Știri
Știri din categoria Diverse
Praid mizează pe un eveniment Via Transilvanica pentru a reporni turismul local, după problemele recente legate de inundarea minei de sare, potrivit G4Media. Între 12 și 14 iunie, Asociația „Tășuleasa Social” organizează „Via Transilvanica Days”, cu tema principală siguranța pe traseele de drumeție, iar organizatorii spun că obiectivul este și revitalizarea turismului din zonă.
Evenimentul include drumeții și tururi ghidate, conferințe și concerte, a precizat vicepreședintele asociației, Szekely Anna. Deschiderea oficială are loc vineri, în prezența reprezentanților Consiliului Județean și ai Primăriei, iar seara este programat un concert folcloric cu elemente de dans tradițional maghiar, prezentat ca o introducere în tradițiile Ținutului Secuiesc.
Sâmbătă dimineață este anunțată o drumeție alături de Alin și Tibi Ușeriu, iar seara sunt programate concerte susținute de Ada Milea, trupa Byron și Jazzy Beatz, alături de DJ Calu. Tot sâmbătă, organizatorii au inclus un târg de produse locale din regiunile traversate de Via Transilvanica și un tur ghidat cu bicicleta în zona Praid.
Pentru 13 iunie sunt programate conferințe cu invitați din Japonia, Irlanda și Australia, care vor vorbi despre trasee de lungă distanță din țările lor și despre provocările și riscurile pe care astfel de proiecte le pot aduce pentru comunități și drumeți.
Via Transilvanica este un traseu de drumeție de aproximativ 1.400 de kilometri, lansat în 2022, care pornește de la Mănăstirea Putna (Suceava) și se încheie la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării. Ruta este împărțită în șapte regiuni culturale și geografice — Bucovina, Ținutul de Sus, Ținutul Secuiesc, Satele Săsești, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana — și este marcată cu borne kilometrice din andezit.
Recomandate
Șeful armatei ucrainene încearcă să limiteze efectele unui scandal intern asupra conducerii războiului , respingând ideea unui conflict personal cu fostul ministru al apărării și cerând ca disputa despre reforme să nu deturneze atenția de la front, potrivit Digi24 . Oleksandr Sîrski a scris într-un articol de opinie că nu este „în război cu ministerul”, ci „în război cu Rusia”, după ce Mihailo Fedorov a fost demis și l-a acuzat public pe comandantul-șef că s-ar opune reformelor din Ministerul Apărării și că ar alimenta diviziuni în armată. Mesajul: disputele de la Kiev nu trebuie să afecteze comanda militară În textul publicat de publicația militară „Militarnyi”, Sîrski avertizează că împărțirea oamenilor în tabere rivale riscă să distragă atenția de la războiul împotriva Rusiei și susține că relația cu Fedorov a fost una profesională, nu un conflict personal, chiar dacă au existat dezacorduri între comanda militară și Ministerul Apărării. „Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia.” Generalul spune că a fost surprins de felul în care a fost prezentată relația sa cu fostul ministru și își cere scuze dacă a jignit pe cineva, adăugând că poate fi „dur”. Ce teme au fost în dispută și ce urmează Sîrski menționează pe scurt că divergențele au vizat, între altele, strategia militară, dronele, personalul, contractele, mobilizarea și plățile soldaților. El afirmă că dronele sunt „vitale”, dar nu pot înlocui artileria, apărarea aeriană și alte capacități de luptă. Comandantul-șef neagă că Statul Major General s-ar fi opus Ministerului Apărării și spune că va coopera cu oricine va fi numit să conducă instituția. În final, își definește prioritatea drept conducerea războiului și sugerează că ar prefera să-și facă treaba „fără interviuri și articole de opinie”. „Misiunea mea este războiul. Strategia, frontul, oamenii. Asta fac și voi continua să fac. De preferință, fără interviuri și articole de opinie.” [...]
Atacul asupra unui petrolier civil în largul coastelor României readuce în prim-plan riscurile pentru transportul maritim din Marea Neagră , într-un context în care Kievul cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și o reacție „pe măsura amenințării”, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , a condamnat atacul asupra petrolierului de GNL „ Gas Lisbon ”, care se îndrepta către un port ucrainean, și a mulțumit României pentru intervenția de salvare a echipajului. Într-o postare pe X, el a descris incidentul drept o nouă dovadă că „Kremlinului nu-i pasă de dreptul maritim internațional” și a calificat acțiunea ca parte a „acțiunilor teroriste” ale Rusiei. „Suntem recunoscători României pentru operațiunea rapidă de salvare, pentru solidaritatea neclintită față de Ucraina și pentru înțelegerea clară că acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse amenință securitatea în întreaga regiune a Mării Negre.” Sîbiga a mai spus că Ucraina vrea să aprofundeze cooperarea cu România și cu alți parteneri pentru consolidarea securității în Marea Neagră și a cerut măsuri mai dure împotriva Rusiei. „Reacția trebuie să fie pe măsura amenințării. Sancțiuni mai severe. O presiune mai mare asupra Rusiei. Răspundere deplină pentru fiecare act de agresiune. Agresorul trebuie obligat să pună capăt războiului.” Ce s-a întâmplat și care este contextul Președintele României a anunțat marți că un petrolier sub pavilionul Liberiei a fost lovit în largul coastelor românești. Nava se îndrepta din portul egiptean Alexandria către orașul ucrainean Reni, de pe Dunăre. Echipele de salvare române au evacuat întregul echipaj, însă printre marinari se află și răniți, conform informațiilor prezentate. Incidentul vine după un alt atac menționat de aceeași sursă: duminică, Rusia ar fi lovit cu rachete nava civilă „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, în largul Odesei, vas care transporta cereale. Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a anunțat că 10 persoane au murit în acel incident. De ce contează: presiune pe securitatea rutelor maritime Mesajul Kievului leagă direct atacurile de securitatea regională și de funcționarea rutelor maritime din Marea Neagră, inclusiv a celor către porturi ucrainene. În acest cadru, România apare ca actor operațional în gestionarea urgențelor din proximitatea graniței maritime, iar Ucraina împinge tema către un răspuns internațional mai dur, centrat pe sancțiuni și presiune politică asupra Rusiei. [...]
Apple testează un iPhone aniversar cu ecran de aproape 7 inch, semn că pregătește o repoziționare a gamei Pro Max spre format „phablet” , potrivit Android Headlines , care citează informații din zona de zvonuri despre modelul de 20 de ani al iPhone. Miza practică a unui astfel de salt de dimensiune este una operațională: un ecran mai mare schimbă ergonomia, modul de utilizare și, implicit, segmentul de clienți vizat de vârful de gamă. În același timp, mutarea ar apropia și mai mult iPhone-ul Pro Max de teritoriul ocupat tradițional de telefoane Android cu diagonale foarte mari. Ce spune scurgerea de informații: 6,96 inch, posibil cel mai mare ecran de pe un iPhone Conform informațiilor preluate și de GSMArena , tipsterul Digital Chat Station susține că Apple testează un panou de 6,96 inch pentru un viitor model, asociat în zvonuri cu „iPhone 20 Pro Max”. Dacă se confirmă, ar fi cel mai mare ecran folosit până acum pe un iPhone. Diferența față de generația curentă ar fi mică în cifre (0,06 inch, conform aceleiași surse), însă ar consolida direcția de creștere a diagonalei pe modelul Pro Max, fără a schimba neapărat proporțiile ecranului: tipsterul afirmă că telefonul ar păstra același raport de aspect ca predecesorul, ceea ce ar trebui să mențină un nivel similar de confort la utilizare. Context: redesign major și tehnologii „sub ecran”, încă la nivel de zvon În același pachet de informații vehiculate pentru iPhone-ul aniversar apar și alte elemente, tot neconfirmate oficial: un redesign important pentru gama Pro, un ecran „edge-to-edge” cu margini curbate pe toate laturile și butoane „solid-state” (butoane fără cursă mecanică, care simulează apăsarea prin vibrații). Separat, scurgeri recente menționează posibilitatea introducerii Face ID sub ecran, îmbunătățiri ale protecției Ceramic Shield pe laterale, baterii de până la 6.000 mAh și încărcare wireless inversă. Toate aceste detalii rămân, deocamdată, la nivel de informații din lanțul de zvonuri, fără confirmare din partea Apple. În lipsa unor date oficiale, singura concluzie solidă este direcția testată: dacă Apple împinge Pro Max spre aproape 7 inch, iPhone-ul aniversar ar putea deveni un produs mai clar orientat către consum media și productivitate pe ecran mare, nu doar către fotografie și performanță. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și USR mută disputa despre autostrăzi în zona controlului politic asupra Ministerului Transporturilor , pe fondul unei perioade de interimat după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți, 21 iulie, la Parlament, că în ultimele trei luni „nu a fost dat în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” și a susținut că fostul ministru USR al Transporturilor, Cătălin Drulă , ar conduce „din umbră” ministerul, deși portofoliul este deținut oficial, ca interimar, de Radu Miruță. Contextul invocat de publicație este că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În declarațiile citate, Grindeanu a afirmat că anul acesta ar fi trebuit să fie cel cu „peste 250 de kilometri” de autostradă dați în circulație și a cerut, în termeni polemici, verificarea „registrului de intrare și ieșire” de la Ministerul Transporturilor, sugerând că Drulă ar fi prezent frecvent în instituție. Tot el i-a transmis lui Miruță să „nu asculte” de Drulă, pe care l-a acuzat că „a condus prost” ministerul. Contactat de Libertatea, Cătălin Drulă a respins acuzațiile și a susținut că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj”, pe fondul „decuplării PSD de la banul public” de aproape trei luni. Drulă a adăugat că este „în concediu, cu familia” și a spus că își încurajează colegii din USR care „se ocupă de ministerul Transporturilor”. Disputa are loc într-un moment în care Ministerul Transporturilor funcționează cu un ministru interimar, iar tema kilometrilor de autostradă devine, din nou, instrument de atac politic și de contestare a influenței reale asupra deciziilor din instituție. În material nu sunt prezentate date oficiale care să confirme sau să infirme, independent, afirmațiile privind inaugurările din ultimele trei luni. [...]
Incidentul cu nava GAS LISBON readuce în prim-plan presiunea pentru investiții și reacție rapidă în apărare , pe fondul riscurilor de securitate din proximitatea României, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că episodul din Marea Neagră este „încă un avertisment” că războiul de la graniță „nu este o temă de dezbatere politică, ci o realitate” care obligă statul să fie pregătit. Într-o postare pe Facebook, Miruță susține că, în acest context, „investițiile în înzestrarea și organizarea Armatei Române nu sunt un moft și nici o opțiune, ci o obligație față de siguranța cetățenilor”. El acuză, totodată, existența unor „campanii de dezinformare și fake news” care ar încerca să minimalizeze riscurile sau să schimbe responsabilitatea pentru conflict. Reacția instituțiilor, invocată ca argument pentru capacitate operațională Ministrul interimar afirmă că Autoritatea Navală Română, prin MRCC Constanța, împreună cu ARSVOM și alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, au coordonat operațiunea de căutare și salvare după incendiul de la bordul navei. „Misiunea s-a încheiat cu succes: toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați, iar persoanele rănite au fost transportate în siguranță pentru îngrijiri medicale.” Miruță își leagă mesajul de ideea că securitatea nu se construiește „prin sloganuri și teorii conspiraționiste”, ci prin personal pregătit, instituții funcționale, investiții și capacitatea de reacție rapidă. Ce s-a întâmplat pe mare și ce informații rămân neconfirmate Nava comercială GAS LISBON, un tanc de tip LPG (transport de gaze petroliere lichefiate) sub pavilion liberian, se afla la aproximativ 20 de mile marine de localitatea Sfântu Gheorghe (aprox. 37 km) când a suferit avarii majore și a izbucnit un incendiu la bord. Sindicatul Liber al Navigatorilor a afirmat că nava ar fi fost lovită de două rachete, însă această informație este prezentată în articol ca declarație a sindicatului, fără o confirmare independentă în același material. Vasul plecase din portul Alexandria (Egipt) și se îndrepta către Reni (Ucraina), fiind în tranzit în Zona Economică Exclusivă a României. La bord se aflau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj de 17 persoane; trei marinari au fost răniți și transportați la Spitalul Județean Tulcea. Pentru context, incidentul este detaliat separat de Digi24, în materialul despre nava GAS LISBON . [...]
MAE avertizează că riscul de incendii de vegetație poate afecta deplasările în Grecia pe 22 iulie , iar românii aflați în tranzit sau în vacanță sunt îndemnați să urmeze instrucțiunile autorităților locale, potrivit Digi24 . Atenționarea vine după ce autoritățile elene au emis o informare privind risc ridicat de incendii pe fondul temperaturilor foarte ridicate prognozate pentru miercuri, 22 iulie. Zonele vizate sunt Attica , Grecia Centrală (Beotia, Fthiotida) și Peloponez (Argolida, Corint). Zonele și resursele oficiale de informare Pentru informații actualizate despre evoluția incendiilor și ghidul de autoprotecție, MAE indică pagina Ministerului elen al Protecției Civile și al Crizelor Climatice , disponibilă aici: civilprotection.gov.gr . În caz de necesitate, românii sunt sfătuiți să apeleze Serviciul de Pompieri din Grecia la 199 . Asistență consulară pentru cetățenii români MAE reamintește că asistența consulară poate fi solicitată la: Ambasada României la Atena: +30 210 672 8875 , +30 210 672 8879 Consulatul General al României la Salonic: +30 231 034 0088 Pentru situații dificile cu caracter de urgență, sunt disponibile: Telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena: +30 697 899 6222 Telefonul de urgență al Consulatului General la Salonic: +30 690 647 9076 MAE recomandă și consultarea paginilor MAE , Ambasada României la Atena și Consulatul General la Salonic , precum și utilizarea aplicației „ Călătorește informat ”, disponibilă în Google Play: „Călătorește informat” . [...]
