Știri
Știri din categoria Educație financiară
Salt Bank lansează „Saving Challenge”, un program de economisire zilnică pe 100 de zile. Inițiativa este construită pe ideea de consecvență și pe formarea unui obicei, nu pe economisirea unor sume mari dintr-o dată, banca invocând principii din psihologia comportamentală (declanșator, acțiune, recompensă).
Mecanismul este unul automatizat: clientul alege o sumă fixă pe zi, iar aplicația mută banii într-un „Space” dedicat (un spațiu separat în aplicație pentru a pune bani deoparte), timp de 100 de zile. Progresul este afișat într-un calendar din aplicație, iar consecvența este stimulată printr-un bonus echivalent cu două zile de economisire, conform comunicatului citat de publicație.
Înscrierea se face din aplicație, în secțiunea „Spaces” din meniul „Produse”, în intervalul 4–14 aprilie 2026, iar mutările automate încep din 15 aprilie. Sumele disponibile în program sunt prestabilite, la alegerea clientului:
Regulile de continuitate sunt gândite astfel încât să nu elimine imediat participanții care au zile fără fonduri suficiente. Dacă lipsa fondurilor se repetă de trei ori, participantul pierde bonusul, însă provocarea continuă, conform explicațiilor băncii. La finalul celor 100 de zile, „Space”-ul se închide automat, iar suma economisită este transferată înapoi în contul curent; bonusul, pentru cei care finalizează cu succes, este acordat în maximum 15 zile lucrătoare de la încheiere, se mai arată în comunicat.
„Te înscrii direct din aplicaţie, în secţiunea Spaces din meniul „Produse”, în perioada 4-14 aprilie 2026. Ai la dispoziţie doar 10 zile pentru înscriere, iar dacă ratezi intervalul, nu mai poţi intra în challenge.”
Saving Challenge este disponibil doar pentru clienții Salt Bank care au cont principal în lei, mai notează sursa. În comunicat, CEO-ul Salt Bank, Robert Anghel, spune că banca vrea să treacă de la simplificarea economisirii la sprijinirea formării unui obicei, inclusiv prin elemente de „gamification” (mecanici inspirate din jocuri, folosite pentru a crește implicarea utilizatorilor).
Recomandate
Banca Transilvania mizează pe educația financiară ca răspuns la presiunea demografică asupra pensiilor , lansând o inițiativă online care explică pe înțelesul publicului cum funcționează pensiile private și de ce contează economisirea pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Inițiativa, numită „ Pensia ta, pe înțelesul tău ”, este construită ca un chestionar interactiv prin care participanții își pot testa cunoștințele despre pensiile private, pot parcurge informații explicative și se pot înscrie la o tragere la sorți pentru premii. Demersul este poziționat de bancă în contextul în care planificarea financiară pe termen lung devine tot mai importantă, iar pensiile private sunt prezentate ca un element de „siguranță financiară viitoare”. Ce presupune inițiativa și cine poate participa Participanții completează un quiz online cu zece întrebări. Cei care răspund corect la toate întrebările până la 30 septembrie 2026 se pot înscrie în tragerea la sorți organizată de bancă. Premiile menționate în comunicat sunt: 10 aparate foto Canon PowerShot SX740; 10 eBook readere Kindle. Pagina dedicată inițiativei este disponibilă pe site-ul băncii: „Pensia ta, pe înțelesul tău” . De ce pune BT accent pe pensiile private: date despre dezechilibrele din sistem Banca își argumentează inițiativa prin date atribuite Institutului Național de Statistică , pe fondul presiunilor demografice și al diferenței dintre veniturile din perioada activă și pensia publică. Conform datelor citate: pensia publică medie lunară este „de aproape 3.000 de lei”, aproximativ jumătate din salariul mediu net; populația României a ajuns la 19 milioane de persoane, pe fondul natalității scăzute, sporului natural negativ, migrației și schimbărilor demografice și familiale; raportul dintre numărul de persoane care lucrează și pensionarii de asigurări sociale de stat este „de 10:8”. În acest context, banca susține că evoluțiile demografice și sociale pot accentua deficitul de angajați și pot crește cheltuielile publice pentru pensii, sănătate și îngrijire socială, ceea ce face mai importantă informarea despre opțiunile de economisire pentru pensie. [...]
Educația financiară devine o „abilitate” necesară într-o economie tot mai digitalizată , iar miza pentru bănci și pentru România este trecerea de la acces la informație la comportamente financiare sănătoase, potrivit unui interviu acordat de CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , publicat de Banca Transilvania . În interviul realizat în cadrul proiectului „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, CEO-ul BT leagă direct educația financiară de decizii mai bune privind economisirea, creditarea, investițiile și planificarea viitorului, cu efecte în independența financiară a oamenilor, în încrederea antreprenorilor și, în final, în „o economie mai puternică pentru România”. De ce contează pentru economie și pentru bănci Din perspectiva sistemului bancar, educația financiară înseamnă clienți care înțeleg mai bine produsele, serviciile și aplicațiile și își gestionează mai responsabil resursele. Tetik susține că impactul depășește zona bancară, prin efecte asupra antreprenoriatului, investițiilor și incluziunii financiare, cu rezultate în „comunități mai reziliente”. Progres, dar și o problemă de „implementare” în viața reală CEO-ul BT afirmă că România a făcut „progrese mari” în ultimul deceniu, indicând interesul mai mare pentru investiții și pentru soluții financiare digitale. În același timp, el punctează că provocarea majoră rămâne transformarea informației în decizii și obiceiuri financiare sănătoase, pe fondul schimbărilor rapide din zona financiară (digitalizare, noi metode de plată, acces mai facil la informație). În acest context, educația financiară este descrisă ca o abilitate practică, evaluată nu prin numărul de concepte cunoscute, ci prin capacitatea de a lua decizii bune. Economisire și investiții: echilibru între prezent și viitor Tetik pledează pentru un echilibru între consumul imediat și construirea siguranței financiare pe termen lung. El argumentează că economisirea și investițiile sunt adoptate mai ușor când devin accesibile, ușor de înțeles și integrate în viața de zi cu zi, iar economisirea ar trebui privită ca o creștere a „libertății de alegere” pentru perioadele următoare. Greșeli frecvente la antreprenorii la început: creștere fără reziliență În zona antreprenorială, interviul indică drept risc major concentrarea exclusivă pe creștere rapidă, în detrimentul rezilienței și al rezervelor pentru perioade dificile. Un alt punct vulnerabil este planificarea financiară pe termen lung, inclusiv subestimarea importanței lichidității și a cash-flow-ului (fluxul de numerar), a structurii costurilor și a diversificării surselor de finanțare. Ce urmează: colaborare între instituții și presiunea ritmului de schimbare Mesajul central este că educația financiară nu poate fi construită de o singură instituție, ci prin parteneriate între bănci, autorități, mediul educațional și mediul privat. Pentru tineri, recomandarea este să își formeze obiceiuri financiare timpurii, să evite deciziile luate fără înțelegerea consecințelor pe termen lung și să accepte că prosperitatea se construiește în timp, cu disciplină, economisire și investiții, inclusiv în propriile competențe. Interviul integral a fost publicat inițial de Financial Intelligence, în cadrul aceluiași proiect editorial, și este disponibil aici: Financial Intelligence . [...]
Plățile „invizibile” nu sunt, în sine, cauza cheltuielilor mai mari , iar miza reală este educația financiară, nu forma banilor, potrivit unei declarații a CEO-ului BCR, Sergiu Manea , într-un interviu pentru Wall-Street . Mesajul vine în contextul extinderii rapide a plăților cu cardul, telefonul sau ceasul, care pot face actul plății mai puțin „tangibil” pentru consumatori. În material este invocat și un argument din economia comportamentală: plățile fără numerar (cashless) pot reduce ceea ce economiștii numesc „durerea plății” – senzația concretă de pierdere a banilor în momentul tranzacției. Investopedia este citată cu ideea că plata digitală poate face cheltuiala mai abstractă, mai rapidă și mai ușor de ignorat. „Canalul” de plată versus decizia financiară Sergiu Manea susține că instrumentul de plată este doar un canal, iar controlul cheltuielilor ține de felul în care oamenii înțeleg banii și își construiesc deciziile pe termen lung. În interviul acordat publicației, el respinge ideea că numerarul ar ajuta automat la conștientizarea cheltuielilor. „Eu nu cred că forma fizică a banilor te ajută să conștientizezi cât cheltuiești, ci cunoștințele despre bani. (…) Decizia unui om despre propriii bani vine din cum îi face, cum îi cheltuiește, cum își vede viața în viitor și care sunt perspectivele pe termen lung asupra vieții financiare.” De ce contează: generațiile tinere pornesc direct în „contactless” Un alt punct al discuției este schimbarea de comportament la nivel generațional: pentru tineri, banii sunt tot mai puțin un obiect fizic și tot mai mult un sold într-o aplicație, o notificare sau un abonament recurent. În acest context, Manea spune că ideea „controlului” prin bancnote trebuie privită cu prudență, pentru că mulți tineri nici nu mai sunt obișnuiți cu interacțiunea fizică cu banii. Educația financiară, problema structurală În România, dezbaterea despre cash versus digital se suprapune peste un nivel redus de educație financiară, iar CEO-ul BCR argumentează că tema ar trebui urcată pe agenda publică, mai ales în perioade de tensiune economică și socială. În viziunea sa, educația financiară nu înseamnă doar buget lunar, ci și înțelegerea unor concepte și riscuri de bază: ce este inflația; ce presupune o investiție; cum recunoști o escrocherie financiară; cum evaluezi riscurile și iei decizii consecvente. Ce indică „ Școala de Bani ”, programul BCR Manea leagă nevoia de educație financiară și de rezultatele programului „Școala de Bani”, despre care spune că a ajuns la aproximativ un milion de oameni. Potrivit acestuia, după participare, „două treimi” și-ar fi schimbat comportamentul sau ar fi decis să se raporteze diferit la propria viață financiară. În același context, el afirmă că România este „constant și continuu pe ultimul loc la cunoștințe financiare” și că, deși accesul la servicii bancare este „ok”, produsele și deciziile asociate unei vieți financiare trebuie înțelese mai bine pentru a progresa. [...]
Educația financiară devine o miză de securitate economică într-un context de dezinformare care poate împinge atât oamenii, cât și decidenții, spre alegeri cu efecte negative asupra economiei, a spus președintele Nicușor Dan , luni, la Academia de Studii Economice din București, potrivit Adevărul . Șeful statului a legat direct nivelul de educație financiară de calitatea deciziilor individuale și de direcția politicilor publice, avertizând că lipsa de cunoștințe poate conduce la „decizii nesănătoase” pentru economia românească și pentru „prosperitatea colectivă”. În același timp, a susținut că există o corelație între prosperitatea unei țări și nivelul de educație financiară, corelație pe care a spus că studiile o confirmă, fără a indica însă ce studii anume. Ce înseamnă, concret, educație financiară în viziunea președintelui Nicușor Dan a descris educația financiară ca un set de abilități de bază necesare într-o societate modernă, de la înțelegerea „ecosistemului financiar” până la decizii uzuale precum creditarea sau investițiile. „E important ca un tânăr care iese din școală, un om adult, să cunoască ecosistemul financiar care-l înconjoară. Cum se ia un credit, cum se compară, cum se poate investi...” De ce contează pentru economie: politici publice, antreprenoriat și capital Președintele a argumentat că o populație mai informată financiar influențează și comportamentul politicienilor, pentru că aceștia își calibrează politicile în funcție de așteptările electoratului. În acest cadru, a avertizat că o societate cu un nivel scăzut de educație financiară poate împinge decidenții spre măsuri cu efecte negative asupra economiei. Totodată, el a legat educația financiară de dezvoltarea mediului privat, afirmând că o societate „cu o educație financiară sănătoasă” ar avea mai mult antreprenoriat și un apetit mai mare de a direcționa capitalul către zona privată, unde „este nevoie de acel capital”. „Războiul informațional” și riscul fraudelor financiare În final, Nicușor Dan a încadrat dezinformarea într-un „război informațional” care produce incertitudine și a dat ca exemplu reclame false pe internet, inclusiv unele care ar folosi imaginea guvernatorului pentru a promite câștiguri nerealiste. „Cine are o educație financiară va ști că nu există profit de 300%.” El a susținut că efectele dezinformării depășesc zona economică și pot afecta încrederea în democrație, împingând oamenii către „modele autoritare”. În același material este menționat și un eveniment intern al PSD, programat luni de la ora 17:00 la Palatul Parlamentului , în care aproximativ 5.000 de membri ar urma să voteze dacă partidul își retrage sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, „conform surselor politice” citate de publicație. [...]
O retrogradare a ratingului României în „junk” ar scumpi finanțarea pentru stat și companii , pentru că ar îngreuna accesul pe piețele internaționale și ar crește costurile de împrumut, explică un consilier al guvernatorului BNR într-o analiză citată de Adevărul . Miza este cu atât mai mare cu cât România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții. Cristian Bichi arată că autoritățile „fac o adevărată echilibristică” pentru a evita intrarea în categoria „junk” (investiții speculative), subliniind efectul de propagare: dacă statul se împrumută mai scump, și firmele românești vor ajunge să se finanțeze în condiții mai costisitoare. Ce este ratingul și de ce contează în finanțare Potrivit explicațiilor din analiză, o agenție de rating este o entitate independentă care acordă, profesional, calificative de credit (note) ce evaluează prospectiv riscul de credit al emitenților sau al obligațiilor financiare. În esență, rolul ratingurilor este să reducă „asimetria informațională” dintre emitent și investitori, oferind o evaluare asupra: capacității de plată (dacă debitorul poate plăti); voinței de plată (dacă debitorul își onorează obligațiile la timp). Bichi mai punctează că importanța ratingurilor nu ține doar de informația transmisă, ci și de utilizarea lor în tranzacții și în cadrul reglementărilor financiare. Piața este, totodată, concentrată în jurul celor trei mari jucători globali: S&P, Moody’s și FitchRatings. „Investment grade” vs. „junk”: unde este România Conform clasificării prezentate, ratingurile de la BBB- (sau Baaa3 ) în sus sunt considerate „investment grade” (recomandate pentru investiții), iar sub acest prag intră în „junk”, categorie asociată cu risc mai ridicat. Analiza se referă și la evaluarea S&P din 3 aprilie 2026: România are ratingurile confirmate „BBB-/A-3” , cu perspectivă negativă . Bichi explică faptul că BBB- este ultima treaptă înainte de „junk” , ceea ce face ca o eventuală deteriorare să aibă consecințe directe asupra costului finanțării. Ce înseamnă „perspectivă negativă” și ce ar putea schimba direcția Perspectiva negativă indică sensul unei posibile înrăutățiri a ratingului într-un orizont de doi ani , fără să însemne automat că retrogradarea se va produce. Potrivit explicațiilor citate, perspectiva ar putea deveni „stabilă” dacă deficitul extern și cel fiscal se îngustează substanțial , pe fondul unei relansări a creșterii economice. În ceea ce privește ratingul pe termen scurt, A-3 semnalează o capacitate adecvată de plată, dar sensibilă la schimbări economice: condiții adverse sau circumstanțe în schimbare pot afecta mai probabil capacitatea debitorului de a-și onora obligațiile. [...]
Creșterea la 325.000 de investitori individuali la BVB pune presiune pe educația financiară , pentru că sustenabilitatea acestui avans depinde de disciplina investițională și de evitarea deciziilor emoționale, potrivit unui interviu acordat de Daniela Secară , CEO BT Capital Partners , în proiectul editorial realizat împreună cu Banca Transilvania . În interviul publicat în cadrul seriei „Educația financiară – cea mai bună investiție în tine”, Secară leagă expansiunea bazei de investitori de câțiva factori concreți: digitalizarea (care a redus barierele de acces), listările mari de pe piața locală și emisiunile de titluri de stat Fidelis. În același timp, ea avertizează că „succesul” pe termen lung nu se măsoară doar în conturi deschise, ci în capacitatea oamenilor de a rămâne activi și consecvenți. De ce contează: riscul ca investitorii noi să transforme volatilitatea în pierderi Mesajul central al interviului este că cea mai scumpă eroare pentru investitorii aflați la început nu este ratarea unei oportunități, ci reacția impulsivă la mișcările pieței. Secară descrie un tipar frecvent în perioade de volatilitate: cumpărare când optimismul e ridicat și vânzare când „teama domină piața”, pe fondul concentrării pe știrile de zi cu zi, în locul unei strategii pe termen lung. În acest context, educația financiară devine o condiție pentru ca valul de investitori noi să nu se traducă într-o participare episodică, urmată de retrageri după corecții de piață. Ce recomandă pentru investitorii individuali: disciplină, diversificare, investiții recurente Secară indică trei direcții recurente pentru reducerea riscului și pentru construirea randamentelor în timp: Investiții pe termen lung , nu „câștiguri rapide”, cu decizii bazate pe analiză, nu pe emoții. Diversificare , ca protecție împotriva concentrării pe „o singură companie, un singur sector” sau o oportunitate „pe val”. Investiții recurente , ca alternativă la plasarea unei sume mari dintr-o singură tranșă, cu avantajul timpului și al capitalizării (reinvestirea câștigurilor). Pentru diversificare, ea menționează și fondurile de investiții și ETF-urile (fonduri tranzacționate la bursă), ca soluții care oferă expunere la mai multe companii și sectoare printr-un singur instrument. Tehnologia și inteligența artificială: acces mai ușor, dar nu „pilot automat” Interviul punctează că digitalizarea a schimbat relația investitor–broker: investitorii pot deschide conturi și tranzacționa rapid de pe telefon, iar brokerul tinde să devină mai mult partener de consultanță și educație, nu doar intermediar de ordine. În ceea ce privește inteligența artificială, Secară vede beneficii în procesarea rapidă a volumelor mari de informații și în democratizarea unor instrumente care erau mai accesibile investitorilor instituționali. Limita, în opinia ei, este riscul ca ușurința accesului la răspunsuri să creeze impresia că investițiile sunt „simple” și fără incertitudine, deși rezultatele depind în continuare de gestionarea riscului și consecvență. Interviul integral este disponibil în publicația Financial Intelligence, în cadrul proiectului editorial realizat împreună cu Banca Transilvania: Financial Intelligence . [...]
