Știri
Știri din categoria Diverse
Primăria Capitalei începe transferul peștilor din Lacul Herăstrău, după ce aceștia au fost strânși în urma operațiunii de scădere a nivelului apei necesare lucrărilor de consolidare a malurilor, potrivit Libertatea.
Procesul de golire a Lacului Herăstrău a început marți, 2 iunie, ca parte a unui proiect al Primăriei București care vizează consolidarea malurilor, pe fondul riscului de prăbușire. În acest context, peștii au fost colectați, iar transferul lor „urmează să înceapă”, conform unei postări de pe pagina de Facebook „Vânătorii de Comori”, citată de publicație.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a explicat că proiectul include curățarea cuvei lacului (zona de fund a lacului), eliminarea depunerilor și lucrări de sprijinire și consolidare a malurilor.
„Lucrările presupun golirea lacului, curăţarea cuvei lacului, care este murdară şi colmatată, şi execuţia lucrărilor de sprijinire şi consolidare a malurilor. Facem lucrări care să reziste 100 de ani”, a declarat edilul.
În timpul operațiunii, pe fundul lacului au fost găsite și obiecte aruncate, inclusiv trotinete, scaune și telefoane mobile, mai notează Libertatea.
Herăstrău, unul dintre cele mai mari parcuri din București, „nu a beneficiat de reamenajări majore în ultimele decenii”, iar degradarea infrastructurii — de la malurile lacului la alei și mobilier urban — a fost frecvent reclamată de locuitori. Primăria a indicat că intervenția este importantă pentru siguranța zonei.
În materialul citat nu sunt oferite detalii despre destinația exactă a peștilor sau calendarul transferului, dincolo de faptul că operațiunea urmează să înceapă.
Recomandate
Schimbarea de CEO la Apple vine cu un prim test public pe 9 septembrie , când compania are programat un eveniment major, anunțat intern ca „fenomenal” de noul director general, John Ternus , potrivit Mobilissimo . Ternus a preluat funcția pe 1 septembrie, după încheierea mandatului de 15 ani al lui Tim Cook. Cook rămâne în companie, în rolul de Executive Chairman al consiliului de administrație, așa cum Apple comunicase încă din aprilie. Evenimentul Apple din 9 septembrie este confirmat separat de companie și este programat la ora 20:00 (ora României). În mesajul intern citat de The Verge, Ternus nu intră în detalii despre produsele care vor fi prezentate, dar îl descrie drept o „lansare uriașă”. Ce se știe și ce rămâne la nivel de zvon Apple nu a anunțat oficial gama de produse pentru 9 septembrie. În material sunt menționate, ca așteptări din zona zvonurilor: iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max; un prim iPhone pliabil, vehiculat sub numele iPhone Ultra; modele noi de Apple Watch; AirPods 5. De ce contează: primul „moment de piață” pentru Ternus Pentru John Ternus, evenimentul din 9 septembrie este primul test public în noul rol, după o carieră asociată în principal cu hardware-ul: a intrat la Apple în 2001 și a ajuns să conducă divizia Hardware Engineering. În paralel, în lunile dinaintea numirii au circulat informații despre o posibilă „resetare” a modului în care Apple gestionează designul, ceea ce pune presiune suplimentară pe direcția pe care o va imprima produselor pe termen mai lung. Promisiuni, dar fără proiecte confirmate În mesajul către angajați, Ternus vorbește și despre produse aflate deja în dezvoltare, respectiv despre unele care „încă nu au fost imaginate”. Totuși, formularea nu confirmă proiecte concrete: dispozitive precum AirPods cu camere, roboți pentru casă sau alte produse vehiculate recent rămân, în acest punct, la nivel de informații raportate sau zvonuri, nu angajamente explicite ale noului CEO. [...]
PSD deschide ușa unui vot AUR pentru învestirea guvernului , fără a discuta o coaliție formală, în scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de deputatul PSD Mihai Ghigiu, indică o strategie de construire a unei majorități prin voturi „la vedere”, cu impact direct asupra stabilității politice și a capacității de guvernare. Ghigiu a spus, miercuri, la Parlament, că PSD ar încerca să negocieze „cu fiecare grup politic de bună credință” un viitor guvern, dacă partidul ar primi funcția de premier sau dacă președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar fi desemnat premier. Declarațiile au fost consemnate de News.ro, citat de Digi24. Voturi „de la AUR”, dar fără înțelegere politică Întrebat dacă asta ar însemna discuții inclusiv cu AUR și SOS România, deputatul PSD a nuanțat că ar exista discuții „cu colegii”, nu neapărat cu partidul AUR, invocând pozițiile conducerii AUR, „pe care noi, în multe momente, nu o putem agrea”. În același timp, Ghigiu a afirmat că, dacă parlamentari AUR ar dori să voteze guvernul, „este normal” să se întâmple acest lucru. Argumentul PSD: mandatul parlamentarului nu este „imperativ” Ghigiu a susținut că PSD nu va face „niciun fel de înțelegere, coaliție, colaborare” cu AUR, dar că ar cere tuturor parlamentarilor, inclusiv celor de la AUR, să voteze un guvern „cu puteri depline”, invocând responsabilitatea față de România. Deputatul a mai argumentat că parlamentarii, potrivit Constituției, nu au „ mandat imperativ ” (adică nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel), iar votul ar trebui să țină de „propriile lor conștiințe”. „Nu vom face niciun fel de înţelegere, coaliţie, colaborare, cum vreţi, cu partidul AUR. Am spus că vom ruga toţi parlamentarii, inclusiv de la AUR, dacă au, să zic aşa, responsabilitate faţă de România, să voteze un guvern cu puteri depline.” În logica PSD, miza este obținerea unui vot suficient pentru învestire, chiar și în lipsa unei formule de coaliție cu AUR, ceea ce ar putea redesena temporar raporturile de putere din Parlament în jurul unui guvern condus de Sorin Grindeanu, dacă acesta va fi desemnat. [...]
Reconfigurarea majorității din Camera Deputaților riscă să schimbe regulile de împărțire a funcțiilor-cheie , după ce PSD ar fi semnat un nou acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru funcțiile din Biroul permanent , potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că UDMR a aflat despre înțelegere abia la începutul plenului de marți și că formațiunea nu a semnat noul acord. În declarațiile făcute miercuri la Parlament, Csoma Botond a susținut că înțelegerea inițială, semnată la începutul mandatului (decembrie 2024) între PSD, PNL, USR și UDMR, prevedea alocarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata întregului mandat, iar la începutul fiecărei sesiuni se vota o hotărâre în baza acelui acord. Potrivit lui, acest aranjament „s-a schimbat” prin noua majoritate. „PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat.” Miza: funcțiile din Biroul permanent și conducerile de comisii Csoma Botond afirmă că UDMR are „o singură funcție de chestor” în Biroul permanent pe parcursul tuturor sesiunilor parlamentare din mandat și că, în discuții, ar fi apărut ideea ca UDMR să nu păstreze această poziție în toate sesiunile. Totodată, spune că au fost aduse în discuție și conducerile unor comisii din Camera Deputaților, inclusiv Comisia de politică externă, unde ar fi existat interes din partea AUR pentru conducere. În acest context, liderul deputaților UDMR a explicat că a votat proiectul de hotărâre pentru a menține funcția de chestor, insistând că nu a votat „cu AUR sau cu S.O.S.” și nici „împotriva PNL sau USR”. Rocada funcțiilor de secretar: AUR și S.O.S. „au devansat” Potrivit lui Csoma Botond, PNL și USR nu ar fi pierdut funcțiile de secretar, ci acestea ar fi fost mutate în ultima sesiune a mandatului. El a spus că, în acordul din 2024, AUR și S.O.S. urmau să primească funcțiile de secretar în ultima sesiune, însă acum „s-a făcut această rocadă” și „au devansat”. Legătura cu votul pe Guvern, doar la nivel de ipoteză Csoma Botond a avansat ideea că mișcarea PSD ar putea avea legătură cu viitorul vot privind Guvernul, dar a precizat explicit că este doar o ipoteză, nu o afirmație „factuală”. El a mai spus că, la un eventual vot pentru Guvern, UDMR ar lua în calcul persoana premierului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma și programul de guvernare, menționând că, dacă ar include „extremiștii”, UDMR nu ar vota. În același context, deputatul UDMR a atras atenția că România nu ar avea Guvern „de patru luni” și a reafirmat că un premier tehnocrat ar avea dificultăți de autoritate asupra unui Executiv format din miniștri politici. De asemenea, a respins acuzația că UDMR ar fi participat la „noua majoritate”, spunând că formațiunea nu a făcut parte din acest aranjament. [...]
USR acuză o „reconfigurare” a conducerii Camerei Deputaților care avantajează AUR și SOS , după ce doi reprezentanți ai USR și PNL au fost înlocuiți în Biroul Permanent , iar Cătălin Drulă pune public responsabilitatea pe votul UDMR, potrivit Digi24 . Liderul USR a publicat miercuri un mesaj în limba maghiară pe Facebook, adresat comunității maghiare, în care susține că UDMR a votat marți, alături de PSD, schimbarea a doi membri PNL și USR din conducerea Camerei Deputaților cu membri AUR și SOS. Drulă afirmă că, în urma acestei decizii, partidele pe care le numește „extremiste” ar avea acum o pondere mai mare în conducerea Camerei decât USR și PNL, deși, arată el, USR+PNL au mai mulți deputați decât AUR+SOS. „De ce a ajutat UDMR extremismul să capete putere și mai mare? Aceasta este o întrebare pe care alegătorii trebuie să o pună reprezentanților lor în Parlamentul României”, a scris Cătălin Drulă, în mesajul publicat în maghiară. Ce reclamă USR și PNL după votul din Biroul Permanent Contextul este alegerea noului Birou Permanent al Camerei Deputaților. Digi24 notează că PNL a acuzat PSD că a atribuit AUR un post de secretar care, în opinia liberalilor, revenea PNL și că situația ar indica o înțelegere PSD–AUR și formarea unei noi majorități parlamentare. Și USR a susținut că reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent au fost înlocuiți cu reprezentanți AUR și SOS. Ce urmează USR și PNL au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională hotărârea Camerei Deputaților privind schimbările din conducere. În paralel, cele două partide au anunțat și boicotarea activității de miercuri din Camera Deputaților, potrivit informațiilor din aceeași relatare. [...]
Doar 54% dintre românii chestionați au auzit de RoPay , un semnal că adopția unei scheme locale de plăți instant rămâne limitată de nivelul de informare, deși utilizarea serviciilor bancare digitale este deja răspândită, potrivit Wall-Street . Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank , pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, „reprezentativ pentru utilizatorii de internet”, conform băncii. Structura eșantionului: 60% salariați, peste 80% în mediul urban, iar 58% cu studii superioare sau postuniversitare. RoPay: notorietate la limită, în timp ce bankingul digital e deja uzual În ceea ce privește utilizarea serviciilor bancare digitale, 51% dintre respondenți spun că folosesc curent (săptămânal sau mai des) Internet Banking sau Mobile Banking. Alți 21% le folosesc rar/ocazional, iar 28% nu le utilizează deloc. Pe acest fundal, 54% dintre persoanele chestionate spun că au auzit de RoPay, descris ca serviciu românesc de plăți și transferuri care permite realizarea operațiunilor direct din aplicațiile de mobile banking. Schema RoPay a fost lansată inițial în 2024 și permite inițierea plăților direct din aplicațiile de mobile banking, inclusiv la POS, prin: scanarea codurilor QR; identificarea beneficiarului după numărul de telefon; tehnologii de tip deep-link (trimitere directă către o acțiune în aplicație); contactless, potrivit Băncii Naționale a României (menționată în articol). Cardul domină online-ul, iar telefonul câștigă teren în magazine La cumpărături online, aproape 80% dintre respondenți au utilizat cardul bancar pentru plată. Pentru facturile lunare, 59% spun că folosesc constant cardul sau un cont bancar. În magazinele fizice, 49,38% dintre respondenți folosesc Google Pay sau Apple Wallet pentru a plăti direct cu telefonul. Ca obicei de plată: 39,36% folosesc atât numerar, cât și cardul sau telefonul; 30% plătesc doar cu cardul sau telefonul; aproximativ un sfert folosesc exclusiv numerar; puțin peste 6% fac plăți doar cu telefonul prin scanarea unui cod QR. Buget personal și economisire: monitorizare lunară, preferință pentru depozite La nivel de gestionare a bugetului, 67% dintre respondenți spun că își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile. Puțin peste 15% fac acest lucru doar în anumite luni, iar circa 17% își monitorizează bugetul rareori sau niciodată. Pentru economii, cele mai frecvente opțiuni indicate sunt: depozite bancare: puțin peste 26%; conturi curente: 20,53%; numerar în lei: 18,63%; economii în valută (euro sau dolari): puțin peste 17%; acțiuni sau fonduri de investiții: peste 16%; criptomonede: puțin peste 1%. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ritmul efectiv de utilizare a RoPay (nu doar notorietate), concluzia sondajului rămâne una de etapă: infrastructura și obiceiurile digitale cresc, dar RoPay încă nu a trecut de pragul de „serviciu cunoscut de majoritate” în rândul utilizatorilor de internet. [...]
Angela Merkel avertizează că lipsa compromisului blochează guvernarea și pune presiune pe capacitatea unei democrații de a livra reforme, într-un context în care majoritățile „absolute” devin tot mai rare, potrivit Digi24 . Fosta cancelară germană, aflată marți la Ateneul Român pentru lansarea volumului „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, a spus că își dorește ca România „să aibă din nou un premier ales” și și-a exprimat încrederea că va fi găsit un compromis care să ducă la formarea unui guvern, conform Agerpres. Într-un dialog public cu diplomatul Emil Hurezeanu, Merkel a legat dificultatea formării majorităților de presiunea crescândă din mediile sociale și digitale, unde „valoarea compromisului” este tot mai contestată. De ce contează: fără compromis, reformele devin greu de susținut politic Merkel a descris mecanismul prin care democrațiile ajung să încetinească deciziile: pentru orice reformă, guvernarea are nevoie de o majoritate, iar asta presupune negocieri și concesii între partide și chiar în interiorul aceluiași partid. Ea a admis că i s-a reproșat, în Germania, că a făcut „multe lucruri mult prea încet”, dar a argumentat că ritmul este adesea consecința directă a nevoii de a construi sprijin politic. În același context, a invocat presiunea electorală care poate bloca schimbările în domenii sensibile – sănătate, fiscalitate, pensii – și a criticat modul în care partidele populiste pot promite creșteri sau beneficii fără a explica finanțarea. Ca exemplu, a menționat dezbaterea din Germania privind nivelul pensiilor și o poziție atribuită AfD, despre care a spus că avansează un nivel mai ridicat fără a răspunde la întrebarea „de unde să vină banii”. Mesaj pentru România: stabilitatea politică depinde de capacitatea de a negocia Fosta cancelară a spus că își dorește ca în România să existe suficienți actori politici dispuși să se „pună împreună”, argumentând că nu este realist ca o țară să meargă la alegeri „de două ori pe an”. În același timp, a apreciat că România „a realizat mult în ultimele decenii”, chiar dacă nu întotdeauna „la viteza dorită”, și a insistat că problemele rămase cer lideri dispuși la compromis. În intervenția sa, Merkel a mai susținut că atenția publică în mediile digitale se concentrează disproporționat pe „ceva ce nu funcționează”, ceea ce amplifică tensiunile și reduce spațiul pentru soluții negociate. [...]
