Știri
Știri din categoria Diverse
Taiwanul își consolidează apărarea Taipeiului folosind tancuri vechi în roluri statice, o soluție operațională care mizează pe poziționare și teren, nu pe dueluri moderne între blindate, potrivit Stirile Pro TV. În timpul unui exercițiu pe râul Tamsui, armata taiwaneză a desfășurat tancuri CM-11 „Brave Tiger”, descrise ca „Frankenstein” pentru că sunt construite din componente ale unor modele mai vechi din perioada Războiului Rece.
Exercițiul a avut loc în cadrul Han Kuang, antrenamentul militar anual al Taiwanului, care durează 10 zile. În scenariul descris, trupele au folosit un vehicul amfibiu american M3 pentru a opera pe râu, inclusiv cu pontoane și butoaie pregătite să explodeze.
Râul Tamsui, cu o lățime de aproximativ 1,2 kilometri, este prezentat ca un punct critic pentru apărarea Taipeiului, deoarece oferă o rută din Strâmtoarea Taiwan direct către centrul capitalei, unde se află biroul prezidențial, Ministerul Apărării și centrul de comandă militară.
În acest context, cel puțin trei tancuri CM-11 au fost poziționate la mai puțin de cinci kilometri de gura râului, în poziții fixe pe malul estic, cu vizibilitate asupra cursului de apă.
CM-11 „Brave Tiger” a intrat în serviciul Taiwanului în 1990 și combină componente furnizate de SUA cu decenii în urmă:
Forțele taiwaneze au amplasat aceste vehicule în poziții fortificate, acoperite cu plase de camuflaj, folosindu-le ca platforme statice. Tunul principal, cu o rază de tragere directă de aproximativ doi kilometri, poate acoperi întreaga lățime a râului, pentru a respinge nave de debarcare și ambarcațiuni amfibii care s-ar apropia.
Ben Lewis, analist american și fondator al site-ului PLATracker, a spus pentru Business Insider că folosirea unor tancuri atât de vechi în sprijinul unităților de geniu și în poziții statice „este logică”, dar a avertizat că blindajul lor nu este potrivit împotriva armelor antitanc moderne sau pentru lupte între tancuri.
Taiwanul are aproximativ 450 de tancuri Brave Tiger, față de circa 6.000 de tancuri ale Chinei, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Taipeiul a primit recent 108 tancuri M1A2T Abrams, descrise ca vârful modern al forțelor sale blindate.
Publicația notează că Business Insider a solicitat un punct de vedere Ministerului Apărării din Taiwan privind utilizarea tancurilor Brave Tiger în exercițiul de pe Tamsui.
Recomandate
Debitul foarte mic al Dunării menține presiunea pe transport și energie , iar o revenire rapidă nu este așteptată: potrivit Știrile Pro TV , la intrarea în țară fluviul rămâne în următoarele zile la 1.300 m³/s și ar urma să urce ușor abia până la 1.350 m³/s pe 25 august, nivel „mult sub media lunii august”, conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor . În aval de Porțile de Fier , debitele vor fi, în general, în scădere ușoară, ceea ce prelungește dificultățile operaționale în zonele unde nivelul apei a coborât la minime istorice. Efecte directe: bacuri suspendate și impact în producția de energie Mai mulți operatori de bacuri au anunțat suspendarea trecerilor, după ce nivelul Dunării a scăzut la un nou minim istoric, arată aceeași informare. În paralel, debitele ajunse la cele mai mici valori din istorie au dus la închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă, care „asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă” (energia care poate fi pornită/oprită la comandă pentru echilibrarea sistemului). Ce resurse invocă autoritățile pentru acoperirea deficitului Ministerul Energiei a transmis că Sistemul Electroenergetic Național are resurse pentru acoperirea deficitului de producție rezultat din oprirea Unității 2 de la Cernavodă, între care: producția eoliană; grupul energetic Rovinari 4; producția hidro. Totodată, ministerul indică și o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care ar permite importuri de energie electrică. [...]
Italia și Spania înăspresc regulile pe plaje, cu amenzi de până la 500 de euro, pentru a descuraja „rezervarea” locurilor cu prosoape și umbrele , o practică ce blochează accesul echitabil la spațiul public și obligă autoritățile locale să intervină operativ, potrivit Stirile Pro TV . În Italia, măsurile vizează turiștii care lasă pe nisip obiecte precum șezlonguri sau umbrele „rezervând” locuri încă de dimineață, noaptea târziu sau chiar pentru mai multe zile. Conform materialului, cei prinși riscând sancțiuni de până la 500 de euro (aprox. 2.500 lei), iar autoritățile pot elibera spațiile ocupate. Italia: intervenții pe litoralul din zona Napoli Un exemplu este Torre del Greco , localitate de coastă din apropierea orașului Napoli, unde autoritățile – inclusiv Garda de Coastă și poliția – au început să elibereze locurile „rezervate”. În cadrul unei acțiuni matinale pe plaja Laghetto, au fost confiscate până la 40 de obiecte, potrivit The Guardian, citat de publicație. Autoritatea portuară a transmis că practica se repetă în fiecare vară, dar este interzisă, pentru că încalcă regulile de administrare a zonelor din domeniul public maritim. Plajele menționate în zonă includ Spiaggia libera Il Laghetto și Moon Beach. Spania: ridicarea obiectelor înainte de 9:30 și amenzi de până la 250 de euro Reguli similare sunt aplicate și în Spania, în stațiunea Calpe (Costa Blanca), unde Consiliul Local poate îndepărta șezlonguri, prosoape și umbrele amplasate pe plajă înainte de ora 9:30. Cei cărora li se ridică obiectele trebuie să plătească pentru recuperare și pot primi amenzi de până la 250 de euro (aprox. 1.250 lei), conform articolului. În același context, materialul amintește că în Europa există și alte restricții pe litoral, inclusiv interdicții privind fumatul pe plaje și purtarea costumelor de baie în spații publice care nu sunt destinate plajei. [...]
Instituțiile anticorupție din Ucraina au declanșat o operațiune care vizează inclusiv cercuri apropiate administrației prezidențiale , într-un semnal de presiune publică și instituțională asupra modului în care este gestionată integritatea la vârful statului, potrivit Digi24 . Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) au anunțat că au declanșat miercuri operațiunea „Forest Gump”, care vizează o presupusă organizație infracțională în care ar fi implicați actuali și foști deputați, dar și oficiali de rang înalt din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au descoperit și un plan de comunicare de criză legat de activitatea unei comisii temporare de anchetă a Radei Supreme, potrivit Kyiv Post. Conform NABU, gruparea ar fi funcționat sub conducerea unui actual și a unui fost deputat, iar în schemă ar fi fost implicați și oficiali de rang înalt din administrația prezidențială, alături de alte persoane. Documentul găsit la percheziții ar conține pași de comunicare și mesaje pregătite pentru a răspunde reacțiilor din spațiul public privind activitatea comisiei temporare de anchetă. Presa ucraineană relatează că au existat percheziții la domiciliul deputatului Vadîm Stolar , membru al grupului parlamentar „Restaurarea Ucrainei” și fost reprezentant al formațiunii proruse „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”, interzisă după invazia rusă din februarie 2022. Tot potrivit presei ucrainene, percheziții ar fi avut loc și la domiciliul Irînei Mudra, adjuncta șefului Biroului Președintelui Ucrainei, responsabilă de domeniul judiciar și reforma judiciară în cadrul administrației. NABU și SAPO nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre persoanele vizate și rolurile acestora în presupusa organizație infracțională, precizând că vor publica ulterior informații suplimentare despre operațiunea „Forest Gump”. [...]
Ministerul Economiei deschide selecția pentru o platformă de dialog cu mediul de afaceri , un mecanism care ar urma să influențeze direct modul în care sunt construite politicile publice, prin implicarea organizațiilor și companiilor din „economia reală”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău , spune că deciziile ministerului ar trebui să se bazeze pe recomandările celor afectați de reglementări, nu doar pe analiza internă. Platforma, denumită „Platforma de dialog strategic pentru o economie competitivă și rezilientă”, este gândită ca un cadru de lucru în care să participe organizații patronale, asociații profesionale, companii, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, cu obiectivul declarat de a contribui la elaborarea politicilor publice. Cum va funcționa platforma: șapte grupuri sectoriale Conform informațiilor prezentate, platforma va fi organizată în șapte „Grupuri de Dialog Sectorial”, pe domenii considerate esențiale pentru competitivitatea și reziliența economiei: Politici economice și capital uman Industria de apărare și tranziția „multi-use” (utilizări atât civile, cât și militare) Industrii Antreprenoriat și IMM-uri Diplomație economică Ecosisteme digitale de inovare și start-up-uri Simplificare reglementară și debirocratizare Termen-limită și reguli de participare Organizațiile eligibile se pot înscrie până la 18 septembrie. Potrivit ministrului, fiecare organizație poate candida pentru cel mult trei grupuri, iar selecția ar urma să fie „100% transparentă, competitivă și meritocratică”. În mesajul său, Darău susține că platforma nu ar trebui să fie una „de vorbe”, ci să producă grupuri de lucru „reale”, cu rezultate aplicabile în practică. Miza economică: identificarea blocajelor pentru antreprenoriat și capital Ministrul afirmă că platforma are și rolul de a identifica barierele care frânează dezvoltarea antreprenoriatului și atragerea capitalului în România, cu intenția de a le elimina ulterior prin politici și măsuri administrative. În același timp, el prezintă inițiativa ca pe o „permanentizare” a dialogului cu mediul privat și ceilalți actori relevanți. Nu sunt oferite, în material, detalii despre calendarul concret al întâlnirilor, criteriile exacte de evaluare sau modul în care recomandările grupurilor vor fi transformate în proiecte de politici publice. [...]
Un sfert dintre angajații din România își lasă zile de concediu nefolosite, pe fondul presiunii din muncă , potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu realizat în 16 țări europene . Datele indică o problemă operațională în companii: volumul de lucru și termenele limită ajung să amâne efectiv ieșirea oamenilor în concediu, chiar și atunci când zilele libere sunt disponibile. Concret, 28% dintre angajații români spun că nu au reușit să își ia toate zilele de concediu în ultimul an. În același timp, „mai puțin de 6 din 10” angajați și-au epuizat concediul de odihnă, conform aceleiași surse. De ce amână angajații concediul Motivul invocat ține în principal de presiunea din activitatea curentă: proiecte, termene limită și percepția că absența de la serviciu mută sarcina pe umerii lor sau ai colegilor. În material este citat și un consultant de resurse umane, care indică drept explicații posibile volumul mare de muncă și „credința că sunt de neînlocuit”. Există și situații în care programarea concediilor este mai simplă, de exemplu în companii unde activitatea se oprește temporar și concediul este luat colectiv, potrivit unui exemplu din articol. Ce arată datele despre nevoia de recuperare Studiul mai notează că românii spun că au nevoie, în medie, de 10 zile consecutive de vacanță pentru a se reface, „mult mai puțin decât spaniolii, ori germanii”. Materialul nu oferă însă valorile pentru celelalte țări și nici metodologia detaliată a cercetării, astfel că diferențele trebuie privite cu această limitare. [...]
Incidentele cu drone din estul României încep să afecteze și turismul , printr-o percepție de risc care îi pune pe vizitatori în contact direct cu alerte aeriene și prezență militară, arată o relatare Digi24 din Sulina, localitate aflată în proximitatea războiului din Ucraina. Doi ecologiști din Noua Zeelandă, ajunși în Deltă după un tur pe bicicletă de-a lungul Dunării, descriu experiența ca fiind „ciudată” și „inconfortabilă”, pe fondul alertelor și al incidentelor cu drone. Anna Wentsch și Callum Armstrong, reprezentanți ai organizației de conservare a mediului Conservation Amplified , au pedalat peste 3.000 de kilometri, în opt țări, urmărind în mare parte cursul Dunării. În România au intrat prin zona Călărași, au ajuns la Tulcea, apoi au luat feribotul spre Sulina, unde au rămas câteva zile începând cu 14 august. Ce s-a întâmplat în perioada în care au fost la Sulina Potrivit relatării, intervalul 14–16 august a coincis cu o serie de evenimente legate de securitate în estul țării: au fost găsite mai multe resturi de drone pe litoralul românesc ; o dronă a fost doborâtă în județul Galați; o altă dronă s-a prăbușit în Tulcea; în paralel, în Tulcea a avut loc parada de Ziua Marinei. În acest context, cei doi spun că au primit alerte aeriene la scurt timp după sosire, cu indicația de a se adăposti. „Ești într-un loc în care dronele trec, iar lângă vezi o demonstrație militară” Callum Armstrong afirmă că nu a mai fost niciodată într-o zonă de război și descrie contrastul dintre alertele aeriene și demonstrațiile militare văzute la Tulcea. „Să fiu sincer, este un sentiment destul de ciudat. Nu am fost niciodată într-o zonă de război. A doua zi după ce am ajuns, am primit alerte aeriene care ne transmiteau să ne adăpostim. (...) Este un sentiment destul de ciudat să fii într-un loc în care multe drone trec prin spațiul aerian al țării, sunt doborâte, iar în același timp, în același loc, să vezi o demonstrație militară.” La rândul ei, Anna Wentsch spune că apropierea de evenimente schimbă felul în care este perceput războiul, față de consumul de la distanță, din știri, și că această proximitate aduce un sentiment de incertitudine. „Auzi despre război la știri, citești articole, dar, după ce ajungi să stai aici, percepi diferit cum se simte. (...) Este destul de inconfortabil și îți dă un sentiment de incertitudine cu privire la ce ar putea să aducă ziua de mâine.” De ce contează Relatarea indică un efect colateral concret al incidentelor de securitate din zona de graniță: chiar și vizitatorii veniți pentru activități turistice sau proiecte de mediu ajung să fie expuși direct alertelor și atmosferei militare. Pentru o destinație precum Sulina, unde sezonul depinde de mobilitatea și încrederea turiștilor, astfel de episoade pot influența percepția de siguranță, chiar dacă materialul nu oferă date despre anulări sau impact financiar. [...]
