Știri
Știri din categoria Diverse
România ar putea cere un sprijin NATO mai consistent pe flancul sud-estic printr-o inițiativă de tip „scut danubian”, menită să întărească detectarea și, mai ales, capacitatea de combatere a dronelor în zona Dunării, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24, în contextul incursiunilor recente cu drone în spațiul aerian românesc.
Generalul în retragere spune că nu poate fi exclus scenariul în care Rusia folosește apropierea de graniță și zona Dunării pentru a „înșela” apărarea antiaeriană și antidronă a Ucrainei, atunci când traseele planificate ating foarte aproape frontiera. În acest context, el cere ca datele despre astfel de incidente să fie lămurite și, pe cât posibil, făcute publice de structurile de comandă relevante, astfel încât să rezulte mai exact dacă dronele doborâte anterior au avut ca țintă Odesa sau porturile dunărene și dacă au fost deviate de mijloacele de război electronic ale Ucrainei.
Bălăceanu propune ca „scutul danubian” să fie o inițiativă românească integrată, prin propunere a României, în „Santinela Estică” – o acțiune declanșată de NATO după intrarea dronelor Gerbera în Polonia. În evaluarea sa, această inițiativă a concentrat majoritatea mijloacelor aliate pe flancul de nord-est, nu pe flancul de sud-est, ceea ce ar lăsa România cu nevoie de sprijin suplimentar.
În viziunea generalului, consolidarea ar trebui să vizeze nu doar detectarea (unde afirmă că „lucrurile merg bine”), ci mai ales mijloacele de combatere, inclusiv cele cu bază la sol.
„Este clar că trebuie să fim mai mult sprijiniți de către NATO (…) dar mai ales din punct de vedere al mijloacelor de combatere, inclusiv al mijloacelor cu baza la sol.”
Un punct operațional central este integrarea sistemelor pe care România le are deja, astfel încât informațiile în timp real să circule între puncte de comandă și instalații. Generalul menționează, între altele, sistemul Merops și afirmă că, din datele pe care le deține, există „două baterii de tunuri” modernizate de Rheinmetall la nivelul Skynex, despre care spune că sunt eficiente și împotriva dronelor, dar pentru care susține că Ministerul Apărării nu comunică deocamdată.
El mai indică și rolul sistemelor Gepard pentru acoperirea zonei Dunării, însă avertizează asupra unei limitări practice: nu poate fi acoperită continuu o porțiune extinsă a frontierei.
„Nu poți acoperi din patru în patru kilometri cei 100 de kilometri care ar fi cei mai vulnerabili ai frontierei cu Ucraina.”
Bălăceanu afirmă că amenințările vin în continuare dinspre porturile dunărene, iar riscul este ridicat inclusiv din cauza încărcăturii explozive a dronelor și a timpului scurt în care acestea pot traversa spațiul aerian românesc. În acest cadru, el pune accent pe protejarea „marilor aglomerări urbane” din zonă.
Pentru zonele care nu pot fi protejate cu mijloace de apărare antiaeriană cu bază la sol, soluția rămâne utilizarea aviației, inclusiv avioane de luptă și elicoptere, în combinație cu sistemele terestre.
Recomandate
România poate cere consultări NATO prin Articolul 4 , după incidentele recente cu drone, iar discuțiile cu aliații se poartă deja „zilnic” pe canalele militare și diplomatice, într-un context în care Bucureștiul spune că are nevoie de sprijin aliat până la livrarea completă a achizițiilor militare, potrivit Digi24 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat că, după ce trei drone care au pătruns în spațiul aerian național au fost doborâte, România are „opțiunea” de a activa Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic, mecanism care permite oricărui aliat să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate. Ce înseamnă, practic, Articolul 4 în acest context Șefa diplomației române a explicat că Articolul 4 poate fi invocat „în orice moment” când un aliat are nevoie de o coordonare diferită de cea care are loc constant. În paralel, a punctat că în NATO există și Articolul 3, care vizează întărirea apărării proprii, iar România își asumă această componentă, însă „până la momentul în care vor fi livrate toate achizițiile” făcute de armată este nevoie de sprijin aliat pe o perioadă tranzitorie. În același cadru, Țoiu a spus că NATO a avut „ieri” o poziție oficială privind incidentele din România și angajamentul de a crește capabilitățile de monitorizare, apărare și descurajare pe flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră, subiect tratat separat în interiorul Alianței. Protest diplomatic față de Rusia și mesajul către aliați O altă linie de acțiune menționată este convocarea ambasadorului Rusiei la București, descrisă drept „o măsură de protest” pe care România a folosit-o și după incidentul dronei de la Galați și în alte situații în care drone de tip Shahed, atribuite Federației Ruse, au intrat „ilegal și neautorizat” în spațiul aerian românesc. „Convocarea ambasadorului Rusiei la București este o măsură de protest a României. Am făcut asta și după incidentul dronei de la Galați și în alte instanțe, în care drone de tip Shahed, care aparțin Federației Ruse, au intrat ilegal și neautorizat în spațiul nostru aerian.” Țoiu a legat această abordare de nevoia de „claritate” în raport cu partenerii internaționali, inclusiv în discuțiile din NATO, pentru creșterea capacității de descurajare și apărare pe teritoriul României, afirmând că Bucureștiul nu are „o atitudine neclară față de Rusia”. Sprijin aliat deja prezent: exemplul Italiei În privința întăririi prezenței aliate, ministra a dat exemplul Italiei, care la începutul lunii iunie a trimis patru aeronave Eurofighter Typhoon și o echipă de 180 de militari, aflați în continuare în misiunea de poliție aeriană în România. Ea a mai menționat existența unei planificări militare realizate împreună cu SACEUR (comandantul suprem aliat în Europa), în cadrul căreia necesitățile sunt discutate cu aliații. Articolul Digi24 indică și că au existat discuții recente la nivel diplomatic cu Italia și cu Marea Britanie, în contextul coordonării continue din NATO, însă detaliile despre eventuale suplimentări de forțe sau calendar nu sunt prezentate complet în fragmentul disponibil. [...]
Administrația Trump lansează un parteneriat cu peste 20 de aliați pentru dezvoltarea 6G, iar România intră astfel într-un cadru de coordonare care vizează standarde, securitate și lanțuri de aprovizionare pentru viitoarele rețele , potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și poziționare strategică: Washingtonul încearcă să reducă influența Chinei asupra următoarei generații de telecomunicații, înainte ca 6G să înceapă să înlocuiască 5G în anii 2030. Inițiativa, dezvăluită de oficiali americani pentru Politico , urmărește coordonarea strategiilor guvernelor „cu ani înainte” de implementarea comercială. Concret, parteneriatul stabilește puncte de contact între guvernele participante, pune la dispoziție resurse tehnice și pregătește terenul pentru lansarea 6G în piață. De ce contează: standardele 6G se negociază din timp, iar securitatea devine criteriu central În text, oficialii americani leagă explicit inițiativa de competiția pentru definirea standardelor tehnice internaționale, în perspectiva Conferinței Mondiale de Radiocomunicații de anul viitor, programată la Shanghai. Acolo ar urma să fie negociate decizii care vor influența „viitorul rețelelor wireless”, iar o coordonare între aliați ar crește capacitatea acestora de a împinge reguli și specificații compatibile cu propriile cerințe de securitate. Șefa Administrației Naționale pentru Telecomunicații și Informații (NTIA), Arielle Roth, care coordonează inițiativa, susține că 6G va fi „radical diferită” de 5G și că menținerea poziției de lider necesită o strategie nouă. „Măsura de astăzi recunoaște faptul că tehnologia 6G va fi radical diferită de 5G și că menținerea poziției de lider a Statelor Unite și a aliaților săi necesită o strategie cu totul diferită.” Cine participă: România, pe lista inițială a guvernelor semnatare Lista inițială a guvernelor care susțin parteneriatul include, între altele, Regatul Unit, Germania și Japonia, dar și România. În total, sunt enumerate: Albania, Australia, Canada, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Honduras, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Norvegia, Panama, Paraguay, Filipine, Republica Coreea, România, Suedia și Regatul Unit. Ce urmează: repere pe termen scurt și o întâlnire față în față anul viitor Apelul la acțiune citat în material vorbește despre un „sistem global de comunicații” care să fie deschis, interoperabil, sigur și rezilient, inclusiv „susținut de inteligența artificială”. Documentul menționează și angajamente colective, cu obiective de referință pentru luna următoare, trei luni, șase luni și un an, plus o întâlnire față în față anul viitor pentru schimb de bune practici și stabilirea priorităților. Roth și secretarul adjunct al Departamentului Comerțului, Paul Dabbar, urmează să prezinte inițiativa la un eveniment de lansare programat miercuri, organizat de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, conform aceleiași surse. [...]
NATO își mută discret greutatea apărării spre Europa , într-o reconfigurare care urmărește să reducă dependența de SUA și să răspundă direct preferințelor lui Donald Trump, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: dacă Washingtonul își reduce prezența militară, europenii trebuie să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului, într-un cadru descris drept „NATO 3.0”. Analiza pornește de la summitul NATO de la Ankara , unde Trump – după ce își criticase aliații înainte și în timpul reuniunii – a plecat vorbind despre „dragostea” dintre parteneri. Planul de „seducție” ar fi fost coordonat de secretarul general Mark Rutte , prezentat ca un mediator capabil să gestioneze impetuozitatea președintelui american și să mențină agenda alianței: opoziția față de Rusia, sprijinul pentru Ucraina și întărirea Europei în interiorul NATO. „NATO 3.0”: europenizare accelerată și adaptare la linia Washingtonului Dincolo de gesturile politice și de retorica menită să-l țină pe Trump aproape, transformarea descrisă are o componentă practică: alianța s-ar fi remodelat în ultimele luni în direcția viziunii americane despre securitatea europeană. În acest cadru, este menționat subsecretarul american pentru politica de apărare, Elbridge Colby, asociat cu ideea ca aliații europeni să își asume „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a Europei. Concret, textul indică două direcții care susțin această schimbare: europenii și canadienii cheltuie „sume colosale” pentru înarmare; sprijinul pentru Ucraina ar fi crescut din partea lor, după ce SUA și-au retras o parte importantă din ajutor. Rolul lui Rutte și precedentul Stoltenberg: management politic al riscului Trump Rutte este descris ca un atu pentru NATO tocmai prin relația funcțională cu Trump, văzută mai degrabă ca una de conveniență decât de afinitate politică. În articol este amintit și predecesorul său, Jens Stoltenberg, despre care se spune că a reușit în primul mandat al lui Trump să „citească” starea de spirit a acestuia și să-i protejeze pe aliați de criticile președintelui american. În același registru, este menționat un acord intermediat de Stoltenberg și Rutte (pe atunci premier al Olandei) care l-ar fi convins pe Trump să nu retragă SUA din NATO, iar „complimentele” ar fi fost din nou cheia. Ce urmează: o alianță cu mai puțin sprijin direct american Digi24 notează că reducerea numărului de soldați americani din Europa este o decizie care ține de Casa Albă și Pentagon, iar conducerea NATO poate cel mult să gestioneze prezentarea publică a situației. În acest context, „europenizarea” alianței este descrisă ca un proces fără precedent, care ar putea duce la îndeplinirea unei viziuni vechi: o Europă capabilă să se apere fără sprijinul direct al Americii. Pentru finalizarea acestei tranziții, textul indică nevoia unei Uniuni Europene mai concentrate pe apărare, a unor „coaliții ale voinței” formate ad-hoc și a unor inițiative regionale și bilaterale pe întreg continentul, cu NATO păstrând rolul de centru de greutate. [...]
Doborârea a trei drone în trei zile nu e un motiv de autosuficiență, ci un test incomplet al apărării aeriene , avertizează fostul președinte Traian Băsescu , într-o intervenție la Digi24 . În opinia sa, miza reală este capacitatea României de a face față unui atac cu „roi” de drone, nu unui incident izolat. Băsescu a spus că, în ultimele trei zile, în România au fost doborâte trei drone care au intrat în spațiul aerian, dar a insistat că „lupta cu drone nu se duce 1-1”, ci „cu un roi”, motiv pentru care „lucrurile nu trebuie să ne facă să defilăm”. El a criticat ideea de a transforma un astfel de incident într-un motiv de triumfalism public, sugerând că adevărata provocare abia urmează. De ce contează: costuri, riscuri și alegerea mijloacelor de interceptare Fostul președinte a argumentat că nu este eficient să folosești rachete lansate de pe un avion F-16 împotriva unei „drone ieftine”, dar a adăugat că riscul crește dacă o astfel de dronă ajunge să lovească ținte civile sau economice. „E absolut corect că nu e în regulă să folosești rachete de pe un F-16 împotriva unei drone ieftine. Dar dacă te uiți la prima parte – și cade pe o școală, pe o creșă, pe o rafinărie, pagubele sunt mai mari. Abordarea corectă e bine că au fost doborâte în aer.” Escaladare și opțiuni în NATO: Articolul 4 și obligația de pregătire Băsescu a afirmat că intrările repetate ale dronelor pot fi interpretate ca o testare a capacității de ripostă și a avertizat că situația se poate agrava. În acest context, a indicat posibilitatea convocării NATO în baza Articolului 4 (consultări între aliați când un stat consideră că îi este amenințată securitatea), dacă evoluțiile „ne depășesc”. „Dacă lucrurile evoluează și ne depășesc, trebuie convocat NATO pe Articolul 4. E posibil să avem de-a face cu o escaladare. Să ne trezim cu roiul și să nu putem să facem față.” Totodată, el a invocat Articolul 3 din Tratatul NATO, care vizează obligația statelor membre de a-și menține și dezvolta capacitatea de apărare. „Trebuie să facem ce ne spune Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem.” Context politic versus planificare militară În analiza sa, Băsescu a separat componenta de „destabilizare politică” de cea de planificare militară, susținând că testarea ar avea relevanță pentru modul în care este gândită apărarea. El a mai spus că România nu este „o țară fără o planificare și viziune” a nevoilor de apărare și că ceea ce a fost contractat „prin SAFE” corespunde obiectivelor, menționând că președintele și Statul Major nu ar fi afectați de criza politică. Ce urmează, în logica avertismentului său, este evaluarea capacității de reacție la scenarii mai complexe decât interceptarea unei singure drone, inclusiv situații în care mijloacele disponibile ar putea fi puse sub presiune de un atac simultan. [...]
Ministrul interimar al Apărării cere un protest diplomatic și indică nevoia de capabilități anti-dronă mai ieftine , pe fondul intrărilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc, potrivit Digi24 . Radu Miruță spune că România „începe să vadă consecințe indirecte” ale războiului de la graniță și susține că reacția militară s-a îmbunătățit în ultimele zile. În declarațiile pentru Digi24, Miruță afirmă că, după ce drone au intrat în spațiul aerian românesc în ultimele trei zile, măsurile luate în interiorul ministerului „au dat roade”. El descrie o activitate intensă în proximitatea graniței cu Ucraina și spune că, în ultimele zile, au fost observate drone care „gravitează” în zonă, unele ajungând să pătrundă ilegal în spațiul aerian al României. Protest diplomatic și convocarea ambasadorului rus Ministrul interimar al Apărării consideră că este necesar un răspuns diplomatic, argumentând că România nu este parte a conflictului și că există reguli de drept internațional care trebuie respectate. Potrivit lui Miruță, a discutat cu ministra de Externe, Țoiu, iar aceasta a dispus convocarea ambasadorului rus „mâine” la Ministerul de Externe. „Nu mă bucură că există această frecvență de intrare în spațiul aerian românesc ilegală și cred că este nevoie de un protest diplomatic al României cu privire la ceea ce se întâmplă.” În același context, Miruță afirmă că, la granița României cu Ucraina, „există un război real” și că, foarte aproape de frontieră, „se moare”. Limitările avioanelor de vânătoare și miza achizițiilor anti-dronă Un punct central al intervenției sale este eficiența și costul reacției militare. Miruță spune că avioanele de vânătoare nu au fost proiectate pentru lupta împotriva dronelor și că există soluții dedicate, „mult mai ieftine”, inclusiv apărare antiaeriană de la sol. El mai susține că, în trecut, nu a existat o preocupare politică suficientă pentru astfel de achiziții, deși războiul durează de ani și, în opinia sa, de cel puțin trei ani este „un război al dronelor”. Miruță afirmă că a solicitat la NATO sprijin punctual pentru anumite capabilități, justificarea fiind validată, fără a oferi însă în acest fragment detalii despre tipul echipamentelor sau calendar. Ce urmează Pe termen scurt, din informațiile prezentate, se conturează două direcții: demersul diplomatic anunțat prin convocarea ambasadorului rus și continuarea ajustărilor operaționale invocate de Miruță (reanalizări periodice ale capabilităților și analiza fragmentelor recuperate). Detalii suplimentare despre achiziții sau despre concluziile analizelor tehnice nu apar în fragmentul disponibil din material. [...]
Bloggerul rus Ilya Remeslo, aflat în arest preventiv, a fost transferat la Institutul de Psihiatrie „Serbski”, un episod care ridică din nou semne de întrebare privind folosirea psihiatriei în cazuri cu miză politică în Rusia , potrivit Digi24 . Informația a fost transmisă agenției TASS de o sursă descrisă drept „apropiată mediilor medicale” și a fost confirmată de avocatul lui Remeslo, Serghei Badamșin. Apărătorul nu a precizat motivul transferului. Badamșin a publicat pe Telegram o fotografie la intrarea în institut și a relatat un incident în care persoanei care i-a înmânat lui Remeslo un pachet i-ar fi fost confiscat pașaportul, fără a fi restituit timp de o oră și jumătate. Dosar penal pentru „știri false” despre armată La mijlocul lunii iulie, Remeslo a fost percheziționat și reținut sub acuzația de răspândire de „știri false” despre armată, în baza articolului 207.3, alineatul 2 din Codul Penal al Federației Ruse. Potrivit unor surse RBC citate în material, cazul ar avea legătură cu postări de pe canalul său de Telegram. Pe 17 iulie, Tribunalul Raional Basmanny din Moscova a decis plasarea lui în arest preventiv. Avocatul a mai spus că pentru 24 iulie era programată examinarea recursurilor împotriva deciziei de arestare. Context: criticile la adresa lui Putin și un precedent de internare În martie, Remeslo a publicat pe Telegram postări în care l-a criticat dur pe Vladimir Putin și a cerut demisia acestuia, solicitând să fie condamnat ca „criminal de război și hoț”. La câteva zile după acele postări, bloggerul a fost internat într-un spital de psihiatrie, din care a ieșit după 30 de zile, conform informațiilor din articol. La finalul lunii aprilie, Remeslo a acordat un interviu Kseniei Sobchak, în care l-a criticat din nou pe Putin și a vorbit despre teama liderilor de opinie de a formula public astfel de acuzații. În același interviu, el a susținut ideea combaterii „putinismului ca fenomen” și a avansat scenariul unei „lovituri de stat palatinale silențioase”, pe care a spus că ar putea-o conduce premierul Mihail Mișustin. Remeslo era cunoscut și înainte de războiul din Ucraina pentru acțiuni împotriva lui Alexei Navalnîi: materialul menționează că, în urma unui denunț al său, a fost deschis un dosar penal pentru fraudă legat de donațiile pentru campania prezidențială din 2017 a fondatorului FBK. Într-un interviu, Remeslo a afirmat că îi pare rău că Navalnîi a fost ucis în închisoare. [...]
