Aleksandar Vučić fixează alegerile parlamentare din Serbia pentru 18 sau 25 octombrie - data exactă urmează să fie stabilită în zilele următoare, pe fondul protestelor antiguvernamentale

Serbia intră în calendar electoral pentru toamnă, pe fondul protestelor care au forțat miza „anticipatelor”. Potrivit Digi24 , președintele Aleksandar Vučić a indicat două posibile date pentru alegerile parlamentare: 18 sau 25 octombrie, urmând ca ziua exactă să fie stabilită „în zilele următoare”. Vučić a spus că scrutinul va opune lista Partidului Progresist Sârb „tuturor celorlalte opțiuni politice” și a susținut că nu va împiedica pe nimeni să candideze. De ce contează: alegeri cerute de stradă, după un an și jumătate de proteste Alegerile parlamentare anticipate au fost solicitate de luni de zile de studenți, aflați în prima linie a protestelor antiguvernamentale care durează de peste un an și jumătate. Mișcarea a început după prăbușirea unei copertine la gara din Novi Sad , în noiembrie 2024, accident soldat cu 16 morți. În relatarea citată de Digi24, protestatarii au acuzat corupția, pe fondul informațiilor că renovarea gării ar fi fost atribuită direct, fără licitație, unor firme din China, în baza unei înțelegeri de dezvoltare a infrastructurii dintre Belgrad și Beijing. Inițial, cererea principală a fost pedepsirea celor responsabili, însă demonstrațiile au evoluat într-o contestare mai largă a corupției sistemice și a represiunii. Ce urmează pentru Vučić: ieșire formală din funcție, păstrarea influenței Vučić, al cărui al doilea mandat expiră anul viitor și care nu poate candida din nou la președinție, a mai avansat în ultimele luni posibile date pentru alegeri, fără să le confirme, iar în material se menționează estimări potrivit cărora ar fi ezitat din cauza sondajelor care ar indica riscul de a pierde. În iulie, el a anunțat că va demisiona din funcția de șef al statului la câteva zile după anunțarea alegerilor parlamentare. Totuși, potrivit aceleiași relatări, Vučić a indicat că intenționează să conducă guvernul, ceea ce ar însemna o mutare a centrului de putere dinspre președinție către executiv, fără o retragere reală din prim-planul politic. [...]