Știri
Știri din categoria Diverse
Donald Trump confirmă că a schimbat în secret avionul la plecarea din Turcia, pe fondul unei posibile amenințări, spunând că a urmat recomandările Secret Service și ale armatei, potrivit Digi24. Episodul ridică o problemă operațională: cum sunt gestionate, în timp real, riscurile de securitate în deplasările prezidențiale, inclusiv pentru presă și personalul Casei Albe.
Trump le-a spus reporterilor că decizia a fost luată la recomandarea echipelor de protecție și a armatei, fără să intre în detalii despre amenințare.
„Mă ghidez după recomandările Secret Service și ale armatei. Au vrut să iau un alt zbor, cu un alt avion. Nu am decât să fac ce-mi spun ei.”
Dezvăluirea vine după informații potrivit cărora Trump s-a urcat la bordul avionului Air Force One pe 8 iulie, în fața camerelor, dar apoi ar fi fost transferat către un alt avion militar cu ajutorul unui camion de catering. Manevra a alimentat întrebări despre riscul la care ar fi putut fi expuși cei rămași în aeronava folosită ca „momeală”, însă Trump a susținut că avionul militar în care s-a îmbarcat el era, de fapt, expus unui „risc mai mare”.
Potrivit Washington Post, Trump ar fi coborât din Air Force One într-un camion de catering poziționat pe partea opusă celei de unde urcase și ar fi fost dus la un avion militar mai mic, un C-32A (un Boeing 757 modificat), folosit frecvent de vicepreședinte. Conform aceleiași relatări, ministrul Apărării, Pete Hegseth, s-ar fi îmbarcat separat în C-32A, pe scările exterioare, pentru a păstra aparența unui zbor obișnuit.
BBC relatează că schimbarea avionului a fost legată de o posibilă amenințare. Oficiali au declarat pentru CBS News (partenerul american al BBC) că SUA ar fi detectat o amenințare credibilă din partea Iranului de a lansa o rachetă asupra avionului. The New York Times a scris că serviciile de informații americane ar fi avut informații despre o persoană aflată în apropierea summitului NATO, văzută cu o rachetă lansabilă de pe umăr.
Trump a spus că a considerat că „a existat o amenințare”, dar că nu a cerut prea multe explicații, adăugând că primește frecvent amenințări.
Jurnaliștii și o parte din personalul Casei Albe aflați la bord nu ar fi știut că președintele fusese scos în secret. Un producător din grupul de presă a descris drept neobișnuit faptul că li s-a cerut să țină jaluzelele coborâte, iar un fotograf care ar fi ridicat pentru scurt timp o jaluzea ar fi fost oprit imediat, potrivit unui raport prezentat de Asociația Corespondenților de la Casa Albă.
Jose Zamora, director regional pentru America al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, a cerut ca administrația să se asigure că jurnaliștii care îl acoperă pe președinte nu sunt expuși inutil la pericol și să fie informați despre amenințări credibile, pentru a putea lua decizii în cunoștință de cauză privind propria siguranță.
Din punct de vedere tehnic, „Air Force One” este indicativul de apel pentru orice aeronavă care îl transportă pe președintele SUA. În acest caz, aeronava C-32A ar fi folosit indicativul „Reach 18”, în timp ce avionul care transporta jurnaliștii ar fi continuat să folosească „AF1”, pentru a menține stratagema.
Potrivit The New York Times, în aeronava inițială ar fi rămas membri ai cabinetului lui Trump, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Trezoreriei Scott Bessent, citați de publicație pe baza declarațiilor a doi oficiali anonimi.
După plecarea din Turcia, Trump ar fi zburat în Marea Britanie, unde s-a îmbarcat din nou în vechiul Air Force One și a fost văzut coborând după aterizarea la baza RAF Mildenhall. Nu este clar, potrivit relatării, cum a trecut de la C-32A înapoi la avionul de generație anterioară.
Ulterior, Trump s-a îmbarcat în noul avion Air Force One donat de Qatar pentru întoarcerea la Washington. În timpul acelui zbor, a vorbit cu reporterii despre amenințările reprezentate de Iran, fără să menționeze schimbul de avioane care avusese loc anterior.
Recomandate
Administrația Trump încearcă să nu piardă prin expirare 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru ajutor militar către Ucraina , urmând să angajeze prin contracte aproape întreaga sumă până la 30 septembrie, termenul-limită al anului fiscal american, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională: banii nu trebuie cheltuiți efectiv până la această dată, dar trebuie „blocați” contractual, altfel expiră. Până la începutul săptămânii, 307 milioane de dolari erau deja angajați, iar restul de 93 de milioane de dolari ar urma să fie prinși în contracte înainte de 30 septembrie, au declarat surse citate de Reuters, sub protecția anonimatului. Pentagonul, care supraveghează programul USAI (Inițiativa de asistență pentru securitatea Ucrainei), a refuzat să comenteze. De ce contează termenul de 30 septembrie În logica bugetară americană, fondurile alocate prin USAI trebuie angajate oficial prin contracte până la finalul anului fiscal. Dacă nu se întâmplă acest lucru, sumele rămase necontractate expiră, chiar dacă nu era necesar să fie plătite integral până la 30 septembrie. În ultimele luni, ritmul de implementare a fondurilor a devenit subiect de dispută între administrație și Congres . Democrații, dar și unii republicani, au criticat Pentagonul pentru viteza redusă cu care a pus în aplicare finanțarea aprobată în decembrie anul trecut. Ce se livrează și în ce calendar Primele livrări din pachet au început în această lună și includ: arme ofensive; echipamente și piese de schimb pentru vehicule blindate. Restul echipamentelor ar urma să fie livrate până în octombrie 2029, potrivit surselor citate de Reuters. În același timp, mandatul lui Donald Trump la Casa Albă se încheie în ianuarie 2029, ceea ce adaugă presiune asupra modului în care sunt programate și executate contractele. Fără rachete Patriot în pachetul de 400 de milioane de dolari Una dintre sursele Reuters a spus că pachetul de 400 de milioane de dolari nu include rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, deși Ucraina cere în mod repetat suplimentarea acestor muniții. Potrivit aceleiași relatări, stocurile de rachete Patriot sunt sub presiune atât din cauza războiului din Ucraina, cât și a conflictului dintre SUA și Iran. Reuters mai notează că Pentagonul a amânat în mai multe rânduri livrările de armament către Kiev, invocând preocupări legate de nivelul stocurilor americane, iar legislatorii au criticat calendarul considerat prea lent pentru un conflict în desfășurare. Context politic: ton mai favorabil față de Ucraina În ultimele luni, Trump a adoptat un ton mai favorabil față de Ucraina, iar administrația sa a aprobat o propunere care permite Ucrainei să obțină o licență pentru producerea de rachete interceptoare Patriot și a promulgat o lege privind sancțiunile împotriva Rusiei. În această săptămână, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la ONU, la New York. După întâlnire, Zelenski a spus că discuțiile au vizat eforturile de a pune capăt războiului, inclusiv posibilitatea unui armistițiu bilateral privind atacurile asupra infrastructurii energetice. [...]
Demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte mută centrul de putere spre viitorul guvern , într-un moment în care Serbia intră în campanie pentru alegerile parlamentare din 25 octombrie, potrivit Libertatea . Miza este ca Vucic să rămână la conducere ca prim-ministru, într-o repoziționare care, conform relatării, amintește de strategia folosită în trecut de Vladimir Putin. Ana Brnabic , șefa Parlamentului și aliată a lui Vucic, ar urma să preia rolul de președinte interimar. Schimbarea vine după doi ani de proteste antiguvernamentale și pe fondul unui scrutin în care o mișcare a studenților a devenit un actor politic relevant. De ce contează: controlul executivului, nu al președinției Planul descris în articol presupune ca Partidul Progresist să câștige alegerile, ceea ce i-ar permite lui Vucic să își prelungească influența politică pe care o exercită, potrivit sursei, din 2012. În această logică, funcția de prim-ministru devine pivotul puterii executive, iar demisia din președinție este un pas tactic pentru a rămâne în fruntea deciziei guvernamentale după vot. Libertatea notează că această mutare este comparată cu modelul aplicat de Putin, care a petrecut patru ani ca prim-ministru (2008–2012) pentru a evita limitele de mandat prezidențial, limite eliminate ulterior în Rusia. Context electoral: „Lista Studenților”, adversarul-cheie Pentru ca tranziția să funcționeze politic, Partidul Progresist trebuie să învingă „Lista Studenților”, prezentată ca unul dintre cei mai puternici adversari ai momentului. Potrivit articolului, formațiunea promite să reducă „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și mass-mediei, și să asigure acces la locuințe și asistență medicală. Mișcarea studențească s-a coagulat din protestele începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică pe fondul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență guvernamentală, conform sursei. Semnale externe: discuția cu Putin și dosarul UE În același context, Kremlinul susține, într-un comunicat citat în articol, că Vucic a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin și l-a informat despre pregătirile pentru alegeri. Pe plan extern, Serbia și-a păstrat statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă procesul este descris ca fiind în impas, în paralel cu menținerea unor „relații de prietenie” cu Moscova. Articolul mai arată că Vucic a încercat să poziționeze Serbia drept o „poartă-cheie” pentru intrarea Chinei în Europa, dar nu a reușit să restabilească legăturile cu Kosovo, condiție-cheie pentru aderarea la UE. Vucic a respins acuzațiile privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli invocate de adversari în legătură cu alegerile precedente, mai notează sursa. [...]
Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]
Poliția Metropolitană a legat furturile de telefoane din Londra de o rețea de export în China , după ce o anchetă pornită de la un singur dispozitiv găsit într-un colet sigilat lângă aeroportul Heathrow a dus la confiscări de milioane de lire și la condamnări cu închisoare, potrivit Digi24 . Investigația a început cu puțin înainte de Crăciunul din 2024, când proprietarul unui telefon furat l-a localizat electronic într-un depozit și a alertat DHL, conform BBC (citată de Digi24). Polițiștii au găsit atunci peste 800 de dispozitive, grupate în cutii, care urmau să fie trimise la Hong Kong; o parte erau învelite în folie de aluminiu, metodă folosită frecvent pentru a bloca semnalul și a împiedica localizarea. Operațiunea „Echosteep ” și dimensiunea financiară Cazul a declanșat o anchetă amplă, denumită Operațiunea „Echosteep”, în care au fost implicați și detectivi specializați în jafuri armate și trafic de droguri. Ulterior, alte transporturi au fost interceptate, iar probele criminalistice au dus la identificarea a doi suspecți puși sub supraveghere. În septembrie 2025, polițiștii au oprit o mașină în districtul londonez Waltham Forest și i-au arestat pe Amir Muhammad Khadikhel și Ismat Miakhel. În vehicul au fost găsite mai multe telefoane, inclusiv dispozitive învelite în folie de aluminiu; cei doi aveau la gât ace folosite pentru scoaterea cartelelor SIM. Poliția spune că aproximativ 2.000 de alte dispozitive au fost descoperite în imobile legate de cei doi. Ancheta a scos la iveală și folosirea unui magazin din estul Londrei (Roshan Fruit and Nuts, pe Lea Bridge Road, în Leyton) ca punct de depozitare: în subsol, în cutii etichetate ca produse alimentare uscate, erau ascunse telefoane învelite în folie de aluminiu. Acolo au fost găsite și 44.665 de lire sterline în numerar (aprox. 260.000 lei). Într-un alt imobil, telefoane furate fuseseră ascunse într-un cuptor cu microunde. Potrivit procurorilor, poliția a confiscat peste 5.000 de telefoane legate de rețea, cu o valoare estimată pe piața britanică la aproximativ 5,5 milioane de lire sterline (aprox. 32,2 milioane lei). Condamnări și suspiciuni privind exporturi masive Khadikhel (35 de ani), Miakhel (33 de ani) și un al treilea bărbat, Mansoor Mohammed (30 de ani), au pledat vinovați în aprilie pentru asociere în vederea manipulării de bunuri furate și participare la activitățile infracționale ale unui grup organizat; primii doi au recunoscut și acuzația de asociere în vederea scoaterii bunurilor furate din țară. Vineri, instanța i-a condamnat la: 9 ani și jumătate de închisoare pentru Khadikhel; 9 ani pentru Miakhel; 6 ani și jumătate pentru Mohammed. Judecătorul Adam Hiddleston a motivat că infracțiunile au avut o amploare financiară „enormă” și au fost „foarte bine organizate și sofisticate”. Poliția suspectează că rețeaua a scos din țară până la 40.000 de telefoane în 2024 și 2025, exportându-le în China — echivalentul a aproximativ 40% dintre toate telefoanele furate în Londra în acea perioadă. Ce arată cazul despre „lanțul” furt–export și ce urmează Comandantul Andy Featherstone (Poliția Metropolitană) a descris o structură „pe multe niveluri ierarhice”, în care colectorii recrutau hoți de stradă prin rețele sociale și stabileau prețuri pe dispozitiv. El a indicat că un telefon modern se vindea, în cele mai multe cazuri, în jur de 500 de lire sterline (aprox. 2.900 lei), iar unele dispozitive — în special iPhone-uri — „pot ajunge” la valori mult mai mari în China și Hong Kong. Pe partea operațională, Poliția Metropolitană spune că a făcut 14 arestări în legătură cu operațiunea, a confiscat peste 250.000 de lire sterline în numerar (aprox. 1,46 milioane lei) și a recuperat peste 10.000 de telefoane furate; peste 1.000 de victime și-au primit dispozitivele înapoi. Pentru depistarea hoților de stradă, polițiștii au folosit biciclete electrice, drone și tehnologie de recunoaștere facială în timp real. În paralel, cazul alimentează discuția despre reglementare și responsabilitatea industriei: comisarul Mark Rowley a cerut o lege care să oblige companiile de telefonie să publice date despre dispozitivele furate și despre eventuala reconectare a acestora și a solicitat măsuri prin care telefoanele furate să devină complet inutilizabile. Poliția a precizat că a început să facă schimb de date cu Apple pentru a urmări mai atent dacă telefoanele furate sunt reconectate ulterior la o rețea de telefonie mobilă. [...]
Securitatea la baza aeriană americană RAF Fairford a fost întărită semnificativ , după un incident care a dus la evacuarea unui sat din apropiere și la intervenția poliției înarmate și a echipelor specializate în explozivi, potrivit Digi24 . Măsurile suplimentare includ baraje rutiere, restricționarea accesului în zonă și prezența unor vehicule de urgență în apropierea bazei, relatează Reuters, citată de publicație. Contextul este unul sensibil: Fairford este o bază importantă a Forțelor Aeriene ale SUA și a fost folosită pentru lansarea unor operațiuni împotriva Iranului în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Evacuare în Whelford și verificări „din ușă în ușă” În actualizarea publicată duminică, Digi24 notează că locuitorilor din Whelford li s-a ordonat să-și părăsească locuințele, în timp ce poliția înarmată și serviciile de urgență au intervenit în zonă. Poliția a făcut controale din ușă în ușă, inclusiv pe Horcott Road, iar drumurile au fost închise și a fost instituit un cordon de securitate. Operațiunea are loc după arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației britanice privind explozivii. Specialiștii armatei în dezamorsarea munițiilor explozive au examinat mai multe vehicule, iar localnicii au fost duși la un centru de agrement din apropiere. La fața locului au fost mobilizate și ambulanțe (inclusiv vehicule HART), autospeciale de pompieri și unități specializate de intervenție. Autoritățile au transmis că incidentul este considerat „sub control”, însă, potrivit informațiilor prezentate, poliția nu a stabilit o legătură între arestări și baza RAF Fairford. De ce contează: protecția infrastructurii militare și efectele în teren Cazul arată cum riscurile de securitate din jurul infrastructurii militare pot produce rapid efecte operaționale și pentru comunitățile din proximitate: restricții de circulație, evacuări și mobilizare de resurse de urgență. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a spus că instituția este la curent cu situația, dar nu va discuta măsuri specifice. În schimb, a indicat că forțele americane din Marea Britanie își ajustează permanent nivelul de protecție: „Aripa 501 de sprijin în luptă și celelalte aripi ale noastre staționate în Marea Britanie rămân vigilente și vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și securitatea membrilor noștri ai forțelor armate americane, a civililor, a contractorilor și a familiilor acestora.” „Evaluăm în mod constant o serie de factori care determină ce măsuri instituim sau modificăm pentru a ne proteja instalațiile, personalul și familiile acestora.” În iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după un avertisment al Gărzilor Revoluționare Iraniene legat de decolarea bombardierelor americane de la Fairford, mai notează Digi24. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: ancheta privind suspecții și verificările din teren sunt în desfășurare, iar autoritățile nu au indicat public, până acum, o conexiune directă între arestări și baza aeriană. [...]
Pauză la scumpiri, prețurile la pompă au rămas neschimbate duminică, 27 septembrie 2026, în București și în marile orașe monitorizate, după majorările succesive din zilele anterioare, potrivit Libertatea . Pentru șoferi și companii, stabilizarea temporară înseamnă costuri previzibile pe termen scurt, într-un context în care motorina rămâne susținută și de o măsură fiscală valabilă până la final de lună. București: intervale de preț și diferențe între rețele În Capitală, benzina standard a fost cotată între 9,99 și 10,13 lei/litru. Cel mai mic preț a fost la Petrom și Socar (9,99 lei/litru), iar cel mai ridicat la Rompetrol (10,13 lei/litru). La MOL, OMV și Lukoil, benzina standard s-a menținut la 10,05 lei/litru. Motorina standard s-a vândut între 10,91 și 10,99 lei/litru, fără modificări față de sâmbătă. Prețul minim (10,91 lei/litru) a fost la Petrom și într-o stație Socar, în timp ce restul stațiilor Socar au afișat 10,94 lei/litru. La MOL, OMV și Rompetrol, motorina a fost 10,97 lei/litru, iar la Lukoil – 10,99 lei/litru. Context fiscal: acciza la motorină, redusă cu 25% până la final de septembrie Ministerul Finanțelor a anunțat pe 15 septembrie că reducerea cu 25% a accizei la motorină va fi menținută până la sfârșitul lunii septembrie, măsură care urmărește diminuarea presiunii fiscale asupra prețurilor de la pompă. Unde sunt minimele din țară și cum se compară marile orașe La nivel național, cea mai ieftină benzină a fost 9,87 lei/litru, disponibilă la stația Petrolium din Iernut (județul Mureș), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, E60. Prețul minim a rămas același ca sâmbătă, dar s-a schimbat stația care îl afișează (cu o zi înainte, același preț era la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița). Cea mai ieftină motorină din țară a fost 10,75 lei/litru, vândută la stația Dacma din Lungulețu, pe strada Principală, DN7, nr. 172, la același preț și în aceeași stație ca sâmbătă. În marile orașe, minimele menționate au fost: București: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru; Cluj-Napoca: benzină de la 9,93 lei/litru; motorină de la 10,89 lei/litru; Timișoara: benzină de la 9,97 lei/litru; motorină de la 10,88 lei/litru; Iași: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru; Constanța: benzină de la 9,99 lei/litru; motorină de la 10,91 lei/litru. Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate, iar șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare. [...]
