Știri
Știri din categoria Diverse

Donald Trump a blocat pe termen nelimitat noi sancțiuni americane împotriva Rusiei, invocând riscul ca măsurile să deraieze negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Digi24. Decizia are o miză directă de reglementare și comerț: pachetul legislativ vizat includea tarife vamale și restricții care ar fi lovit atât exporturile rusești, cât și statele care cumpără energie din Rusia.
Trump a explicat, într-o postare pe Truth Social, că „nu vrea să facă din prostie ceva” care ar determina Rusia să se retragă din procesul de negociere. Președintele SUA a susținut că s-ar fi înregistrat „progrese semnificative” și a afirmat că ar putea semna legea privind sancțiunile „oricând va dori”.
Pe 17 octombrie, Trump nu a aplicat sancțiunile prevăzute de o lege asociată fostului senator republican Lindsey Graham, descrise în material drept „infernale”. Printre măsurile menționate:
Prin decret, Trump a blocat pe termen nelimitat introducerea noilor sancțiuni. Interdicția rămâne în vigoare până când fie președintele SUA, fie șeful Departamentului de Stat — de comun acord cu ministrul finanțelor și reprezentantul comercial al SUA — decide aplicarea sancțiunilor sau adoptarea altor măsuri.
În același mesaj, Trump l-a criticat din nou pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, acuzându-l de atacuri asupra rafinăriilor de petrol rusești și susținând că acestea ar afecta fermierii și afacerile, în timp ce Rusia ar continua să furnizeze lumii „milioane de barili de motorină la un preț scăzut”. Trump a mai afirmat că Zelenski nu ar dori să pună capăt războiului și că Ucraina ar fi putut obține condiții mai avantajoase în urmă cu doi ani decât cele posibile acum.
Recomandate

Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Volodimir Zelenski riscă să complice coordonarea sprijinului militar pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul reclamă întârzieri la livrări și probleme de acces la servicii critice, potrivit Știrile Pro TV . În paralel cu declarațiile lui Trump, emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit la Oslo cu liderul ucrainean, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Înaintea reuniunii de la Oslo, secretarul de stat Marco Rubio a respins drept „scandaloase” și „revoltătoare” acuzațiile potrivit cărora ucrainenii ar muri pentru că Washingtonul ar refuza să transmită Kievului informații de alertă timpurie atunci când Rusia lansează atacuri. Prim-ministrul Norvegiei a spus că Zelenski a cerut Norvegiei și Finlandei să organizeze întâlnirea cu reprezentanții SUA și ai aliaților europeni – Franța, Germania, Polonia și Marea Britanie – „într-un moment critic pentru Ucraina”. La discuții a participat Witkoff, iar celălalt emisar, Jared Kushner, „care ar fi bolnav”, s-a alăturat prin videoconferință. Mesajul lui Trump: „E timpul ca altcineva să poarte negocieri” Trump a reacționat la o afirmație atribuită lui Zelenski, potrivit căreia președintele american ar fi „de partea greșită a istoriei”, și a lansat un atac direct la adresa liderului ucrainean. „Zelenski nu știe ce vorbește! Acest om ar fi trebuit să încheie războiul cu mult timp în urmă și, dacă m-ar fi ascultat, ar fi reușit să obțină un acord mult mai bun și ar fi salvat un milion de oameni dintre cetățenii săi. Să fiu sincer, cred că este timpul ca altcineva să poarte negocieri în numele Ucrainei.” Întrebat despre o posibilă întâlnire trilaterală cu Vladimir Putin și Xi Jinping pentru a discuta despre Ucraina, Trump a spus că nu a convenit, dar că ar participa, adăugând că „Rusia s-a comportat destul de bine” în privința Ucrainei și că „nu prea au făcut mare lucru”. Atacuri pe teren și presiune pe apărarea antiaeriană La câteva ore după ce Trump a sugerat că Rusia ar da dovadă de reținere, o dronă rusească a ucis șase persoane, inclusiv doi copii, într-un parc din regiunea Harkov, iar alți copii au fost răniți. Atacurile au continuat la Kiev, în regiunea Sumî și la Odesa. În acest context, Ucraina se confruntă, potrivit materialului, cu o „lipsă critică” de interceptoare pentru apărarea antiaeriană, ceea ce o face vulnerabilă la atacuri cu rachete. Livrări întârziate, dispute pe informații și semnale de alarmă privind Starlink/ Starshield Zelenski a afirmat că Pentagonul întârzie livrarea rachetelor pentru care partenerii europeni „au plătit deja” printr-un program numit „Lista prioritizată a necesităților Ucrainei” și că un nou pachet ar aștepta semnătura lui Pete Hegseth. Totodată, potrivit Kievului, Washingtonul ar fi limitat furnizarea de informații care permit avertizarea timpurie asupra atacurilor rusești; martori citați spun că sirenele de alarmă ar suna abia după lovituri. Rubio a negat că ar fi existat o astfel de schimbare și a spus că Trump nu a ordonat modificări. Trump a declarat că SUA continuă să transmită informații secrete Ucrainei și a susținut că Washingtonul oferă „sute de miliarde de dolari” Kievului. Separat, Zelenski a spus că persistă probleme legate de accesul „fără restricții” la Starlink și, în special, la varianta militară Starshield, pe care o descrie drept crucială pentru apărare și operațiuni ofensive. Trump a afirmat că nu știe cine ar fi ordonat o eventuală încetinire sau întrerupere, dar că ar vrea să afle. [...]

Donald Trump a legat violențele din Franța de miza alegerilor din SUA , folosindu-le ca argument electoral împotriva democraților, potrivit Digi24 . Mesajul vine în campania pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, care vor decide controlul asupra Congresului în ultimii doi ani ai mandatului său. La un miting electoral în Kansas, organizat pentru susținerea senatorului republican Roger Marshall, Trump a descris Franța drept „o națiune cândva măreață” care ar fi „cucerită, jefuită și arsă din temelii” și a susținut că „exact asta vor să facă democrații radicali în America”, relatează Politico (citat de Digi24). Contextul invocat: proteste de amploare în Franța Trump și-a construit argumentația pe fundalul protestelor de masă din weekend din Franța, unde, potrivit datelor prezentate în articol, cel puțin 550.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă pentru a protesta față de costul vieții și condițiile din sistemul de învățământ. Manifestațiile au degenerat în revolte violente, jafuri și vandalism. Ministerul de Interne a anunțat: 2.397 de persoane arestate; 997 de agenți ai forțelor de ordine răniți, dintre care șapte grav; un protestatar a murit la Paris, după un stop cardio-respirator. În plus, luni au fost instituite restricții locale de circulație în unele orașe, conform aceleiași surse. Mesajul politic: mobilizare electorală și atac la democrați În discursul din Kansas, Trump i-a îndemnat pe participanți să voteze pentru republicani și a prezentat situația din Franța ca avertisment pentru SUA, în logica unei campanii axate pe teme de ordine publică și imigrație. În aceeași linie, vicepreședintele JD Vance a folosit protestele din Franța pentru a-și promova partidul într-o postare pe X, afirmând că „liberalii occidentali” ar fi adus „lumea a treia” în Franța și în alte țări și susținând că acesta ar fi „viitorul” dorit de democrații din Congres pentru SUA. Alegerile intermediare din 3 noiembrie sunt prezentate ca un test politic major, în condițiile în care republicanii se confruntă, potrivit articolului, cu „o scădere semnificativă a sprijinului popular”. [...]

Ucraina condiționează o pauză de atacuri asupra rafinăriilor rusești de livrări rapide de interceptoare Patriot , pe fondul epuizării stocurilor și al întârzierilor de aprobare din SUA, potrivit Digi24 . Propunerea lui Volodimir Zelenski mizează pe un „troc” cu impact operațional imediat: reducerea presiunii asupra industriei petroliere ruse, în schimbul întăririi apărării aeriene ucrainene într-o perioadă de intensificare a atacurilor. Zelenski a avertizat că Ucraina rămâne fără rachete interceptoare Patriot din lotul furnizat de Statele Unite și a descris ultimul atac nocturn ca incluzând 16 rachete balistice și șase rachete de croazieră. În acest context, liderul de la Kiev spune că ar accepta oprirea, pentru 30 de zile, a loviturilor asupra rafinăriilor rusești, dacă SUA ar furniza în același interval interceptoare Patriot pentru protejarea spațiului aerian ucrainean. „Am putea opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia timp de 30 de zile, iar în schimb ne-am aștepta ca SUA să ne ajute să ne protejăm spațiul aerian în aceleași 30 de zile (...) prin furnizarea de rachete interceptoare Patriot.” Potrivit lui Zelenski, Washingtonul nu a transmis până acum un semnal că ar fi dispus să accepte această variantă. De ce contează: apărarea aeriană, blocajele de aprobare și riscul pentru infrastructura critică Miza imediată este capacitatea Ucrainei de a respinge rachetele balistice, într-un moment în care atacurile rusești asupra orașelor și infrastructurii energetice se intensifică, înainte de iarnă. Zelenski susține că Pentagonul întârzie livrarea unor rachete deja achiziționate de state europene prin programul PURL (Lista de cerințe prioritare ale Ucrainei) și că un nou pachet ar aștepta aprobarea secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. În paralel, aliați europeni care ar vrea să transfere interceptoare din propriile stocuri ar aștepta, la rândul lor, autorizarea SUA. „Rachetele sunt pregătite și ar putea fi deja în Ucraina. Dar, din păcate, aprobarea încă nu a fost acordată.” În același registru, The Washington Post (citat de Digi24) a relatat că administrația Trump nu a autorizat mai multe transferuri planificate de interceptoare Patriot, de fabricație americană, din țări aliate către Ucraina. Context: încercări anterioare de armistițiu energetic și acuzații de decizii politice Zelenski afirmă că Ucraina a propus anterior un armistițiu reciproc privind infrastructura energetică: Kievul ar fi oprit atacurile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova ar fi încetat bombardamentele asupra infrastructurii electrice ucrainene. Potrivit lui, Vladimir Putin ar fi respins propunerea. Liderul ucrainean a mai spus că Ucraina a oprit pentru câteva zile atacurile asupra instalațiilor petroliere rusești, la solicitarea președintelui american Donald Trump, însă Rusia ar fi continuat loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene în acea perioadă. Separat, Zelenski a sugerat că întârzierile și unele restricții neexplicate ar indica o decizie politică de încetinire a sprijinului american, invocând limitări ale serviciilor prin satelit Starlink și Starshield și lipsa unor avertizări timpurii privind lansări de rachete balistice. Administrația Trump a negat că ar fi suspendat schimbul de informații cu Ucraina. Ce urmează Zelenski spune că a discutat situația cu reprezentanții lui Donald Trump duminică, 18 octombrie, și că speră să se întâlnească în zilele următoare, în Norvegia, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. În lipsa unei decizii rapide privind interceptoarele Patriot, riscul operațional rămâne creșterea vulnerabilității orașelor și a infrastructurii critice ucrainene la atacuri, în timp ce Kievul încearcă să obțină sprijin printr-o formulă de compromis limitată în timp. [...]

JD Vance refuză să se implice în alegerile din Israel , evitând să-l susțină pe Benjamin Netanyahu , într-un gest care evidențiază o diferență de linie față de Donald Trump și care poate influența modul în care administrația de la Washington își calibrează mesajele externe înaintea alegerilor intermediare din SUA, potrivit Digi24 . Vicepreședintele american a făcut declarațiile într-un interviu acordat luni lui Mark Halperin, în emisiunea „2WAY Tonight”, difuzată pe platforma 2WAY, într-un material relatat de POLITICO . Vance nu l-a criticat direct pe Netanyahu, dar a spus că nu vrea să se implice în alegerile unei țări străine, în contextul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului în SUA. „Preşedintele dispune de cea mai eficientă susţinere din istoria politică americană sau internaţională. Eu susţin candidaţii americani, iar asupra acestora îmi concentrez atenţia în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului. Aşadar, nu mă implic în alegerile din Israel”, a declarat Vance. El a insistat că poziția sa nu este una de opoziție față de Netanyahu, ci una de neimplicare. „Nu sunt împotriva susţinerii lui. Nu sunt în favoarea susţinerii lui. Pur şi simplu nu mă implic în alegerile din Israel”. Diferența față de Trump și miza de calendar În contrast, Donald Trump și-a declarat duminică sprijinul pentru Netanyahu, în timp ce premierul israelian încearcă să obțină un avantaj înaintea alegerilor parlamentare programate săptămâna viitoare, mai notează Digi24. Din informațiile disponibile în material, Vance își justifică reținerea prin prioritizarea agendei interne americane înaintea alegerilor intermediare, ceea ce sugerează o abordare mai prudentă în privința asumării publice a unor poziții care pot deveni subiect de dispută politică în SUA. [...]

Popularitatea lui Donald Trump a coborât la un minim record, iar asta crește riscul unui Congres ostil care i-ar putea bloca agenda în ultimii doi ani de mandat , potrivit Stirile Pro TV , care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat înaintea alegerilor pentru Congres din 3 noiembrie. Sondajul arată că aproximativ 31% dintre americani aprobă modul în care Trump își exercită funcția, în scădere cu un punct procentual față de acum două săptămâni și la cel mai redus nivel consemnat în oricare dintre cele două mandate ale sale. În același timp, îngrijorările legate de prețurile ridicate la benzină sunt indicate drept un factor important în erodarea sprijinului. Pe indicatorul numit „vot generic” (întrebarea cu ce partid ar vota respondenții dacă alegerile pentru Congres ar avea loc „astăzi”), 47% dintre alegătorii înregistrați au ales Partidul Democrat , iar 35% Partidul Republican. Avansul de 12 puncte procentuale este cel mai mare din actualul ciclu electoral, iar Reuters comentează că ar putea alimenta speranțele democraților de a prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților și Senatului. De ce contează pentru agenda administrației Pentru republicani, pierderea controlului asupra oricăreia dintre cele două camere ale Congresului ar putea complica punerea în aplicare a agendei lui Trump în ultimii doi ani ai mandatului, notează materialul. În sistemul american, un Congres controlat de opoziție poate încetini sau bloca inițiative legislative și poate crește presiunea politică asupra Casei Albe. Economia, punctul vulnerabil în percepția publică Potrivit sondajului, aproximativ 68% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează economia, inclusiv 37% dintre cei care se identifică drept republicani. Respondenții au indicat Partidul Democrat drept mai capabil să gestioneze economia în proporție de 40%, față de 33% pentru Partidul Republican. În context, articolul menționează că popularitatea lui Trump a avut de suferit după ce acesta a ordonat în februarie atacuri militare împotriva Iranului, alături de Israel, iar războiul a dus la o creștere puternică a prețurilor benzinei, cu efect asupra bugetelor gospodăriilor. Ce mai arată datele și limitele sondajului Față de un sondaj Reuters/Ipsos realizat cu două săptămâni înainte, diferența din „votul generic” s-a mărit: atunci democrații conduceau cu șapte puncte procentuale (44% la 37%). Materialul mai arată că o parte importantă din scăderea sprijinului pentru republicani este asociată cu creșterea ponderii femeilor care spun că ar vota cu democrații: 50% dintre alegătoare ar susține Partidul Democrat, comparativ cu 32% pentru republicani; și bărbații îi preferă pe democrați, dar cu o diferență mai mică. Sondajul a fost realizat online și a inclus 1.679 de adulți din SUA, dintre care 1.279 de alegători înregistrați. Marja de eroare este de două puncte procentuale pentru totalul respondenților și de trei puncte procentuale pentru alegătorii înregistrați. [...]

Microsoft își extinde oferta de „cloud suveran” în Europa, mizând pe controlul accesului și opțiuni de rulare locală (inclusiv offline) , într-o mișcare care vizează direct organizațiile cu cerințe stricte de conformitate și continuitate operațională, potrivit Mobilissimo . Microsoft a prezentat noi opțiuni pentru Azure menite să ofere clienților europeni mai multă vizibilitate asupra controalelor active, a dependențelor dintre servicii și, mai ales, asupra accesului tehnic în infrastructură în situații sensibile. Miza este reducerea riscurilor percepute de instituții și companii care folosesc deja Azure, dar vor garanții suplimentare privind cine poate interveni și cum pot demonstra ulterior acest lucru. Control și audit al accesului tehnic în infrastructură Cea mai „vizibilă” noutate este Sovereign Control Panel, un panou în Azure care arată ce controale sunt active, unde apar probleme și de ce alte servicii depinde o aplicație. Instrumentul nu este disponibil complet, urmând să intre în „public preview” (versiune de test public) la Microsoft Ignite. Pentru organizații precum instituții publice, bănci sau companii din energie și sănătate, accentul cade pe accesul inginerilor Microsoft la distanță. Conform articolului, Microsoft introduce: Data Guardian : pentru sisteme eligibile din UE și EFTA, accesul la distanță al unui angajat Microsoft ar urma să fie supravegheat de un partener european; Production Touch Ledger : un jurnal „verificabil” al accesărilor și al acțiunilor efectuate. Mobilissimo notează că aceste măsuri nu transformă Azure într-un cloud european independent de Microsoft, dar cresc capacitatea clientului de a vedea „cine a intrat, când și ce s-a făcut”, față de abordarea anterioară rezumată la afirmația că „datele sunt în Europa”. Rulare locală și scenarii offline: Azure Local , GitHub și AI Microsoft împinge și zona de „cloud local” pentru organizațiile care nu își permit întreruperi atunci când conexiunea la internet cade. Prin Azure Local , companiile pot păstra date, baze de date, aplicații și chiar modele de inteligență artificială în propriul centru de date. În aceeași direcție, articolul menționează: GitHub Enterprise Local , pentru păstrarea codului în infrastructura clientului; Foundry Local , pentru rularea locală a unor modele AI; posibilitatea ca GitHub Copilot să lucreze cu modele găzduite în interiorul organizației. Contextul indicat este cel al infrastructurilor critice (spitale, fabrici, operatori de infrastructură, instituții) unde o problemă de rețea poate opri activitatea. Ce lipsește, deocamdată: parteneri, prețuri și disponibilitate în România Mobilissimo subliniază că Microsoft nu a anunțat un partener „suveran” românesc și nici prețuri sau disponibilitate locală pentru aceste opțiuni. Exemplele rămân Franța (Bleu) și Germania (Delos Cloud). În ansamblu, anunțul continuă angajamentele Microsoft față de Europa din 2025 (mai multe centre de date, capacitate AI și garanții de continuitate în contexte geopolitice), iar „testul” real, potrivit analizei, va fi capacitatea instituțiilor de a demonstra auditabil cine le-a accesat datele, unde rulează AI-ul și dacă pot menține sistemele funcționale fără blocaje operaționale. [...]