Știri
Știri din categoria Economie
Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pentru o amplă reformă a administrației publice, care include reduceri semnificative de posturi și cheltuieli, plafonarea salariilor, măsuri stricte privind construcțiile ilegale și suspendarea permiselor de conducere în cazul neachitării amenzilor. Potrivit Cotidianul.ro, Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală. Estimarea economiilor la buget în 2026 este de 3,36 miliarde de lei, cu o creștere progresivă până în 2030.
Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de aplicarea unor sancțiuni pentru neplata amenzilor contravenționale:
Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali pentru eficientizarea administrației publice și reducerea deficitului.
Recomandate
Premierul Ilie Bolojan cere blocarea schemelor „suveică” din subvențiile pentru șomeri , după ce autoritățile au descoperit cazuri în care aceleași persoane au fost angajate succesiv de mai multe firme doar pentru a încasa repetat bani de la stat. Potrivit Digi24 , premierul a cerut Ministerului Muncii să identifice rapid soluții legislative și administrative pentru corectarea vulnerabilităților din programele de sprijin destinate persoanelor aflate în dificultate pe piața muncii. Programul vizat oferă angajatorilor o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de 12 luni pentru fiecare persoană angajată din categorii considerate vulnerabile: șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, firmele sunt obligate să mențină contractul de muncă cel puțin 18 luni . Cum funcționează mecanismul criticat Potrivit premierului, analiza programelor publice a scos la iveală practici care ridică semne de întrebare. În unele cazuri, o persoană este angajată pentru a genera subvenția, iar după o perioadă relativ scurtă își încetează contractul de muncă, de regulă prin demisie. Ulterior, aceeași persoană apare angajată la o altă companie care solicită din nou subvenția. Astfel apare un mecanism repetitiv prin care: aceeași persoană este angajată succesiv la mai multe firme; companiile accesează de fiecare dată subvenția de la stat; integrarea reală pe piața muncii nu are loc. Premierul a calificat acest sistem drept o „schemă de tip suveică” care permite deturnarea scopului inițial al programului. Datele invocate de premier În 2025, statul a subvenționat angajarea a peste 13.200 de persoane prin această schemă. Un element care a atras atenția autorităților este distribuția acestor angajări. Mai mult de jumătate dintre beneficiari – 6.816 persoane – au fost angajați în firme de pază, iar activitatea acestor companii este concentrată în câteva zone ale țării. Domeniu Număr persoane Firme de pază 6.816 Alte sectoare aproximativ 6.400 Zonele unde fenomenul apare frecvent sunt: București și zona limitrofă județul Gorj județul Galați Ministerul Muncii confirmă problemele Ministrul Muncii, Florin Manole , a declarat că informațiile prezentate de premier provin dintr-un raport realizat chiar de minister și transmis înaintea ședinței de guvern de săptămâna trecută. Oficialul a confirmat că datele privind vulnerabilitățile programului sunt reale. Miza reformei Deși impactul bugetar al schemei este estimat la zeci de milioane de lei , premierul susține că problema principală este una de principiu: corectitudinea utilizării banilor publici. Bolojan afirmă că statul trebuie să susțină companiile care creează locuri de muncă reale și stabile, nu mecanisme care permit accesarea repetată a subvențiilor fără rezultate durabile pe piața muncii. Guvernul a cerut Ministerului Muncii să propună rapid modificări pentru a elimina aceste practici. [...]
Ilie Bolojan susține că măsurile fiscale adoptate anul trecut au fost inevitabile și neprociclice, iar amânările CCR privind reforma pensiilor magistraților afectează grav încrederea publică , potrivit declarațiilor făcute la Europa FM , în emisiunea „România în Direct”. Intervenția premierului vine în ziua în care INS a confirmat intrarea României în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB în 2025. Despre recesiune și măsurile de corecție Bolojan a respins ideea că Guvernul ar fi agravat situația economică printr-o politică prociclică: „Nu am dus o politică prociclică, a fost o politică de corecție pe care nu o puteam evita.” Premierul a explicat că ani la rând România a funcționat pe deficite mari, care au stimulat artificial consumul, fără a genera suficiente investiții productive: „Am fost cu spatele la zid în vară și a trebuit să luăm aceste măsuri să începem să corectăm deficitul.” El a comparat efectele măsurilor de austeritate cu un tratament medical: „Aceste măsuri, ca orice tratament care însănătoșește o boală, uneori au efecte colaterale.” Potrivit acestuia, a doua jumătate a anului ar trebui să aducă o reașezare economică: „Va fi anul de reașezare a economiei. Este o situație temporară.” Energie și „băieții deștepți” Un punct central al intervenției a vizat blocajele din sistemul energetic. Bolojan a afirmat că România produce aproximativ 9.000 MW, însă au fost emise documentații pentru 77.000 MW, ceea ce a blocat capacitatea reală de conectare: „Băieții deștepți ne-au blocat sistemul energetic, dându-le hârtii ca să ocupe terenul.” El a susținut că prin deblocarea investițiilor și creșterea capacităților de producție și stocare cu 1.000–2.000 MW, prețul energiei ar putea scădea: „Cred că cu 10-20% pot fi scăzute prețurile.” Reforma administrației și responsabilitatea politică Referindu-se la reforma administrației, premierul a admis că salariile primarilor nu sunt exagerate, dar a atras atenția asupra costurilor totale din sistem: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite.” El a transmis și un mesaj direct privind asumarea deciziilor nepopulare: „Nu a fost o înghesuială la postul de premier. Știam că lucrurile care trebuie puse în practică nu sunt aducătoare nici de aprecieri, nici de aplauze.” În replică la criticile din coaliție privind recesiunea, Bolojan a declarat: „Atunci când se întâmplă ceva bun ne înghesuim să fim cu toții în poză, iar când trebuie făcut ceva care ar putea suna prost, fugim de responsabilitate.” Critici la adresa CCR privind pensiile magistraților Premierul a fost ferm și în privința amânărilor Curții Constituționale legate de reforma pensiilor speciale ale magistraților, avertizând asupra riscului pierderii fondurilor europene: „Este foarte probabil să aibă ca efect constatarea de către Comisia Europeană că n-am îndeplinit acest angajament. Asta înseamnă că vom pierde banii care sunt reținuți – 231 de milioane de euro.” El a subliniat impactul asupra percepției publice: „Aceste amânări sunt nesănătoase din toate punctele de vedere pentru încrederea publică.” Și a punctat că lipsa echității fiscale erodează sprijinul pentru reforme: „Altfel percepți când ești perceput ca un plătitor singular.” Declarațiile premierului conturează o perioadă de ajustare economică dificilă, în care Guvernul mizează pe corecții fiscale, investiții și reforme structurale pentru a stabiliza economia și a relua creșterea. [...]
PSD acuză că recesiunea tehnică este efectul unor decizii economice „hazardate” , potrivit Biziday , după ce premierul Ilie Bolojan a descris reculul drept „temporar” și „un cost necesar” al tranziției către un model economic mai disciplinat. PSD: „rușine pentru coaliție” și critică directă la adresa deciziilor economice Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat public după confirmarea oficială a recesiunii tehnice, susținând că efectele sunt deja resimțite de populație. În mesajul său, liderul PSD pune accent pe costurile sociale ale măsurilor recente și pe direcția politicilor economice din coaliție. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Grindeanu califică situația drept „o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi” și afirmă că PSD „își asumă responsabilitatea”, regretând că nu a reușit să oprească „multe dintre toate deciziile hazardate” pe care le descrie drept „experimente făcute pe spatele oamenilor”. Ținta criticilor: „încăpățânarea dusă la absurd” și modelul creșterii taxelor În aceeași intervenție, președintele PSD indică un „vinovat principal” pentru această evoluție, fără a-l numi explicit, dar făcând aluzie la premier. El vorbește despre „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”. Liderul PSD cere schimbarea abordării, criticând explicit direcția fiscală. În formularea sa, este „timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide” și să fie abandonat „modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții»”, insistând și pe „dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral”. Poziția premierului: recesiune „temporară” și tranziție de la consum la investiții De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan afirmă că România a avut în 2025 o creștere economică de 0,6% și pune evoluțiile recente în contextul „schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic”. El susține că guvernul a început trecerea de la un model „bazat pe deficit și consum” la unul „bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”. Bolojan descrie recesiunea tehnică drept „temporară” și parte dintr-un „cost anticipat și inevitabil” al tranziției, care ar urma să ducă „la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală”, „pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Argumentele premierului despre dezechilibrele din 2024 și corecția din 2025 Premierul cere ca anii 2024 și 2025 să fie priviți „ca parte a aceluiași proces” și descrie 2024 drept „atipic”, invocând un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și o creștere economică reală „modestă, sub 1%”. În opinia sa, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mai puternică, „ceea ce nu s-a întâmplat”. Bolojan mai arată că, potrivit INS, în prima parte a lui 2024 a existat recesiune tehnică (scăderi de -0,4% în primele două trimestre) și susține că o parte importantă din cheltuielile din 2024 a mers către consum curent și cheltuieli rigide, în timp ce consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a absorbit o parte din impulsul fiscal. Pentru 2025, el indică o „corecție de aproximativ 1% din PIB” începută în iulie, cu „costuri sociale și nemulțumiri”, dar afirmă că, în pofida ajustării, creșterea a rămas „în jur de 0,6%”. În ansamblu, disputa din coaliție se conturează ca o confruntare între două interpretări ale aceleiași evoluții: PSD pune recesiunea pe seama deciziilor economice și fiscale recente, în timp ce premierul o prezintă ca pe un efect de tranziție, necesar pentru stabilizarea economiei pe termen lung. [...]
Salariile continuă să piardă din puterea de cumpărare în România, pentru a șasea lună consecutiv, în ciuda unor creșteri salariale nominale, relevă o analiză Profit.ro . Salariul mediu net din economie a ajuns în decembrie 2025 la 5.914 lei , ceea ce înseamnă o creștere de 5,3% față de noiembrie și de 4,8% față de decembrie 2024 , pe fondul primelor de sărbători. Cu toate acestea, raportat la rata inflației, salariile reale au fost cu 4,5% mai mici față de finalul anului precedent. Deși ritmul scăderii s-a temperat ușor comparativ cu noiembrie (-5,1%), este deja a șasea lună consecutivă de scădere a puterii de cumpărare. Această erodare a salariilor reale vine în contextul unei inflații accelerate din vara anului trecut, generată de: majorarea facturilor la energie, creșterea TVA și a accizelor, transferul rapid al acestor costuri în prețurile finale. Inflația a crescut astfel de la aproximativ 5% la un nivel apropiat de 10%, ceea ce a anulat aproape complet orice beneficiu adus de creșterile salariale nominale în multe domenii. Scăderi vizibile în sectorul bugetar Mai pronunțată este scăderea în sectorul public, unde salariile au scăzut nu doar în termeni reali, ci și nominal : În administrația publică , salariul mediu net a fost de 6.943 lei , în scădere cu 3,8% nominal și cu 12,3% real . În învățământ , salariul mediu net a fost de 5.712 lei , cu 2,8% mai mic nominal și 11,4% mai mic în termeni reali. În sănătate , salariile au crescut nesemnificativ (0,7%), dar au scăzut cu 8,2% în valoare reală . Este de menționat că aceste evoluții vin după doi ani de creșteri puternice în sectorul bugetar , pe fondul contextului electoral și al măsurilor pro-ciclice din 2023–2024. Evoluții pe sectoare private Situația este mai variabilă în sectorul privat, unde unele ramuri au reușit să mențină creșteri salariale mai consistente: Domeniu Salariu mediu net (lei) Creștere anuală (%) IT&C 11.405 +6,6% Intermedieri financiare 11.225 +10,9% Transporturi 6.066 +9,3% Industrie prelucrătoare 5.500 +7,9% Comerț 5.467 +4,8% Construcții 5.303 +2,4% Învățământ 5.712 -2,8% Sănătate 5.389 +0,7% Hoteluri și restaurante 3.557 +7,0% Dintre acestea, doar domeniile financiar și de transport au înregistrat creșteri peste inflație . Domeniul HoReCa, în ciuda unei creșteri de 7%, rămâne cu cel mai mic salariu mediu net din economie. Impactul asupra consumului Scăderea salariilor reale a început să afecteze și comportamentul consumatorilor, ceea ce se reflectă în diminuarea vânzărilor în retail și în alte sectoare, începând cu a doua jumătate a anului trecut. Acest lucru adâncește riscul unei stagnări economice, mai ales în lipsa unor măsuri de corecție a inflației. [...]
Prețurile serviciilor poștale din România s-au triplat în ultimii 10 ani , potrivit Termene.ro , iar coletele au depășit pentru prima dată volumul scrisorilor, semn al schimbărilor majore din economie și comportamentul consumatorilor. Creșterea tarifelor reflectă atât inflația acumulată în ultimul deceniu, cât și transformarea pieței, unde comerțul online a devenit principalul motor al cererii pentru servicii poștale. În acest context, volumul coletelor a crescut constant, în timp ce corespondența clasică a intrat pe un trend descendent. Schimbările majore din piața poștală: prețurile serviciilor au crescut de aproximativ trei ori în 10 ani coletele au depășit scrisorile ca volum, în premieră e-commerce-ul a devenit principalul generator de livrări serviciile tradiționale de corespondență sunt în declin Această evoluție marchează o schimbare structurală: serviciile poștale nu mai sunt dominate de scrisori, ci de livrări generate de comenzile online. Operatorii sunt astfel nevoiți să investească în logistică, livrare rapidă și infrastructură adaptată coletelor. În același timp, creșterea prețurilor poate pune presiune pe consumatori și pe companii, mai ales în contextul în care livrarea devine un cost tot mai important în lanțul comercial. Pe termen lung, tendința indică o reconfigurare a sectorului poștal, în care digitalizarea reduce rolul corespondenței clasice, iar livrările de produse devin activitatea centrală. [...]
Salariile reale scad pentru a șaptea lună consecutiv în România, în contextul unei inflații ridicate și al încetinirii creșterii economice, potrivit Profit.ro . Datele arată că majorările nominale de salarii nu mai reușesc să țină pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a angajaților continuă să se deterioreze la începutul anului 2026. Salariul mediu net a ajuns în ianuarie 2026 la 5.518 lei , în creștere cu 3,6% față de aceeași lună din 2025, când era de 5.328 lei. Ritmul de creștere încetinește însă constant, după ce în decembrie avansul anual fusese de 4,8%, iar în lunile anterioare se situa în jurul a 4%. În paralel, inflația anuală de aproximativ 9,6% a erodat câștigurile reale, ceea ce a dus la o scădere de 5,5% a salariilor în termeni reali . Aceasta este a șaptea lună consecutivă de contracție a salariilor reale, cea mai lungă perioadă de declin după criza economică din 2010–2011. Presiunea asupra veniturilor este alimentată de mai mulți factori: creșterea accelerată a prețurilor la energie, majorarea taxelor pe consum și evoluția economică modestă din ultimii ani. Economia României a crescut cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025 , cu episoade de recesiune tehnică în prima jumătate din 2024 și în a doua parte a anului 2025. Scăderi în sectorul bugetar În sectorul public, situația este și mai vizibilă, după ce salariile au fost înghețate pentru al doilea an consecutiv în 2026, ca măsură de control al deficitului bugetar. Principalele evoluții: Administrație publică și apărare – 6.816 lei, scădere nominală de 4,8% și peste 13% în termeni reali Învățământ – 5.699 lei, minus 3,6% nominal și circa 12,1% real Sănătate – 5.433 lei, stagnare nominală, dar minus 8,8% real Aceste scăderi vin după creșteri consistente ale salariilor bugetarilor în 2023 și 2024, când majorările au fost de două cifre. Evoluții diferite în sectorul privat În mediul privat, salariile au continuat să crească nominal în majoritatea sectoarelor, însă în multe cazuri inflația a anulat mare parte din aceste majorări. Sector Salariu mediu net Evoluție nominală Evoluție reală Industria prelucrătoare 5.028 lei +5,1% -4,1% Construcții 4.817 lei +7,9% -1,6% Comerț 5.071 lei +5,4% -3,9% Transporturi 5.497 lei +3,2% -5,9% Ospitalitate 3.592 lei +7,8% -1,7% Există însă și domenii în care salariile au depășit ritmul inflației. Activitățile profesionale – precum consultanța, contabilitatea sau ingineria – au înregistrat o creștere de 9,9% , până la 7.384 lei. În IT, salariul mediu net a ajuns la 11.077 lei , însă chiar și aici creșterea nominală de 4,2% nu a compensat inflația, rezultând o scădere reală de aproximativ 5%. În ansamblu, datele indică o presiune tot mai mare asupra veniturilor populației, în condițiile în care scumpirile depășesc majorările salariale, iar economia avansează mult sub potențial. [...]
