canada pentru asocierea la Erasmus+ , un pas care ar putea extinde accesul la mobilități educaționale și proiecte comune dincolo de spațiul european, cu efect direct asupra universităților și tinerilor care folosesc programul, inclusiv din România, potrivit Mediafax . Discuțiile au fost anunțate la Montreal, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul canadian Mark Carney au comunicat începerea negocierilor. Vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a transmis că va reprezenta UE în dialogul cu partea canadiană. „Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni.” „Odată încheiate cu succes negocierile și finalizate procedurile necesare, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului.” Ce ar însemna asocierea Canadei la Erasmus+ Conform vicepreședintei Comisiei Europene, asocierea ar deschide „noi oportunități de studiu, formare și colaborare”, inclusiv pentru tinerii din România. În practică, miza este lărgirea cadrului de cooperare pentru mobilități și proiecte educaționale între instituții din UE și Canada, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, bugete sau condiții concrete. Context politic: negocieri pe fondul unor divergențe în UE Negocierile au loc în paralel cu discuții mai ample despre apropierea Canadei de UE. Mediafax notează că există divergențe între statele membre: potrivit POLITICO, mai multe țări ar fi refuzat să aprobe o declarație care prevedea explicit acordarea statutului de „membru asociat” Canadei, cu 48 de ore înaintea summitului de la Montreal. La summit participă și președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar liderii europeni și premierul canadian urmează să lanseze „Alianța pentru viitor”. În acest stadiu, asocierea la Erasmus+ rămâne condiționată de finalizarea negocierilor și de „procedurile necesare”, fără ca sursa să precizeze pașii următori sau un termen-limită. [...]
Guvernul pregătește un plan național de siguranță în școli, cu responsabilități și sancțiuni ferme , după incidentele violente din Bistrița și Pitești , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că documentul ar urma să includă măsuri de prevenție, intervenție rapidă și pedepse pentru actele de violență. Niculescu a anunțat vineri, la începutul ședinței de Guvern, că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului, pentru a contura planul. El a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri, însă nu a prezentat măsuri concrete și nici un calendar de aplicare. „Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii.” Ce ar urma să conțină planul și de ce contează Conform declarațiilor premierului, planul ar urma să stabilească „responsabilități clare” și să acopere întregul lanț de reacție al autorităților și al școlilor, de la prevenție la sancționare. Miza operațională este definirea unor proceduri și obligații explicite, în condițiile în care violențele recente au readus în prim-plan capacitatea școlilor și a instituțiilor de a interveni rapid. Premierul a descris violențele din școli drept „profund îngrijorătoare” și a spus că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ. Totodată, a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți și le-a urat însănătoșire grabnică. Context: incidentele din Bistrița și Pitești Măsurile anunțate vin după două cazuri de violență în școli, petrecute în mai puțin de o săptămână: Bistrița : un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg; elevul a fost imobilizat, dus la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca. Pitești : un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă într-un liceu; unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital. Deocamdată, Guvernul nu a detaliat ce măsuri vor fi adoptate și când ar urma să intre în vigoare planul de siguranță. [...]
Faptul că agresorul are 13 ani mută cazul din zona penală în cea de protecție a copilului , cu consecințe directe pentru modul în care școala și autoritățile pot interveni după atacul cu cuțitul de la o școală gimnazială din Bistrița, potrivit G4Media , care citează declarațiile prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Adrian Briciu, preluate de Agerpres. Potrivit prim-procurorului, elevul ar fi acționat premeditat și „cel mai probabil din motive rasiale”, vizând un elev de 12 ani pe care îl considera „indian”, deși nu ar fi existat conflicte anterioare între ei. Procurorul a spus că minorul a venit pregătit de acasă cu un cuțit tip briceag, o cagulă, o cască tip militar și mănuși, s-a echipat în baia școlii și apoi s-a îndreptat spre clasa elevului vizat. În desfășurarea atacului, profesoara de matematică ar fi fost lovită de mai multe ori cu cuțitul, pe holul școlii, în zona capului și toracelui, după ce a ieșit din clasă. Ulterior, agresorul ar fi intrat în sala de clasă și ar fi început să îl caute pe elevul vizat; un coleg care a intervenit ar fi fost lovit în zona capului, iar elevul vizat ar fi fost atins în zona spatelui, cu o leziune superficială, conform aceleiași surse. Imobilizarea atacatorului a fost făcută de paznicul școlii și un profesor de sport, care l-au deposedat de cuțit. În baia în care minorul s-a echipat, anchetatorii au găsit mesaje în limba engleză și „însemne legionar-extremiste, de extremă dreaptă”, potrivit declarațiilor procurorului. Ce urmează procedural: fără răspundere penală, cu măsuri sociale Procurorul a precizat că, având 13 ani, minorul „nu poate fi tras la răspundere penală”, iar măsurile ulterioare pot fi luate doar de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului . În paralel, procurorii au deschis cercetări pentru infracțiunea de tentativă de omor. DIICOT a analizat dacă speța intră în competența sa, însă s-a stabilit că dosarul rămâne la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a mai spus Adrian Briciu. Elemente încă neclarificate: audierea minorului și ipoteza radicalizării Minorul nu fusese audiat până la momentul declarațiilor, la fel nici mama sa, care îl însoțește la clinica de psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca, unde este internat. Au fost făcute percheziții la locuința familiei, într-o localitate rurală aflată la circa 13 kilometri de Bistrița. Întrebat despre o posibilă radicalizare, prim-procurorul a spus că nu se poate pronunța, dar a menționat că minorul nu ar fi manifestat remușcări după comiterea faptelor. „N-a fost perceput ca o persoană care are remușcări. (…) Nu s-a manifestat în sensul că ar regreta fapta, nu părea o persoană afectată, nu știu în ce măsură conștientiza”, a declarat Adrian Briciu. [...]
