Știri
Știri din categoria Diverse
Norvegia conduce clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026, cu 6 medalii de aur și un total de 12 trofee, potrivit unui bilanț actualizat de CBS News. Competiția se desfășoară în nordul Italiei, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar SUA participă cu cea mai mare delegație olimpică de iarnă din istoria sa – 232 de sportivi.
Până la 11 februarie, echipa americană a obținut două medalii de aur, patru de argint și două de bronz, totalizând 8 medalii. Printre performerii notabili se numără Breezy Johnson, medaliată cu aur la coborâre, și echipa de patinaj artistic, care a câștigat aurul în proba pe echipe, susținută de evoluția spectaculoasă a lui Ilia Malinin, supranumit „Quad God”.
Ben Ogden a adus o performanță istorică pentru SUA, devenind primul american din ultimii 50 de ani care câștigă o medalie în schi fond – argint la sprint. Alte medalii au fost obținute de Alex Hall (argint la schi freestyle) și de echipa feminină formată din Jackie Wiles și Paula Moltzan (bronz la coborâre pe echipe).
La ediția precedentă (2022), Norvegia a dominat de asemenea clasamentul, iar în topul istoric al Jocurilor Olimpice de Iarnă, tot Norvegia se menține lider, cu 404 medalii câștigate de-a lungul timpului. SUA se află pe locul doi, cu 330 medalii la JO de iarnă și conduce clasamentul absolut (vară + iarnă), cu 3.103 medalii.
Recomandate
Statele est-europene din NATO vor să preia mai multe costuri pentru trupele SUA , într-o încercare de a descuraja o eventuală reducere a prezenței militare americane în regiune, potrivit Știrile Pro TV , care citează surse Bloomberg. Miza este una cu impact bugetar și operațional: menținerea „factorului de descurajare” pe flancul estic, în timp ce Pentagonul derulează o evaluare a desfășurării în Europa. Ce se discută și când Propunerea ar urma să fie prezentată la o reuniune la Bruxelles, pe 27 august, cu subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Elbridge Colby . Inițiativa vine pe fondul unei evaluări de șase luni a Pentagonului privind prezența militară americană în Europa, evaluare care, potrivit sursei, este așteptată să se încheie până în decembrie. În paralel, SUA au transmis în august un chestionar (consultat de Bloomberg) care trebuie completat până pe 28 august. Întrebările vizează inclusiv: dacă țările au fost „public în sprijinul” politicii externe a președintelui american; eventuale restricții privind utilizarea bazelor militare americane; cheltuielile statelor pentru contractori americani din domeniul apărării. Dimensiunea prezenței militare americane în Europa Numărul trupelor americane din Europa fluctuează între 80.000 și 100.000, în funcție de rotații și exerciții militare, iar peste o treime sunt staționate în Germania. În Europa de Est, prezența este mai redusă: de la câteva sute de militari în statele baltice până la câteva mii în Polonia, conform informațiilor citate. Sursele Bloomberg afirmă că țările de pe flancul estic își vor exprima „dorința fermă” de a găzdui cât mai multe trupe americane și, în acest context, ar fi dispuse să suporte o parte mai mare din costuri. Riscul: competiție între aliați pentru „favorurile” Washingtonului Oana Lungescu, cercetătoare asociată la institutul britanic de apărare RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO, avertizează că astfel de schimburi legate de desfășurări și vânzări de armament nu sunt neobișnuite, dar acum ar putea deveni mai directe și mai conflictuale. „Această măsură riscă să încurajeze competiția între aliați pentru a câștiga favorurile Washingtonului.” România: aproximativ 1.000 de militari americani și facilități-cheie În România sunt în jur de o mie de militari americani, majoritatea la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu, iar numărul lor a fost redus anul trecut de administrația americană, potrivit materialului. Totodată, România a permis în martie dislocarea temporară de echipamente și trupe americane pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu împotriva Iranului, inclusiv avioane-cisternă (pentru realimentare în aer), echipamente de monitorizare (inclusiv drone de supraveghere) și echipamente de comunicații prin satelit, în corelare cu scutul antirachetă de la Deveselu. De ce contează Oferta de a prelua mai multe costuri indică o presiune în creștere asupra bugetelor de apărare din estul NATO, în condițiile în care deciziile SUA privind postura militară în Europa sunt reevaluate. Următoarele repere sunt întâlnirea de la Bruxelles din 27 august și termenul-limită din 28 august pentru chestionarul american, înaintea concluziilor așteptate până în decembrie. [...]
Cehia condiționează orice „normalizare” cu Rusia de oprirea războiului, ceea ce prelungește presiunea economică în UE , potrivit Digi24 . Ministrul ceh de Externe, Petr Macinka , spune că Praga nu poate reveni la relații normale cu Moscova atât timp cât Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și susține menținerea instrumentelor de presiune economică . Declarațiile au fost făcute la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ale Republicii Cehe în străinătate, iar atribuirea este făcută de agenția Ukrinform , citată în articol. „Rusia a afectat fundamental securitatea europeană prin invazia sa în Ucraina. Revenirea la relații normale cu Rusia este imposibilă atât timp cât această agresiune continuă.” Presiunea economică rămâne pe masă Macinka afirmă că, atât timp cât războiul continuă, „nu există motive” pentru renunțarea la instrumentele de presiune economică asupra Rusiei și că Republica Cehă, împreună cu aliații săi, va continua să le folosească acolo unde se dovedesc eficiente. Mesajul are relevanță directă pentru dezbaterea europeană despre durata și intensitatea sancțiunilor și a altor măsuri economice, în condițiile în care unele state discută scenarii de recalibrare a relației cu Moscova. „Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă o problemă fundamentală de securitate europeană (...)” Politica externă: războiul, dar nu doar războiul Ministrul ceh avertizează, totodată, că politica externă și de securitate a Cehiei nu trebuie să se concentreze exclusiv pe Ucraina, pentru ca „o singură amenințare” să nu le eclipseze pe celelalte. El enumeră printre riscurile de securitate migrația în masă necontrolată, dependența energetică și decalajul tehnologic. În acest cadru, Macinka indică trei principii pentru politica externă a noului guvern: realismul, reciprocitatea și diversificarea, în contextul în care statele europene continuă discuțiile despre viitorul relațiilor cu Rusia și despre menținerea presiunii economice atât timp cât războiul din Ucraina continuă. [...]
Retragerea Ţărilor de Jos din Eurovision 2027 deschide un nou risc operațional pentru concurs , într-un moment în care organizatorii încearcă să limiteze efectele conflictelor geopolitice asupra desfășurării evenimentului, potrivit Digi24 . Radiodifuzorul public olandez Avrotros spune că Eurovision „nu mai poate fi considerat neutru” din cauza diviziunilor provocate de războiul din Gaza. Decizia face din Ţările de Jos (Olanda) prima țară care anunță oficial că nu va participa la ediția din 2027. Directorul general al Avrotros, Taco Zimmerman, a motivat retragerea prin faptul că „conflictele internaționale afectează din ce în ce mai mult concursul”, iar competiția ar fi devenit „o platformă de divizare”, conform aceleiași surse. De ce contează: presiune pe organizare și pe regulile de găzduire În paralel cu retragerea olandeză, organizatorii au introdus o regulă care poate schimba direct planificarea edițiilor viitoare: postul de televiziune câștigător va fi „automat ineligibil” să găzduiască Eurovision dacă un conflict armat, o situație geopolitică delicată sau orice altă situație afectează semnificativ securitatea ori stabilitatea statului sau a regiunii învecinate. Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) precizează, în același sens, că țările câștigătoare pot fi descalificate din calitatea de gazdă dacă o „situație geopolitică sensibilă” afectează „securitatea, siguranța sau stabilitatea” statului lor sau a regiunii din jur. În material se arată că această modificare va fi interpretată ca o reacție la prezența continuă a Israelului în concurs, pe fondul criticilor legate de acțiunile militare din Gaza și din Orientul Mijlociu. Context: boicoturi recente și tensiuni legate de participarea Israelului Comunicatul Avrotros nu menționează explicit Israelul, însă articolul notează că mai multe țări au boicotat ediția de anul trecut în semn de protest față de participarea acestuia. Ediția din acest an, câștigată de Bulgaria, a fost marcată de boicotul a cinci țări, tot ca urmare a participării Israelului. În noiembrie anul trecut, după o încercare eșuată de a obține suspendarea Israelului, cinci posturi de televiziune au anunțat că vor boicota concursul, între acestea fiind menționate Spania și Irlanda. În pofida protestelor, israelianul Noam Bettan a terminat pe locul al doilea cu piesa „Michelle”, al doilea an consecutiv în care Israelul a ocupat poziția a doua. Ce urmează: Eurovision 2027, programat la Burgas Orașul Burgas a fost desemnat gazda Concursului Eurovision 2027, care este programat să aibă loc în luna mai. Organizatorii spun că evenimentul va urmări să pună în valoare identitatea orașului și diversitatea mai largă a Bulgariei, în timp ce Burgas se pregătește să primească delegațiile, fanii și vizitatorii din Europa și din afara ei. [...]
Prezența Mirabelei Grădinaru la Kiev, la invitația Olenei Zelenska, indică o extindere a reprezentării României în formatul „primelor doamne”, într-un context în care detaliile sunt ținute confidențiale din motive de securitate , potrivit Digi24 . Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României Nicușor Dan , a fost prezentă la Kiev la Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, eveniment la care a participat „la invitația Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska”. Conform informării citate de Digi24, „detalii despre acest Summit vor fi comunicate ulterior”, invocându-se „rațiuni care țin de siguranța și securitatea invitaților”. Reprezentare pe două paliere: summit și reuniunea „Coaliției de Voință” În aceeași zi, la Kiev a avut loc și reuniunea „Coaliției de Voință pentru Ucraina”, la care Nicușor Dan a participat prin videoconferință. Informarea citată precizează că reuniunea a avut loc „în paralel” și „fără legătură directă” cu summitul dedicat primelor doamne și primilor domni. Tot pe 24 august, la Kiev s-au desfășurat ceremonii dedicate Zilei Independenței Ucrainei, la care a participat și Mirabela Grădinaru, în contextul prezenței sale în capitala ucraineană. Context regional și invitație la Chișinău Digi24 notează că la manifestările de la Kiev au participat și alți lideri europeni, inclusiv Maia Sandu , președinta Republicii Moldova, alături de „premierul britanic” și „cel al Finlandei”. Publicația mai relatează că Mirabela Grădinaru a primit o invitație din partea Maiei Sandu pentru a merge la Chișinău. Ucraina a marcat pe 24 august 35 de ani de la proclamarea independenței, iar Republica Moldova urmează să își sărbătorească 35 de ani de independență pe 27 august. [...]
Kremlinul avertizează că sprijinul tehnic promis de Londra pentru rachetele Scalp poate escalada conflictul , după ce Marea Britanie a anunțat că va furniza Ucrainei informații clasificate despre componente britanice folosite la fabricarea acestor rachete, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei, transmisă prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , indică o miză operațională: Rusia tratează sprijinul occidental nu doar ca livrări de armament, ci ca transfer de know-how (informații tehnice) care ar putea accelera producția internă ucraineană de rachete cu rază lungă. Kremlinul susține că o astfel de decizie „toarnă gaz pe foc” și este percepută „într-un mod extrem de negativ”, relatează Reuters. Ce a anunțat Marea Britanie și de ce irită Moscova În contextul primei sale vizite externe de la preluarea mandatului, premierul britanic Andy Burnham a ajuns luni la Kiev și urma să anunțe sprijin pentru îmbunătățirea producției interne ucrainene de rachete cu rază lungă de acțiune. Elementul sensibil, potrivit informațiilor citate, este furnizarea către Ucraina a unor date clasificate privind componente de fabricație britanică utilizate la rachetele de croazieră Scalp. Pentru Rusia, diferența față de un ajutor militar „clasic” este că informațiile despre componente și fabricație pot avea efect direct asupra capacității Ucrainei de a produce și adapta armament pe termen mai lung, nu doar de a folosi stocuri existente. Mesajul Kremlinului: blocarea păcii și ținte pentru infrastructura de producție Întrebat despre vizită și sprijin, Peskov a acuzat Marea Britanie că încearcă să împiedice orice progres către un posibil acord de pace și că alimentează conflictul. „Marea Britanie este implicată în acest război de partea regimului de la Kiev. Marea Britanie alimentează în mod metodic și regulat conflictul și pune la cale, tot în mod metodic și regulat, scheme menite să împiedice chiar și cel mai mic progres în procesul de soluționare pașnică.” Tot Peskov a afirmat că armata rusă colectează „în mod sistematic” date pentru a identifica locațiile unor eventuale unități de producție a rachetelor, cu scopul de a le distruge ulterior. Afirmația indică faptul că Moscova leagă explicit sprijinul tehnic de riscul unor lovituri asupra infrastructurii industriale asociate. Context: avertismentul anterior privind dronele Săptămâna trecută, Moscova a avertizat Londra asupra unor „consecințe” nespecificate dacă va furniza drone către Kiev, acuzând o intensificare a implicării britanice, după un raport potrivit căruia drone de fabricație britanică ar fi fost folosite pentru atacuri la distanță mare împotriva Rusiei. În acel context, Andy Burnham a spus că Londra se angajează să sprijine Ucraina „100%” împotriva „acestui război ilegal”. Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce formă concretă ar lua „consecințele” invocate de Moscova și nici calendarul exact al transferului de informații către Ucraina. [...]
Prăbușirea unui avion militar Gripen în centrul Ungariei readuce în prim-plan riscurile operaționale ale zborurilor de antrenament și presiunea pe procedurile de siguranță , după ce un aparat al armatei maghiare a căzut luni dimineață lângă Szolnok, potrivit Digi24 . Pilotul s-a catapultat și este în stare stabilă, fiind transportat cu elicopterul la spital. Conform informațiilor inițiale, nu au fost înregistrate victime și nu s-au produs pagube la infrastructura civilă. Cauzele incidentului nu sunt, deocamdată, cunoscute. Premierul Péter Magyar a anunțat că ministrul apărării va oferi informații „în scurt timp”. Potrivit ministrului ungar al apărării, pilotul ar fi reușit să dirijeze aeronava spre o zonă militară înainte de prăbușire, iar la sol nu au existat victime, relatează agenția maghiară MTI, citată de News.ro. [...]
