Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump a blocat pentru Microsoft și Adobe accesul la o rută-cheie de obținere a cărții verzi pentru angajați străini, o măsură care poate afecta direct recrutarea și retenția de specialiști în IT în SUA, potrivit Digi24. Decizia vizează posibilitatea celor două companii de a sponsoriza lucrători cu viză H-1B care solicită rezidență permanentă (carte verde), în contextul unei campanii anunțate de administrație împotriva fraudei în domeniul vizelor.
Vicepreședintele JD Vance a declarat, într-o conferință de presă, că Microsoft ar discrimina cetățenii americani prin prioritizarea lucrătorilor străini. În același cadru, secretarul Muncii, Keith Sonderling, a anunțat ulterior că departamentul său suspendă și participarea Adobe la program.
„Mesajul nostru către Microsoft este: sunteți o companie americană excelentă, dar trebuie să angajați lucrători americani excelenți”, a declarat JD Vance.
Pe lângă Microsoft și Adobe, Departamentul Muncii ar urma să suspende din programul PERM mai multe companii mari din industria IT, potrivit declarațiilor lui Sonderling. PERM este mecanismul prin care angajatorii cer o certificare că nu există un lucrător american calificat, dispus sau disponibil pentru un anumit post, înainte de a obține cartea verde pentru un specialist adus din străinătate.
Sonderling a precizat că autoritățile nu vor mai accepta cereri noi de certificare și nu vor procesa cererile aflate deja în așteptare care implică aceste companii. În listă sunt menționate: Cognizant, Infosys, Tata, Wipro, HCL și Capgemini.
În paralel, nouă universități americane, inclusiv Harvard, Yale și Stanford, vor fi investigate pentru presupusa aducere de studenți internaționali „pentru a submina salariile americanilor”, conform declarațiilor lui Vance. Acesta a spus că investigațiile vor viza inclusiv posibile influențe străine, relații financiare necorespunzătoare sau abuzuri de vize care ar putea compromite cercetarea finanțată de guvernul federal.
Materialul notează că, deși există frecvent afirmații despre prezența numeroasă a specialiștilor IT români în companii americane, nu există o statistică exactă privind numărul acestora. În schimb, sunt menționate statistici potrivit cărora circa o mie de studenți români studiază în SUA, iar administrația „pare a-i urmări și pe aceștia”, alături de ceilalți studenți internaționali.
Miza imediată a deciziilor anunțate este una operațională și de reglementare: limitarea accesului companiilor la canale folosite pentru transformarea angajării pe vize temporare în rezidență permanentă, cu efecte potențiale asupra planurilor de recrutare și stabilizare a forței de muncă în sectorul tehnologic.
Recomandate
Washingtonul semnalează o posibilă relaxare a condițiilor privind îmbogățirea uraniului , cerând Iranului nu oprirea totală, ci o reducere „semnificativă” a capacității, într-o mișcare care poate redesena parametrii negocierilor și ai regimului de sancțiuni, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a formulat condiția în contextul unui acord care „să pună capăt războiului”, iar Digi24 notează că informația este relatată de Al Jazeera. Schimbarea de nuanță este relevantă pentru că Washingtonul a insistat anterior ca Teheranul să renunțe complet la îmbogățire, iar acum discuția pare să se mute către „cât” ar putea fi acceptat. În paralel, alți oficiali americani păstrează o linie dură: secretarul de stat Marco Rubio a reiterat că Iranul nu poate avea armă nucleară, iar președintele Donald Trump a avertizat că războiul se va încheia fie „pe calea pașnică, fie pe calea mai puțin pașnică”. Ce cere concret Washingtonul și de ce contează pragul de 60% Vance a declarat pentru Reuters că Iranul trebuie să își demonstreze angajamentul de a nu dezvolta arme nucleare prin modificarea programului de îmbogățire a uraniului. În acest context, vicepreședintele american a pus accent pe nivelul de 60%: „Dacă nu vreți o armă nucleară, atunci de ce aveți nevoie de combustibil îmbogățit la 60 la sută.” Tot el a susținut că nivelurile ridicate de îmbogățire sunt una dintre problemele de bază ale negocierilor și a reluat ideea că producerea de combustibil „puternic îmbogățit” contrazice mesajul de neproliferare. Digi24 explică și miza tehnică: îmbogățirea permite folosirea uraniului ca combustibil pentru reactoare, dar la niveluri mult mai ridicate materialul poate fi utilizat și pentru arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a raportat că Iranul a îmbogățit uraniu până la 60%, în timp ce pragul considerat în general necesar pentru o armă nucleară este de aproximativ 90%. În evaluarea din mai 2025, agenția nu a identificat indicii credibile privind existența unui program nuclear militar structurat, potrivit articolului. Negocierile, blocate între sancțiuni și război La Teheran, președintele Masoud Pezeshkian a declarat că negocierile cu Washingtonul sunt „inutile”, acuzând SUA că folosesc diplomația în timp ce urmăresc înlăturarea conducerii iraniene. El a susținut că Iranul a fost atacat de trei ori după participarea la negocieri și a invocat „asasinate, sancțiuni, presiuni și amenințări”, citat de agenția oficială iraniană IRNA. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a transmis un mesaj mai nuanțat, afirmând, într-o declarație din 4 octombrie adresată ambasadorilor străini la Teheran, că doar negocierile „bazate pe justiție și echitate” pot pune capăt conflictului, ceea ce sugerează că ușa discuțiilor nu este complet închisă. Presiunea economică și Strâmtoarea Ormuz rămân în ecuație Rubio, aflat la Atena, a acuzat Iranul că a ratat oportunități de acord și a susținut că Teheranul ar fi „pierdut complet controlul” asupra Strâmtorii Ormuz, iar economia țării s-ar afla într-o „prăbușire totală și completă”, în condițiile sancțiunilor severe. Pe fond, analiza citată de Digi24 indică faptul că presiunea asupra Teheranului rămâne centrală în strategia SUA, chiar dacă formularea lui Vance ridică întrebări despre nivelul de îmbogățire pe care Washingtonul ar putea fi dispus să îl accepte. În paralel, securitatea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne o sursă majoră de incertitudine: exporturile de petrol din Golf și-au revenit semnificativ, dar atacurile asupra navelor continuă. Digi24 menționează un incident în care 12 membri ai echipajului unui petrolier sub pavilion panamez au fost răniți după ce nava a fost lovită de un proiectil necunoscut, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Indiei. Totodată, fluxurile de petrol din statele Golfului (fără Iran) au ajuns în septembrie la peste 81% din nivelurile de dinaintea războiului, conform companiei de informații maritime Kpler. În acest cadru, flexibilizarea sugerată de Vance ar putea fi citită ca o încercare de a debloca negocierile fără a renunța la instrumentele de presiune, însă rămâne neclar ce plafon de îmbogățire ar accepta efectiv Washingtonul și ce concesii ar cere Teheranul în schimb, în special pe zona de sancțiuni, active înghețate și blocadă navală. [...]
George Simion susține că se conturează o majoritate PSD–PNL pentru învestirea Guvernului , într-un scenariu pe care îl descrie drept un „blat” menit să ducă la „fărâmițarea” AUR, potrivit Digi24 . Liderul AUR afirmă că PSD ar urma să guverneze cu Luca Niculescu în frunte, iar PNL ar vota instalarea cabinetului. Într-un mesaj video, Simion spune că „de 2 luni se coace” acest plan și susține că PSD ar evita astfel să-și asume „în totalitate” consecințele guvernării, punând „în față” un premier desemnat pe care îl numește „marionetă”. El afirmă, totodată, că „mai avem o săptămână până la votarea Guvernului” și că AUR va încerca să împiedice instalarea acestuia. Ce acuză liderul AUR despre votul din Parlament Simion leagă scenariul de un vot favorabil din partea PNL, invocând presiuni asupra lui Ilie Bolojan. În declarația redată de Digi24 , liderul AUR afirmă că Bolojan ar fi fost „chemat la DNA” și „speriat”, motiv pentru care ar urma să voteze guvernul. Tot în același mesaj, Simion susține că, după arestarea lui Călin Georgescu, ar urma el, în cadrul unei acțiuni de „eliminare” treptată a unor actori politici și de slăbire a AUR. Aceste afirmații sunt prezentate ca acuzații politice, fără elemente de probă în materialul citat. Miza: formarea Guvernului și stabilitatea politică pe termen scurt Din perspectiva calendarului invocat de Simion, punctul imediat de interes este votul de învestitură, care ar urma să aibă loc în aproximativ o săptămână. Dacă se confirmă o susținere PSD–PNL pentru instalarea cabinetului, ar rezulta o formulă de guvernare cu impact direct asupra direcției politicilor publice și asupra stabilității parlamentare pe termen scurt. Simion îl descrie pe Luca Niculescu drept „omul din partea Parisului” și afirmă că România ar ajunge „în situația Greciei”, însă materialul Digi24 nu include date sau evaluări independente care să susțină aceste scenarii. [...]
Avertismentul SUA privind un risc de escaladare regională pune presiune suplimentară pe securitatea flancului estic al NATO, în condițiile în care războiul din Ucraina ar fi intrat într-un „impas strategic”, potrivit Digi24 . Secretarul de Stat american Marco Rubio spune că, în lipsa unei soluții negociate, conflictul riscă să se extindă dincolo de granițele Ucrainei. Rubio a declarat, într-un interviu pentru cotidianul grec Kathimerini, că solicitarea Rusiei de a obține controlul deplin asupra regiunii Donețk rămâne un obstacol major în calea negocierilor de pace. În evaluarea sa, „în acest moment, nu par să existe perspective pentru o soluție negociată”, deoarece condiția Moscovei ar fi „pur și simplu inacceptabilă” pentru Ucraina. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite de două zile la Atena, unde Rubio a discutat cu oficiali greci despre cooperarea în domeniul apărării și securitatea regională. El a mai susținut că războiul, aflat în al cincilea an, nu a evoluat conform planului inițial al președintelui rus Vladimir Putin. De ce contează: riscul de extindere dincolo de Ucraina Potrivit lui Rubio, un impas prelungit poate fi depășit doar printr-o înțelegere negociată sau prin escaladare, inclusiv una care „se extinde dincolo de limitele conflictului inițial”. Oficialul american a indicat explicit îngrijorarea legată de posibilitatea unor acte de sabotaj în țările vecine Ucrainei, care „ar putea scăpa de sub control”. În același context, materialul notează îngrijorarea crescândă în Europa privind presupuse acte de sabotaj asociate Rusiei, atacuri cibernetice și incidente cu drone rusești sau încălcări ale spațiului aerian care afectează state NATO. Polonia este menționată ca fiind deosebit de preocupată de riscul extinderii conflictului pe teritoriul Alianței, iar premierul Donald Tusk a avertizat luna trecută că Moscova ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete asupra țărilor care susțin Ucraina și le-ar putea prezenta drept accidentale, pentru a testa reacția NATO. Presiune suplimentară înainte de iarnă: infrastructura energetică Rubio a avertizat și că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, profitând de apropierea iernii, cu obiectivul de a distruge ce a mai rămas din rețeaua electrică și de a forța capitularea. Digi24 amintește că, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, Rusia a vizat repetat infrastructura de producere și transport a energiei electrice, ceea ce a lăsat milioane de oameni vulnerabili la întreruperi de curent și de încălzire. Ce urmează: discuții la Washington și presiune politică Pe fondul lipsei de progrese în negocieri, Rubio a reiterat că Washingtonul rămâne pregătit să faciliteze o soluție negociată, deși a admis dificultatea obținerii unui rezultat. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor merge în Statele Unite pentru discuții vineri și sâmbătă și i-a cerut lui Donald Trump să intensifice presiunea asupra Rusiei, punând sub semnul întrebării abordarea americană care ar combina negocieri cu Moscova și discuții despre proiecte economice. [...]
Un atac cu drone asupra unui centru de date Yandex a întrerupt funcționarea infrastructurii și a tras în jos acțiunile companiei la Bursa de la Moscova , după ce un incendiu a afectat o parte din echipamente, potrivit Digi24 . Compania spune că incidentul nu a provocat victime, dar avertizează că unele servicii pot deveni inaccesibile utilizatorilor. Yandex a anunțat că „un atac cu dronă a cauzat un incendiu” la centrul său de date din Sasovo, în regiunea Riazan, și că a fost afectată o parte a infrastructurii. Guvernatorul regiunii, Pavel Malkov , a transmis pe Telegram că a fost vorba despre un atac ucrainean cu două drone și că „acoperișul unei întreprinderi a luat foc” în zona Sasovo. „Centrul de date a încetat să funcționeze în întregime, iar unele servicii Yandex pot fi inaccesibile utilizatorilor.” Impact operațional: servicii potențial indisponibile și semnale de avarie online Compania este descrisă drept principalul motor de căutare în limba rusă și un furnizor foarte utilizat de servicii în Rusia, inclusiv taxiuri și livrări. În acest context, oprirea unui centru de date poate avea efecte directe asupra disponibilității platformelor și aplicațiilor din ecosistemul Yandex. În paralel, site-ul Downdetector, specializat în urmărirea penelor pe internet, a înregistrat joi un număr în creștere de semnalări de probleme din partea utilizatorilor, conform informațiilor din articol. Context: intensificarea atacurilor și lipsa unui comentariu oficial de la Kiev Atacul este prezentat ca fiind „primul de acest fel cunoscut” asupra unui centru de date Yandex. Înregistrări video apărute pe rețele sociale ar arăta fum negru deasupra unui acoperiș în flăcări, însă AFP precizează că nu a putut verifica autenticitatea imaginilor. Materialul notează că Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile în Rusia, vizând în special infrastructuri energetice și logistice, iar Kievul le descrie ca răspuns la atacurile rusești. Autoritățile ucrainene nu au comentat, „în acest stadiu”, incidentul de la Sasovo. Reacția pieței: acțiunile Yandex au scăzut la Moscova Pe fondul atacului și al perturbării serviciilor, cursul acțiunilor Yandex a scăzut joi la Bursa de la Moscova, potrivit articolului. Digi24 nu oferă un procent sau o valoare a scăderii, astfel că amploarea reacției pieței nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. [...]
Turcia avertizează că escaladarea atacurilor din Marea Neagră pune în pericol navigația și exporturile , într-un moment în care Rusia și Ucraina își intensifică loviturile înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Mesajul Ankarei vizează direct riscul ca zona să devină „un nou front”, cu efecte asupra securității regionale și a transportului de mărfuri. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus la Ankara că ambele părți desfășoară „atacuri masive” pentru a obține un avantaj militar înainte de venirea iernii, iar consecința imediată este deteriorarea siguranței navigației în Marea Neagră. Turcia a cerut în repetate rânduri încetarea atacurilor, menționând că au fost afectate inclusiv nave comerciale sub pavilion turc sau deținute de companii turcești. „În acest moment, ambele părți desfășoară atacuri masive pentru a obține un anumit avantaj militar înainte de venirea iernii, iar acest lucru afectează grav siguranța navigației în Marea Neagră.” Miza: coridorul de transport și securitatea regională Ankara așteaptă răspunsuri din partea Rusiei și Ucrainei la o propunere care vizează oprirea atacurilor și garantarea unui transport sigur al cerealelor din regiune. În paralel, Fidan a făcut apel atât la statele riverane, cât și la comunitatea internațională să împiedice extinderea conflictului în Marea Neagră. „Nu trebuie să permitem niciodată ca Marea Neagră să fie transformată într-un nou front de conflict.” Contextul escaladării din ultimele luni Conform informațiilor citate de Digi24 din Reuters, din iulie Ucraina și-a intensificat atacurile asupra navelor și infrastructurii folosite pentru exporturile rusești de petrol și cereale. Rusia, la rândul ei, a amplificat atacurile cu rachete și drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale, inclusiv Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi. La finalul lunii septembrie, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a calificat drept „inexplicabile” atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și a cerut măsuri pentru oprirea lor, în urma unei întrevederi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . Pentru companiile de transport și exportatorii care depind de rutele din Marea Neagră, avertismentul Turciei indică un risc operațional în creștere: mai multe atacuri înseamnă rute mai nesigure și presiune suplimentară pentru găsirea unor aranjamente de securizare a tranzitului, în special pentru cereale. [...]
Administrația SUA schimbă oficial terminologia pentru AI, cu efect direct în documente și comunicare , după ce președintele Donald Trump a cerut înlocuirea expresiei „inteligență artificială” cu „super inteligență”, potrivit Digi24 . Trump a mers mai departe și a spus că cei care continuă să folosească vechiul termen vor fi considerați „inamici”. Într-o postare pe Truth Social, președintele american a transmis că „Casa Albă consideră INAMIC pe oricine folosește termenul Inteligență Artificială în loc de noua și mai precisa expresie, larg acceptată, de Super Inteligență”. Decizia de a renunța la „inteligență artificială” în favoarea „superinteligență” a fost luată la finalul lunii septembrie, când Trump a cerut ca administrația SUA să adopte noua formulare. Motivul invocat de liderul de la Casa Albă este că termenul „artificial” ar face tehnologia să pară „falsă”. Ce se schimbă în practică în administrația americană Digi24 notează că Departamentul de Stat le-a cerut deja diplomaților să folosească noua terminologie în documente, declarații și materiale de presă. Mesajul intern citat indică o aplicare imediată și standardizată: toate referirile la „Artificial Intelligence” trebuie înlocuite cu „Super Intelligence”; abrevierea „SI” urmează să fie utilizată „în toate declarațiile, pozițiile și materialele de presă de acum înainte”. În acest moment, informațiile disponibile din sursă vizează în mod explicit aparatul guvernamental (în special Departamentul de Stat) și comunicarea oficială; nu sunt menționate măsuri similare impuse companiilor private sau altor instituții din afara administrației. [...]
