Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump confirmă că a schimbat în secret avionul la plecarea din Turcia, pe fondul unei posibile amenințări, spunând că a urmat recomandările Secret Service și ale armatei, potrivit Digi24. Episodul ridică o problemă operațională: cum sunt gestionate, în timp real, riscurile de securitate în deplasările prezidențiale, inclusiv pentru presă și personalul Casei Albe.
Trump le-a spus reporterilor că decizia a fost luată la recomandarea echipelor de protecție și a armatei, fără să intre în detalii despre amenințare.
„Mă ghidez după recomandările Secret Service și ale armatei. Au vrut să iau un alt zbor, cu un alt avion. Nu am decât să fac ce-mi spun ei.”
Dezvăluirea vine după informații potrivit cărora Trump s-a urcat la bordul avionului Air Force One pe 8 iulie, în fața camerelor, dar apoi ar fi fost transferat către un alt avion militar cu ajutorul unui camion de catering. Manevra a alimentat întrebări despre riscul la care ar fi putut fi expuși cei rămași în aeronava folosită ca „momeală”, însă Trump a susținut că avionul militar în care s-a îmbarcat el era, de fapt, expus unui „risc mai mare”.
Potrivit Washington Post, Trump ar fi coborât din Air Force One într-un camion de catering poziționat pe partea opusă celei de unde urcase și ar fi fost dus la un avion militar mai mic, un C-32A (un Boeing 757 modificat), folosit frecvent de vicepreședinte. Conform aceleiași relatări, ministrul Apărării, Pete Hegseth, s-ar fi îmbarcat separat în C-32A, pe scările exterioare, pentru a păstra aparența unui zbor obișnuit.
BBC relatează că schimbarea avionului a fost legată de o posibilă amenințare. Oficiali au declarat pentru CBS News (partenerul american al BBC) că SUA ar fi detectat o amenințare credibilă din partea Iranului de a lansa o rachetă asupra avionului. The New York Times a scris că serviciile de informații americane ar fi avut informații despre o persoană aflată în apropierea summitului NATO, văzută cu o rachetă lansabilă de pe umăr.
Trump a spus că a considerat că „a existat o amenințare”, dar că nu a cerut prea multe explicații, adăugând că primește frecvent amenințări.
Jurnaliștii și o parte din personalul Casei Albe aflați la bord nu ar fi știut că președintele fusese scos în secret. Un producător din grupul de presă a descris drept neobișnuit faptul că li s-a cerut să țină jaluzelele coborâte, iar un fotograf care ar fi ridicat pentru scurt timp o jaluzea ar fi fost oprit imediat, potrivit unui raport prezentat de Asociația Corespondenților de la Casa Albă.
Jose Zamora, director regional pentru America al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, a cerut ca administrația să se asigure că jurnaliștii care îl acoperă pe președinte nu sunt expuși inutil la pericol și să fie informați despre amenințări credibile, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză privind propria siguranță.
Din punct de vedere tehnic, „Air Force One” este indicativul de apel pentru orice aeronavă care îl transportă pe președintele SUA. În acest caz, aeronava C-32A ar fi folosit indicativul „Reach 18”, în timp ce avionul care transporta jurnaliștii ar fi continuat să folosească „AF1”, pentru a menține stratagema.
Potrivit The New York Times, în aeronava inițială ar fi rămas membri ai cabinetului lui Trump, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, citați de publicație pe baza declarațiilor a doi oficiali anonimi.
După plecarea din Turcia, Trump ar fi zburat în Marea Britanie, unde s-a îmbarcat din nou în vechiul Air Force One și a fost văzut coborând după aterizarea la baza RAF Mildenhall. Nu este clar, potrivit relatării, cum a trecut de la C-32A înapoi la avionul de generație anterioară.
Ulterior, Trump s-a îmbarcat în noul avion Air Force One donat de Qatar pentru întoarcerea la Washington. În timpul acelui zbor, a vorbit cu reporterii despre amenințările reprezentate de Iran, fără să menționeze schimbul de avioane care avusese loc anterior.
Recomandate
Coreea de Sud menține interdicția de export de arme către Ucraina , invocând constrângeri legale interne și limitând sprijinul la ajutor umanitar, într-un moment în care Kievul cere explicit sisteme de apărare și armament, potrivit Digi24 . Un oficial de rang înalt din Ministerul Afacerilor Externe de la Seul, citat de agenția sud-coreeană Yonhap și preluat de Agerpres, a spus că furnizarea de mijloace de apărare de către Coreea de Sud s-a făcut „întotdeauna în conformitate cu legislația națională”. În același timp, guvernul sud-coreean susține că a sprijinit Ucraina în domenii precum energie, infrastructură, sănătate și educație și că va continua să analizeze măsuri pentru „restabilirea păcii și reconstrucție”, reafirmând însă că livrările de arme rămân excluse. Presiunea Kievului și răspunsul Seulului Declarațiile vin după apelurile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a aprofunda cooperarea și de a furniza Ucrainei armament de apărare, pe fondul informațiilor privind trimiterea de noi trupe nord-coreene în Rusia. Ukrainska Pravda este citată în material cu estimarea că ar fi vorba despre 30.000 până la 50.000 de militari nord-coreeni. Zelenski a invocat explicit o „restricție juridică prevăzută de Constituție” în Coreea de Sud, dar a spus că Ucraina își dorește cooperare și că diplomații sunt în contact. Oficialul sud-coreean citat a refuzat să confirme afirmațiile lui Zelenski privind existența unor negocieri diplomatice pe această temă și despre o desfășurare suplimentară a trupelor nord-coreene. Context: cooperarea militară Rusia–Coreea de Nord, risc pentru Seul În paralel, diplomatul sud-coreean a recunoscut că cooperarea militară dintre Coreea de Nord și Rusia „afectează în mod direct securitatea noastră” și „încalcă rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite”. „Poziţia guvernului nostru este că această cooperare trebuie să înceteze imediat. Urmărim cu atenţie această chestiune.” În același context, materialul amintește că Zelenski a declarat că Rusia ar fi primit rachete balistice suplimentare de la Phenian și că ar intenționa să găzduiască pe teritoriul său între 30.000 și 50.000 de nord-coreeni. Separat, Reuters este citată cu informații atribuite unui reprezentant al Direcției Generale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, Andrii Cerniak, potrivit cărora în regiunea Voronej din Rusia ar fi început desfășurarea unei unități de rachete nord-coreene, „posibil” cu 6 lansatoare și 120 de rachete balistice. Materialul mai notează că, în iunie 2024, Vladimir Putin și Kim Jong-un au semnat un pact de apărare reciprocă , după care Phenianul ar fi trimis „cel puțin 20.000” de militari și ingineri în regiunea Kursk din Rusia pentru războiul împotriva Ucrainei. [...]
Deschiderea a până la 100 km noi pe A3 în 2026 poate lega mai coerent Ardealul de coridoarele spre Sibiu și Deva , reducând timpii de transport și crescând predictibilitatea pentru logistică și navetă, potrivit Digi24 , care îl citează pe ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță . Ministrul a spus că, în acest an, șoferii „ar urma” să poată circula „în regim de autostradă” dinspre Sălaj până la Sibiu sau până la Deva, în contextul deschiderii circulației pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului. Ce se deschide acum și ce ar urma până la finalul anului Pe Autostrada Transilvaniei (A3) a fost dat în folosință un nou lot de 12,24 km pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului, investiție finanțată prin Programul Transport 2021–2027 , conform informațiilor preluate de Digi24. Radu Miruță a mai afirmat că în 2026 se va da în circulație „cel mai mare număr” de kilometri de pe A3, „până la 100 de kilometri”, menționând că ar urma să fie deschiși și „ceilalți kilometri” de la Zimbor spre Nădășelu, după discuții cu conducerea CNAIR și cu reprezentanții constructorului. De ce contează economic: continuitate mai bună pentru transport și investiții Miza, dincolo de numărul de kilometri, este continuitatea: un traseu mai lung parcurs pe autostradă înseamnă costuri operaționale mai mici pentru transportatori (timp, consum, uzură) și o mai bună conectare între zonele industriale și coridoarele rutiere majore din Transilvania. Ministrul a pus avansul și pe seama finanțării europene și a susținut că România are încă puțini kilometri de autostradă, dar că fiecare segment nou dat în circulație crește atât siguranța rutieră, cât și șansele de dezvoltare economică. Limitări și ce rămâne de urmărit Declarațiile sunt formulate la nivel de intenție și calendar („în acest an”, „ar urma”), fără un grafic detaliat pe loturi în materialul citat. Pentru mediul de afaceri, elementul cheie de urmărit rămâne dacă deschiderile anunțate se concretizează integral și dacă se obține, efectiv, o legătură funcțională mai lungă pe A3 dinspre Sălaj spre nodurile care duc către Sibiu sau Deva. [...]
Oprirea a trei din cele șase reactoare de la centrala nucleară Gravelines a redus brusc capacitatea de producție într-un nod energetic care alimentează nordul Franței , după ce o afluență masivă de meduze a ajuns în sistemele de răcire cu apă, potrivit Digi24 . Compania energetică publică EDF a oprit sâmbătă, ca măsură de siguranță, trei reactoare din cele șase ale centralei din nordul Franței. EDF susține că situația „nu presupune nicio consecință pentru siguranța instalațiilor, a personalului sau a mediului”, însă protocolul a impus activarea unor măsuri preventive. Concret, unitățile 3 și 4 au intrat în „oprire automată”, iar echipa operativă a închis și unitatea 2. În același timp, producția la unitatea 1 a fost redusă la jumătate. EDF a mai precizat că reactorul 5 era deja oprit pentru întreținere, astfel că, la momentul relatării, centrala mai avea un singur reactor funcțional. De ce contează: un incident biologic cu efect operațional într-o zonă dependentă de centrală Gravelines este un punct important în sistemul energetic francez: centrala produce 60% din energia electrică destinată părții de nord a Franței, conform informațiilor citate. Amplasamentul este pe coasta Canalului Mânecii, între Calais și Dunkerque, iar reactoarele sunt răcite cu apă din Oceanul Atlantic, ceea ce le expune la astfel de episoade. Măsuri locale și precedent recent Presa locală menționează implicarea pescarilor din zonă într-o acțiune de prevenire a pătrunderii meduzelor în sursele de alimentare ale instalațiilor de pompare a apei. În urma acestei acțiuni, luni ar fi fost colectate 26 de tone de meduze. Nu este prima oprire de acest tip: un incident similar a dus anul trecut la oprirea reactoarelor timp de două săptămâni, potrivit aceleiași relatări. [...]
O investiție auto chineză de 200 milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) riscă să devină o problemă de securitate și de încredere pentru un port militar-cheie al Spaniei , după ce Ministerul Apărării și serviciul de informații CNI au avertizat asupra unor riscuri de spionaj, relatează Digi24 . Fabrica ar urma să fie construită la circa 5 km de baza Navantia din Ferrol (nordul regiunii Galicia), un port important pentru marina spaniolă, folosit pentru acostarea și întreținerea navelor cu tehnologii militare sensibile. Investitorul este SAIC Motor , companie auto chineză deținută de Beijing, care vizează asamblarea de autovehicule pentru export în restul Europei. Riscul invocat: Ferrol ar putea fi considerat „nesigur” de NATO și UE Potrivit unui raport al Ministerului Apărării și al CNI, consultat de El País și El Mundo, există temerea că NATO și Uniunea Europeană ar putea să nu mai considere amplasamentul din Ferrol drept un port sigur, în contextul prezenței industriale chineze în apropiere. Consecința economică menționată în material este că această percepție ar putea reduce interesul unor potențiali cumpărători străini pentru nave sau servicii asociate, fiind indicate ca exemple Portugalia, Belgia și Țările de Jos. Un militar citat de El País susține că din portul exterior din Ferrol pot fi observate navele care intră și ies din baza navală și din șantierul naval, element folosit pentru a argumenta vulnerabilitatea zonei. De ce Ferrol și nu alte porturi SAIC Motor ar fi luat inițial în calcul porturile Vigo sau Gijón, descrise ca având o importanță strategică mai redusă. În final, proiectul a fost orientat către Ferrol, o zonă considerată strategică pentru industria navală spaniolă. Galicia mizează pe locuri de muncă și proceduri accelerate În paralel cu rezervele instituțiilor de securitate, autoritățile regionale din Galicia susțin proiectul, invocând efecte pozitive asupra industriei și ocupării forței de muncă. Conform El País, investiția ar urma să fie de aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard de lei) și să genereze circa 1.000 de locuri de muncă directe. Guvernul galician a acordat viitoarei fabrici statutul de „proiect industrial strategic”, pentru accelerarea procedurilor administrative. Calendarul indicat: începerea lucrărilor în 2027, iar amplasamentul să devină operațional înainte de sfârșitul lui 2028. Context: capitalul chinez în porturile europene, de la „oportunitate” la neîncredere El Mundo notează că, în ultimii ani, China a urmărit investiții în porturi europene, comerciale și militare. Un responsabil al Delegației UE la Beijing, citat de aceeași publicație, spune că după criza din 2008 investițiile chineze au fost privite ca o oportunitate, dar acum „entuziasmul a lăsat loc neîncrederii”. Pentru moment, materialul nu indică o decizie de blocare a proiectului; tensiunea rămâne între beneficiile economice locale și riscurile de securitate invocate la nivel național. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru un premier PSD de nominalizarea președintelui , ceea ce prelungește incertitudinea politică și complică formarea rapidă a unei majorități funcționale, potrivit Digi24 . Liderul UDMR, Kelemen Hunor , spune că Uniunea ar lua în calcul susținerea lui Sorin Grindeanu , președintele PSD, pentru funcția de prim-ministru doar după ce președintele Nicușor Dan face o nominalizare. Mesajul transmite că negocierile rămân, deocamdată, într-o zonă de așteptare, iar UDMR nu își schimbă poziția înainte de un pas formal din partea șefului statului. În același context, Kelemen Hunor a punctat logica raportului de forțe din Parlament, sugerând că „mărimea” – adică numărul de mandate – contează în stabilirea influenței în coaliție. De ce contează: semnal de blocaj în negocieri Condiționarea sprijinului de o nominalizare prezidențială mută presiunea pe calendarul instituțional și reduce spațiul pentru compromisuri informale între partide înainte de desemnare. În practică, asta poate întârzia conturarea unei majorități și a unui program de guvernare, într-un moment în care stabilitatea executivului are efecte directe asupra deciziilor administrative și a predictibilității pentru mediul economic. Ce spune UDMR despre scenariul Grindeanu Potrivit relatărilor, Kelemen Hunor a indicat că, dacă președintele îl desemnează pe Sorin Grindeanu, „se poate discuta”, însă a subliniat că nu sunt încă „în acea fază”. În paralel, UDMR are un premier propus, în persoana lui Siegfried Mureșan, și își menține poziția până la desemnarea oficială a unui candidat. Context din surse secundare Aceeași poziție este redată și de G4Media , care citează declarațiile lui Kelemen Hunor despre raportul de mandate și despre faptul că UDMR nu își schimbă linia înainte de desemnarea făcută de președinte. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas relevant este nominalizarea unui candidat la funcția de premier de către președintele Nicușor Dan; abia după acest moment UDMR spune că ar evalua explicit scenariul susținerii lui Sorin Grindeanu. În lipsa unei desemnări, pozițiile rămân, cel puțin public, în așteptare. [...]
Negocierile politice pe legea salarizării s-au blocat, iar calendarul de adoptare devine strâns , cu risc direct pentru jalonul din PNRR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a spus că discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan și liderii partidelor s-au încheiat fără acord privind proiectul. Pîslaru a afirmat că se aștepta ca întâlnirea să aducă „o îndrumare” despre cum ar putea proiectul să strângă o majoritate parlamentară, însă acest lucru „nu s-a întâmplat”. În paralel, el susține că au existat „progrese importante” în discuțiile cu sindicatele, iar într-o săptămână ar trebui să fie mai limpede dacă există o variantă susținută în Parlament. Miza: costurile și plafonul de impact bugetar Ministrul interimar a descris o divergență majoră între variantele discutate la Ministerul Muncii, pe fondul evaluării impactului financiar. El a spus că sindicatele au venit cu o versiune alternativă care ar costa „cu niște miliarde de lei în plus” față de varianta guvernamentală. În același timp, Pîslaru a indicat un blocaj legat de încadrarea într-un plafon: „nu ne putem încadra în 3 miliarde cât era inițial, plus încă 3 miliarde” care ar putea fi puse la dispoziție în 2028 pentru cerințele sindicatelor din Educație. Ce urmează: propunere către sindicate și fereastră limitată pentru adoptare Pîslaru spune că a primit un mandat „adițional” pentru a veni cu o propunere care să închidă discuțiile cu sindicatele, după care ar urma o decizie politică de asumare. El a avertizat că, dacă până la finalul săptămânii nu există „o minimă mobilizare” a forțelor politice care afirmă că susțin PNRR și reformele aferente, adoptarea devine „foarte puțin probabilă”. Pe calendar, ministrul a indicat că zilele de 25 și 26 ar putea fi „ultima perioadă” în care s-ar mai putea organiza o sesiune extraordinară, astfel încât să existe timp pentru promulgare. Întrebat dacă jalonul din PNRR aferent legii poate fi considerat pierdut, Pîslaru a spus că un răspuns ar putea veni la finalul săptămânii. [...]
