Știri
Știri din categoria Economie

Peste jumătate dintre IMM-uri anticipează scăderi de activitate în următoarele șase luni, pe fondul unei percepții majoritar negative asupra mediului de afaceri: aproape 82% dintre antreprenorii chestionați spun că acesta s-a deteriorat în 2026 față de 2025, potrivit unui sondaj online realizat de IMM România și citat de Economedia.
Sondajul vizează percepția antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul III 2026 și indică o înrăutățire a așteptărilor pe termen scurt, inclusiv în ceea ce privește piața, costurile și deciziile de personal.
Întrebați cum percep evoluția mediului de afaceri în 2026 față de 2025, respondenții au indicat:
În același timp, pentru următoarele șase luni, peste jumătate dintre antreprenori se așteaptă la o scădere a activității:
Cea mai frecvent indicată problemă a pieței de activitate este scăderea cererii (28,8%), urmată foarte aproape de creșterea costurilor cu forța de muncă (28,5%). Alte presiuni menționate includ:
În ceea ce privește energia și combustibilii, 53,2% dintre respondenți spun că impactul a fost o creștere semnificativă a costurilor operaționale, iar 18,6% afirmă că au suportat costurile pentru a menține prețul produselor/serviciilor. Ca reacții concrete, o parte dintre firme indică reducerea volumului producției (9,9%), înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic (6%) sau instalarea de panouri fotovoltaice (3,1%).
La capitolul costuri de conformare și raportare, legislația muncii este indicată de 33,3% dintre respondenți drept principala sursă de costuri, pe fondul presiunii normelor privind timpul de lucru, contractele pe durată determinată sau detașarea angajaților.
Urmează:
Majoritatea firmelor (55,8%) declară că vor păstra numărul actual de angajați, însă intențiile de disponibilizare sunt mai mari decât cele de angajare. Distribuția planurilor de reducere a personalului include:
Pe partea de recrutare, 6,2% plănuiesc o angajare, iar 2,3% au în plan recrutarea a 2–4 salariați.
Între măsurile indicate ca prioritare pentru susținerea IMM-urilor, cele mai frecvent menționate sunt:
În paralel, antreprenorii indică pentru piața muncii soluții precum formarea profesională continuă (42,6%) și mecanisme de sprijin direct pentru evitarea concedierilor, inclusiv subvenționarea programului Kurzarbeit (25,6%) și a șomajului tehnic (22,5%).
Recomandate

Reorientarea investițiilor către infrastructură și „hardware” redeschide o fereastră pentru industria germană , într-un moment în care capitalul nu mai este ieftin, iar economia globală intră într-un „deceniu al realităților”, potrivit unei analize din Focus . Ideea centrală: lipsa unor campioni digitali de tip Google sau Meta nu anulează avantajul competitiv al Germaniei în inginerie industrială, exact acolo unde cererea ar urma să crească. După circa zece ani de „bani ieftini”, când promisiunile și prezentările despre „disrupție” atrăgeau finanțări masive, analiza susține că perioada dobânzilor foarte mici s-a încheiat, iar „capitalul costă din nou bani”. În acest context, se schimbă și criteriile de investiții: nu mai ajunge o aplicație, ci contează capacitatea de a livra produse și infrastructură fizică. De ce contează: infrastructura și reînarmarea împing cererea spre industrie Focus argumentează că mai multe tendințe împing economia către investiții mari în active „tangibile”: infrastructură îmbătrânită și nevoia de modernizare; extinderea rețelelor electrice, inclusiv pentru a susține consumul ridicat al centrelor de date (publicația notează că un centru de date poate consuma cât un oraș mic); relocarea lanțurilor de aprovizionare „înapoi în Vest”, pe fond geopolitic; reechiparea armatelor europene după ani de subfinanțare. Pentru astfel de proiecte, analiza susține că nu sunt decisive „actualizările software”, ci produse precum cabluri de cupru, transformatoare de mare putere, chimie specializată, componente pentru industria de apărare și linii robotizate de producție – domenii în care industria germană are tradiție și bariere ridicate la intrare. „Instalatorul premium” și avantajul greu de copiat Metafora folosită de Focus este că Germania ar fi „instalatorul premium” al economiei mondiale: mai puțin vizibilă și fără „glamour” digital, dar cu un model de business protejat de complexitatea tehnică. Publicația compară viteza cu care poate fi replicată o aplicație cu dificultatea de a reproduce echipamente industriale avansate, precum turbine industriale compatibile cu hidrogenul sau lasere de înaltă performanță pentru fabricarea cipurilor. În același timp, analiza susține că eticheta „economia veche” este înșelătoare: nu e vorba de „cărbune și oțel”, ci de o industrie modernă care are nevoie de hardware, inclusiv pentru a face posibilă extinderea inteligenței artificiale (prin centre de date, rețele și echipamente). Limitele ferestrei de oportunitate: costuri mari și presiune din China Focus avertizează însă că avantajul industrial nu vine fără vulnerabilități. Publicația notează că industria germană a redus locuri de muncă în ultimii ani, iar costurile cu energia , taxele și contribuțiile sunt considerate ridicate în comparație internațională. Pe piețele din afara Europei, concurența chineză apasă asupra constructorilor de mașini, iar semnalele sunt mixte: comenzile rămân ridicate în special în zona de apărare, în timp ce în alte segmente apar dificultăți, inclusiv la producătorii auto, unde portofoliul de comenzi se reduce, potrivit analizei. În plus, creșterea economică așteptată de economiști pentru 2026 ar fi susținută mai ales de cheltuieli publice pentru apărare și infrastructură – o oportunitate, dar „nu un lucru garantat”, în formularea publicației. Ce se schimbă la nivel de capital: mai mult interes pentru „substanță” Analiza mai arată că, deși cea mai mare parte a capitalului de risc continuă să meargă către software de inteligență artificială, o parte în creștere caută domenii „pe care le poți atinge”: cipuri, robotică, rețele energetice și apărare. În acest cadru, Focus susține că investitorii revin la criterii precum fluxurile de numerar, activele și puterea de piață. Concluzia editorială este că Germania nu trebuie să concureze pentru „următorul iPhone”, ci să capitalizeze pe cererea pentru echipamentele și infrastructura fără de care transformările tehnologice și geopolitice nu pot fi implementate – cu condiția ca „atelierul” industrial să rămână funcțional în pofida costurilor și presiunilor competitive. [...]

Ministerul Finanțelor vrea să folosească banii publici ca „ancoră” pentru capital privat , prin mecanisme pregătite împreună cu investitorii, într-un demers care țintește să crească finanțarea companiilor cu potențial de extindere și export, potrivit Agerpres . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , afirmă că schimbarea modelului de dezvoltare al României „presupune mai mult capital” pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale. În acest context, el spune că sunt pregătite, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul consultat, detalii despre tipul instrumentelor avute în vedere, calendarul de implementare sau dimensiunea resurselor publice care ar urma să fie folosite. [...]

Comisia Europeană vede România în recesiune în 2026, pe fondul consolidării fiscale, înaintea unei reveniri în 2027 Potrivit Mediafax ,, potrivit Mediafax . În prognoza de toamnă, Executivul european estimează o contracție a PIB-ului real de aproximativ 0,3% în 2026 și o inflație medie (IAPC) de 7,9%, într-un scenariu în care consumul privat este afectat de măsurile de ajustare bugetară. Revizuire în jos: de la creștere modestă la contracție în 2026 Noua prognoză indică o deteriorare față de estimările din primăvară, când Comisia anticipa pentru 2026 o creștere de +0,1%, urmată de o accelerare la 2,3% în 2027. Acum, Comisia mizează pe o revenire la 1,8% în 2027 și pe o accelerare la 2,2% în 2028. În evaluarea Comisiei, după o creștere moderată în 2025, economia este așteptată să intre într-o „ușoară contracție” în 2026, în principal din cauza efectului consolidării fiscale asupra consumului privat. În același timp, investițiile publice susținute prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) au accelerat și au compensat parțial slăbiciunea cererii din partea consumatorilor. Ce împinge economia în jos și ce ar putea susține revenirea Comisia notează că activitatea economică a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026, în contextul măsurilor de consolidare fiscală. Consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public, iar o inflație de aproape 10% a erodat venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de instabilitatea politică, incertitudinea economică și costurile mai mari cu energia. Pentru a doua jumătate a lui 2026, Comisia anticipează o stabilizare, susținută de: redresarea graduală a cererii gospodăriilor; exporturi „reziliente”; o formare brută de capital fix care rămâne solidă, inclusiv pe fondul finalizării unor proiecte din PNRR. Pe termen mediu, Comisia vede consumul și investițiile private revenind treptat, iar proiectul de gaze offshore „ Neptun Deep ” și o competitivitate mai bună a costurilor ar urma să sprijine exporturile și să contribuie la reducerea deficitului extern, cu un impact mai pronunțat în 2028. Piața muncii: șomaj în creștere în 2026, apoi scădere treptată Condițiile de pe piața muncii au început să se deterioreze încă din 2025, iar tendința ar urma să continue în 2026. Comisia estimează că rata șomajului va atinge un maxim de aproximativ 6,7% în 2026, urmând să scadă treptat pe măsură ce activitatea economică își revine. În același timp, înghețarea salariilor în sectorul public în 2025 și 2026 a dus la o încetinire rapidă a creșterii salariilor nominale, iar salariile reale au scăzut în acești ani, potrivit prognozei. Inflația rămâne ridicată, iar dezinflația este lentă Comisia estimează o inflație medie (IAPC) de 7,9% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025. Printre factorii menționați se numără majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică pentru gospodării, creșterea cotațiilor internaționale ale petrolului și seceta severă care a afectat piața energiei electrice. Pentru 2027, Comisia vede o medie a inflației IAPC de 4,4%, peste intervalul-țintă al băncii centrale (2,5% ± 1 punct procentual). În 2028, introducerea sistemului ETS2 (extinderea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii) ar urma să încetinească dezinflația, cu o inflație medie IAPC estimată la 3,8%. Deficitul scade, dar datoria publică urcă spre 64% din PIB Pe partea fiscală, Comisia estimează că deficitul bugetar al administrației publice va coborî la 6,0% din PIB în 2026, de la 7,8% din PIB în 2025, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în a doua parte a lui 2025 și al controlului execuției bugetare. Pentru 2027 este anticipat un deficit de 5,8% din PIB, iar pentru 2028, de 5,6% din PIB. În paralel, datoria guvernamentală este văzută în creștere de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 64% din PIB în 2028, pe fondul deficitelor primare ridicate și al plății dobânzilor. Riscuri: instabilitate politică și cerere externă incertă Comisia avertizează că riscurile pentru creștere sunt orientate „în sens negativ”, invocând posibilitatea reapariției instabilității politice, care ar putea îngreuna consolidarea fiscală și ar afecta încrederea și investițiile private. În plus, rămân riscuri legate de cererea externă, în special în sectorul auto, și de prețurile ridicate la energie, cu impact asupra industriei prelucrătoare. Prognoza conturează, astfel, un scenariu în care ajustarea fiscală apasă pe consum și activitate în 2026, iar revenirea din 2027 depinde de temperarea inflației, de relansarea treptată a cererii interne și de continuitatea investițiilor, inclusiv prin fonduri europene. [...]

Creșterea de 2,1% a PIB în T3/2026 față de T2 pare alimentată de investițiile finanțate din bani UE , în special prin PNRR , iar asta schimbă discuția despre motoarele economiei într-un an în care consumul nu mai trage ca în trecut, potrivit Ziarul Financiar . Datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate la finalul săptămânii trecute, arată că economia a crescut în trimestrul al treilea cu 2,1% față de trimestrul al doilea, iar față de T3/2025 avansul a fost de 0,1%. Evoluția din T3 a redus scăderea pe primele trei trimestre până la 0,3%. Investițiile, principalul suspect: 66% din cheltuielile de investiții vin din bani UE În lipsa defalcărilor pe sectoare (care urmează să fie publicate la 7 decembrie), economiștii citați de publicație indică drept explicație probabilă investițiile generate de fondurile europene, în special cele din PNRR. Ministerul Finanțelor arată că, pe primele trei trimestre, cheltuielile cu investițiile au fost de 108 mld. lei, echivalentul a 5,2% din noul PIB estimat de 2.086 mld. lei. Din totalul investițiilor, 71 mld. lei (66%) au provenit din bani UE (PNRR și fonduri structurale), sumă care „se vede acum” în rezultatele din T3, potrivit articolului. Ce înseamnă pentru 2027 și ce rămâne de confirmat Profesorul de economie Aurelian Dochia spune că avansul este „o veste bună, surprinzătoare”, în condițiile în care „datele din consum nu sunt ce erau în trecut”, iar explicația ar fi tocmai componenta de investiții și PNRR. „Este o veste bună, surprinzătoare, pentru că datele din consum nu sunt ce erau în trecut. Explicaţia este că această creştere vine din investiţii şi din PNRR. Dar trebuie să aşteptăm să vedem datele detaliate pe sectoare. Este încurajator pentru 2027 pentru că se pleacă de la o altă bază.” Pe partea de prognoze, instituțiile care fac estimări pe termen mediu au început să își reevalueze așteptările pentru întreg anul, în sens pozitiv, notează publicația. BCR și-a revizuit scenariul, dar rămâne în ipoteza de recesiune, deși economistul-șef Ciprian Dascălu a spus, într-un dialog la ZF Live, că în urma revizuirilor ar putea rezulta pentru 2026 o creștere „în marja de eroare” a prognozelor. Următorul reper pentru piață și pentru decidenți este publicarea datelor detaliate pe sectoare, la 7 decembrie, care ar trebui să confirme cât din avansul din T3 a venit din investiții și cât din alte componente ale PIB. [...]

România a urcat la 78% din media UE la PIB/locuitor (PPS) și la 86% la consum , două repere care arată cât din convergența economică s-a transferat în nivelul de trai, potrivit unei analize publicate de Banking News , pe baza datelor Eurostat pentru 2025. Cele două procente se referă la PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standard care ține cont de diferențele de prețuri între țări) și la consumul individual efectiv, indicator care include bunurile și serviciile de care beneficiază populația, indiferent dacă sunt plătite direct sau prin servicii publice și organizații non-profit. Ce arată, concret, cele două cifre În 2025, România a ajuns la: 78% din media Uniunii Europene la PIB pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare (PPS) ; 86% din media UE la consumul individual efectiv . Diferența dintre cei doi indicatori contează pentru interpretare: PIB/locuitor arată cât produce economia raportat la populație și la nivelul prețurilor, dar nu se traduce direct în salarii , deoarece include întreaga activitate economică, nu doar veniturile populației. Consumul individual efectiv este mai apropiat de „viața reală”, pentru că surprinde accesul la bunuri și servicii. Recuperarea față de 2007 și comparația regională Analiza arată că, în 2007 (anul aderării la UE), PIB-ul pe locuitor al României ajustat la puterea de cumpărare era aprox. 44% din media UE , iar în 2025 a ajuns la 78% . Asta înseamnă o recuperare de 34 de puncte procentuale . În regiune, România este prezentată ca fiind într-o zonă comparabilă cu: Polonia: 81% , Ungaria: 76% , Slovacia: 75% (toate ca pondere din media UE la PIB/locuitor, PPS). Miza următoarei etape: productivitatea Ioan Nistor, economist-șef al Băncii Transilvania și autor al analizei, leagă continuarea convergenței de capacitatea economiei de a transforma investițiile în productivitate și apoi în venituri și oportunități mai larg distribuite. „Pentru a continua creșterea, trebuie să transformăm investițiile în productivitate, productivitatea în venituri mai mari, iar creșterea economică în oportunități pentru cât mai mulți români.” Contextul este seria de analize săptămânale lansată de Banca Transilvania înainte de împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pe 1 ianuarie 2027. [...]

Bugetul pe 2027 trebuie construit pe estimări realiste și disciplină fiscală , în condițiile în care un trimestru bun nu înseamnă că economia a depășit dificultățile, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct credibilitatea României în fața investitorilor și a agențiilor de rating, într-un context în care presiunile pe finanțele publice rămân ridicate. Nazare spune că datele publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS) indică o revenire în trimestrul al treilea, după trei trimestre de scădere și stagnare, dar subliniază că industria și consumul nu și-au revenit, iar economia este încă sub nivelul de anul trecut. Semnal pozitiv în PIB, dar cu avertismente privind baza creșterii Potrivit datelor INS citate de ministru, produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul III cu 2,1% față de trimestrul precedent (serie ajustată sezonier) și cu 0,1% față de aceeași perioadă din 2025 (serie brută). Pe seria ajustată sezonier, avansul anual a fost de 0,3%. Nazare afirmă că este cel mai bun ritm trimestrial de la începutul lui 2022 și îl compară cu estimările preliminare Eurostat: 0,5% în Uniunea Europeană și 0,4% în zona euro. „Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. La nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută, iar industria și consumul nu și-au revenit încă.” Investițiile și deficitul, argumentele pentru „disciplină”, nu pentru relaxare Ministrul leagă o parte din evoluția recentă de investițiile publice și de accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . El invocă date potrivit cărora volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de august 2025, după avansuri de două cifre în majoritatea lunilor din acest an. Nazare afirmă că, în primele nouă luni din 2026, au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. În trimestrul III, investițiile publice ar fi reprezentat 2,33% din PIB, față de 1,67% în același trimestru din 2025, iar deficitul bugetar la nouă luni ar fi scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB. „Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest.” În același timp, ministrul susține că investițiile totale din economie au crescut nominal cu peste 20% în primul semestru față de perioada corespunzătoare din 2025, iar investițiile private au avansat mai rapid decât cele publice. Inflație în scădere, dar presiuni persistente: dobânzi și cont curent Nazare menționează și dinamica exporturilor, despre care spune că au crescut în fiecare lună din februarie, cu 11,7% în august și 6,3% în septembrie. În privința prețurilor, ministrul afirmă că inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a temperat de la 6,9% în mai la 1,5% în septembrie. Totuși, avertizează că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate: cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei în primele nouă luni, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În plus, deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, iar importurile cresc mai rapid decât exporturile, ceea ce, în opinia sa, susține nevoia de disciplină bugetară. Ce înseamnă, în viziunea ministrului, „miza” bugetului pe 2027 Pentru 2027, Nazare spune că adoptarea rapidă a bugetului ar transmite investitorilor, finanțatorilor și agențiilor de rating un semnal de continuitate a consolidării fiscale. El insistă că bugetul trebuie să pornească de la venituri estimate realist și de la obligațiile deja asumate, iar investițiile să fie selectate în funcție de posibilitățile efective de finanțare și de impactul economic. „Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim.” Ministrul indică drept priorități eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și finanțarea investițiilor cu efecte în economie, avertizând că evoluția favorabilă din trimestrul III nu elimină riscurile interne și externe, inclusiv tensiunile geopolitice, instabilitatea prețurilor la energie și incertitudinile din comerțul internațional. [...]