Știri
Știri din categoria Diverse
Norvegia conduce clasamentul medaliilor la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026, cu 6 medalii de aur și un total de 12 trofee, potrivit unui bilanț actualizat de CBS News. Competiția se desfășoară în nordul Italiei, în orașele Milano și Cortina d’Ampezzo, iar SUA participă cu cea mai mare delegație olimpică de iarnă din istoria sa – 232 de sportivi.
Până la 11 februarie, echipa americană a obținut două medalii de aur, patru de argint și două de bronz, totalizând 8 medalii. Printre performerii notabili se numără Breezy Johnson, medaliată cu aur la coborâre, și echipa de patinaj artistic, care a câștigat aurul în proba pe echipe, susținută de evoluția spectaculoasă a lui Ilia Malinin, supranumit „Quad God”.
Ben Ogden a adus o performanță istorică pentru SUA, devenind primul american din ultimii 50 de ani care câștigă o medalie în schi fond – argint la sprint. Alte medalii au fost obținute de Alex Hall (argint la schi freestyle) și de echipa feminină formată din Jackie Wiles și Paula Moltzan (bronz la coborâre pe echipe).
La ediția precedentă (2022), Norvegia a dominat de asemenea clasamentul, iar în topul istoric al Jocurilor Olimpice de Iarnă, tot Norvegia se menține lider, cu 404 medalii câștigate de-a lungul timpului. SUA se află pe locul doi, cu 330 medalii la JO de iarnă și conduce clasamentul absolut (vară + iarnă), cu 3.103 medalii.
Recomandate
Acordul Germaniei cu SUA pentru rachete Tomahawk mută accentul pe întărirea rapidă a apărării, într-un moment în care planurile privind prezența militară americană în Europa au fost puse sub semnul întrebării , potrivit Digi24 . Cancelarul Friedrich Merz a spus în parlamentul de la Berlin că Berlinul a convenit cu Washingtonul achiziția de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune Tomahawk, care ar urma să fie staționate pe teritoriul german. Merz a indicat că înțelegerea a fost încheiată în marja summitului NATO de la Ankara , unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai SUA. În logica prezentată de cancelarul german, decizia urmărește să acopere o vulnerabilitate („lacună strategică”) în arhitectura de apărare, în paralel cu eforturile de dezvoltare a unor sisteme europene. De ce contează: decizie operațională într-un context politic incert Mesajul politic al acordului vine pe fondul unei incertitudini recente legate de postura militară a SUA în Germania. În material se arată că situația rachetelor Tomahawk devenise neclară după ce președintele american Donald Trump anunțase în luna mai intenția de a reduce prezența militară americană în Germania, ceea ce a pus sub semnul întrebării planul administrației precedente de a desfășura un batalion american de rachete Tomahawk în această țară. În această cheie, achiziția și staționarea pe teritoriul german sunt prezentate de Berlin ca un element de descurajare, cu Rusia ca reper de securitate în regiune. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reies calendarul livrărilor, numărul de rachete sau valoarea acordului. Singurul element operațional confirmat este intenția ca rachetele să fie staționate în Germania, în baza înțelegerii convenite cu guvernul SUA. [...]
Posibila deschidere a achizițiilor SUA către drone ucrainene ar putea muta o parte din cererea militară americană către un furnizor format în război , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Donald Trump făcute la summitul NATO de la Ankara . Trump a spus că Washingtonul ar fi pregătit să cumpere drone produse în Ucraina, invocând experiența acumulată de Kiev în războiul cu Rusia și capacitatea industriei ucrainene de a fabrica rapid volume mari, în condiții dificile. În același timp, liderul american a menționat că SUA produc „drone performante”, dar a evidențiat viteza și ingeniozitatea ucrainenilor. „Am cumpăra dronele lor. Noi producem drone, producem drone grozave, dar ei au capacitatea de a fabrica un număr foarte mare, ceea ce este uimitor. În condiții de război, le construiesc în subsoluri, oriunde au un mic adăpost sau chiar dacă nu au un adăpost.” De ce contează: semnal pentru piața de apărare și lanțurile de aprovizionare Mesajul transmite, cel puțin la nivel politic, o deschidere către integrarea producției ucrainene în cererea de echipamente a SUA, într-un segment – dronele – care a devenit central în conflictul din Ucraina. Digi24 notează că dronele sunt folosite intens atât pentru recunoaștere, cât și pentru atacuri asupra țintelor militare și infrastructurii, iar Ucraina și-a extins rapid producția internă în ultimii ani. Trump a susținut și că Ucraina are specialiști capabili să susțină o industrie de apărare performantă, făcând o paralelă cu sistemele Patriot. „Au talentul necesar. De aceea spun același lucru și despre sistemele Patriot. Ei ar putea să facă asta; cele mai multe țări nu ar fi capabile.” Ce urmează În material nu sunt oferite detalii despre un calendar, un volum de achiziții sau despre existența unor negocieri formale. Declarațiile indică însă o posibilă direcție de politică de achiziții, în contextul în care producția de drone a Ucrainei este prezentată ca fiind adaptată cerințelor unui război de uzură și de volum. [...]
Atacul AUR la adresa criteriului de excludere din negocierile de guvernare ridică riscul de blocaj politic , într-un moment în care formarea unei majorități stabile rămâne incertă, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , îl critică pe președintele Nicușor Dan după ce acesta a transmis că ar respinge un Guvern care ar ajunge la putere cu voturi de la AUR. Peiu susține că președintele „a impus” ca Executivul să fie format din orice partide, cu excepția AUR, și îl acuză că „ignoră democrația”. Într-o postare pe Facebook, Peiu afirmă că în Parlament există 10 grupări politice (PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT – menționând că POT nu are grupuri parlamentare, dar are parlamentari considerați neafiliați – plus câțiva neafiliați) și că excluderea AUR ar face dificilă formarea unui nou Guvern. Miza: stabilitatea guvernării și capacitatea de a trece legi Peiu susține că, dacă se va forma totuși un Guvern fără AUR, acesta ar avea două variante, în opinia sa: fie ar deveni „un Guvern personal” al președintelui (Peiu îl compară cu un „Guvern de tip Carol al II-lea”); fie ar avea „o viață foarte scurtă”. În același mesaj, reprezentantul AUR afirmă că excluderea AUR ar fi un „calcul cinic”, menit să pună presiune pe celelalte partide pentru a accepta „un regim personal” și pentru a vota rapid legi care ar fi trebuit dezbătute mai mult timp, dând ca exemplu legea salarizării unitare . Legătura cu economia, în discursul AUR Peiu leagă prelungirea crizei politice de efecte economice, vorbind despre „cronicizarea crizei economice” și susținând că populația „o simte din plin”. Tot el afirmă că această criză ar conveni „puterii”, pentru că ar ascunde teme precum despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite, situația dronelor ucrainene în zona portului Constanța și contracte atribuite fără licitație. În final, Peiu atribuie această situație „atitudinii” președintelui, invocând „aroganța” și „dorința de a instaura un regim personal”, fără ca articolul să includă un răspuns al președintelui la acuzațiile formulate. [...]
Canada își diversifică parteneriatele economice și își temperează discursul public pe drepturile omului în relația cu Arabia Saudită, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul și al dependenței de piața americană, potrivit Digi24 . Premierul canadian Mark Carney , aflat într-o vizită la Jeddah, a spus că Ottawa nu va „da lecții de la distanță” Riadului în privința drepturilor omului, argumentând că o astfel de abordare „este satisfăcătoare, dar este ineficientă”. În același timp, el a insistat că dialogul cu o țară nu înseamnă acord cu toate acțiunile acesteia. Miza: reducerea dependenței de SUA și extinderea relațiilor comerciale Vizita se înscrie în strategia lui Carney de a construi parteneriate economice la nivel global, în condițiile în care Canada este „prea dependentă de un singur partener”, Statele Unite ale lui Donald Trump, cu care relațiile sunt tensionate. În acest context, Carney a amintit și deplasările sale anterioare din acest an în India și China, două economii majore cu care Canada a avut relații diplomatice dificile în ultimii ani. Acorduri semnate și domeniile vizate În Arabia Saudită, Carney s-a întâlnit cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman și a semnat o serie de acorduri pentru consolidarea cooperării bilaterale, inclusiv în: energie; minerale critice; inteligență artificială. Separat, un acord-cadru care ar urma să permită companiilor canadiene să investească mai ușor în Arabia Saudită este așteptat să fie finalizat anul viitor, conform informațiilor din articol. Context diplomatic: după criza din 2018 Deplasarea lui Carney este prima vizită a unui premier canadian în regat din ultimul sfert de secol și vine la câțiva ani după criza diplomatică din 2018, când Riadul a expulzat ambasadorul canadian, și-a rechemat propriul ambasador și a înghețat noi schimburi comerciale sau investiții cu Canada, după ce Ottawa criticase arestarea unor activiști saudiți pentru drepturile omului. În noua abordare, mesajul transmis de Carney sugerează o prioritizare a obiectivelor economice și a accesului la parteneriate, într-un moment în care Canada caută alternative la relația dominantă cu SUA. [...]
China ar fi transmis Rusiei că folosirea armelor nucleare în Ucraina „nu se pune deloc problema” , potrivit unei declarații făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și relatate de Digi24 . Mesajul, descris de Zelenski ca având forma unui „ultimatum”, ar indica o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Moscovei, cu potențial de a influența calculul strategic al Rusiei și riscurile de escaladare ale războiului. Informația este atribuită de Zelenski publicației Politico , iar liderul ucrainean spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, în cadrul summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat și despre „rolul Chinei în încheierea războiului din Ucraina”. Zelenski a legat reacția Beijingului de discuțiile din spațiul public rusesc despre un posibil răspuns nuclear la atacurile ucrainene asupra teritoriului Rusiei, susținând că ar fi fost „prima dată” când China a răspuns direct, într-o formulă apropiată de un ultimatum. „Mi se pare că aceasta a fost prima dată când China a răspuns direct, într-o formă asemănătoare unui ultimatum, că nu se poate pune deloc problema utilizării armelor nucleare”, a spus Zelenski. Contextul: presiuni interne în Rusia și exerciții nucleare în Belarus În material se menționează că Rusia a desfășurat în luna mai exerciții militare nucleare în Belarus , deși Vladimir Putin s-a abținut, până acum, de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. Totodată, Putin ar fi spus că atacurile Ucrainei nu produc pagube suficient de mari încât să justifice o reacție nucleară. Pe fondul acestor tensiuni, Digi24 amintește și un exemplu de presiune politică internă: deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov și-a îndemnat colegii să îi ceară lui Putin să lovească Ucraina cu arme nucleare, pentru a forța semnarea unui acord de pace. Ce mai spune Zelenski Președintele ucrainean a afirmat că a discutat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, însă a precizat că preferă să păstreze confidențialitatea privind acea conversație. Informațiile despre poziția Chinei provin din relatarea lui Zelenski (prin intermediul liderilor europeni, conform declarației sale), iar în articol nu sunt prezentate detalii suplimentare despre forma sau canalul exact al mesajului transmis de Beijing către Moscova. [...]
Rusia a oprit prelucrarea la rafinăria din Saratov după avarii la unitatea-cheie CDU-6 , o întrerupere care scoate temporar din funcțiune o capacitate echivalentă cu 2,2% din rafinarea totală a țării, potrivit Digi24 . Oprirea vine în urma unui atac cu drone, iar unitatea afectată mai fusese suspendată și după atacurile din martie și mai. Două surse „bine informate” au declarat pentru Reuters că rafinăria a încetat prelucrarea petrolului din cauza avariilor la unitatea principală CDU-6, relatează UNN. Această unitate are o capacitate de 20.000 de tone metrice pe zi și este singura de acest tip din cadrul rafinăriei, conform acelorași informații. Ce s-a întâmplat și ce se știe oficial Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin , a transmis miercuri că, în urma unui atac cu drone asupra regiunii, o persoană a fost ucisă și alte câteva au fost rănite. El a menționat și avarii la „instalații industriale civile”, fără să precizeze care. În paralel, Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat o lovitură asupra rafinăriei de petrol din Saratov. Semnal operațional: oprirea vânzărilor la bursă Pe lângă oprirea prelucrării, jurnaliștii citați în material notează că rafinăria din Saratov a încetat să mai vândă produse petroliere la Bursa Internațională de Mărfuri din Sankt Petersburg , un indiciu al impactului imediat asupra fluxului comercial al rafinăriei. Context: dimensiunea rafinăriei și localizarea Rafinăria din Saratov are o capacitate de aproximativ 5,8 milioane de tone de petrol, adică 2,2% din volumul total de rafinare al Rusiei. Amplasamentul este pe malul fluviului Volga, la aproximativ 500 km nord-est de Moscova. [...]
