Știri
Știri din categoria Diverse
Starea de urgență din Orange County a fost declarată pentru a debloca sprijin federal, după o scurgere de substanțe chimice care a generat risc de explozie în zona metropolitană Los Angeles, potrivit Știrile Pro TV. Măsura, anunțată de guvernatorul Gavin Newsom, vine pe fondul unei intervenții care durează de peste 24 de ore și al evacuării preventive a zeci de mii de persoane.
Decizia permite statului California să solicite asistență federală de la Washington, în condițiile în care autoritățile locale încearcă să limiteze riscul unei explozii. Aproximativ 40.000 de locuitori ar fi urmat recomandarea de a pleca temporar, petrecând noaptea în hoteluri, mașini sau în adăposturi de urgență.
Scurgerea provine de la un rezervor cu circa 26.500 de litri de metacrilat de metil, aflat în incinta unei companii aerospațiale din Garden Grove, la sud-est de Los Angeles. Metacrilatul de metil este descris ca o substanță toxică și inflamabilă, folosită în producția de materiale plastice.
Potrivit relatărilor din presă citate în material, riscul unei scurgeri masive sau al unei explozii care să afecteze și alte rezervoare nu era încă eliminat.
Reuters, citată de Știrile Pro TV, relatează că echipajele s-au întors în „zona de pericol” în cursul nopții, după ce măsurători cu drone ar fi sugerat că apa pulverizată pe rezervor a ajutat la stabilizarea situației. Totuși, la verificarea indicatorului de temperatură, pompierii au constatat o creștere: 32°C, față de 25°C la momentul retragerii, cu o tendință de aproximativ un grad pe oră, potrivit purtătorului de cuvânt al pompierilor din comitatul Orange, Craig Covey.
În paralel, echipele au analizat folosirea unui flux puternic de apă pentru răcire, cu scopul de a reduce presiunea și de a preveni o explozie. Intervenția a inclus și apelul la experți externi, iar echipele au trecut de la o abordare „defensivă” la una „ofensivă”, cu sprijinul chimiștilor din echipa de urgență a producătorului, conform Reuters.
Un alt obiectiv operațional este prevenirea contaminării mediului: echipele pregăteau măsuri pentru a îndigui, bloca și devia lichidul într-o zonă din incinta sitului comercial, astfel încât să nu ajungă în canale de scurgere, în canalele râurilor sau în ocean.
„Nu renunțăm”, a spus Craig Covey, potrivit Reuters.
Oficiali din domeniul sănătății au transmis că există îngrijorări privind posibile probleme respiratorii severe în cazul expunerii prelungite la vapori. Până la ultima actualizare citată, monitorizarea calității aerului nu detectase vapori.
„Sunteți în siguranță atât timp cât vă aflați în afara zonei care a fost considerată a fi o zonă de evacuare”, a declarat vineri dr. Regina Chinsio-Kwong, de la Agenția de Sănătate din comitatul Orange.
Recomandate
Uniunea Europeană caută un „negociator-șef” pentru Ucraina, ca să nu fie împinsă pe margine în eventualele discuții directe dintre Donald Trump și Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza este una de influență și de arhitectură de securitate: cine vorbește „în numele Europei” poate cântări în condițiile unui armistițiu și în garanțiile de securitate pentru Ucraina. Subiectul a devenit urgent după ce trimisul prezidențial american Steve Witkoff a mers în Rusia pentru a-i propune lui Putin un summit în trei cu Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în încercarea de a impulsiona negocierile pentru un armistițiu. În paralel, în capitalele europene crește temerea că Washingtonul ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără consultarea prealabilă a aliaților europeni și a Kievului. Un argument invocat în discuțiile europene este că Putin nu tratează instituțiile UE ca interlocutor. Președintele ceh Petr Pavel a spus, într-un interviu acordat Axel Springer Global Reporters’ Network (din care face parte și Politico ), că liderul rus „nu recunoaște Uniunea Europeană ca autoritate” și că nu discută cu Ursula von der Leyen sau cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, adăugând că a încetat să mai discute și cu alți lideri europeni, inclusiv cu Emmanuel Macron. De ce e dificil de ales un reprezentant Potrivit materialului citat de Digi24, nu există o poziție comună între diplomați și oficiali europeni asupra persoanei care ar trebui să reprezinte continentul. În joc sunt atât eficiența diplomatică, cât și riscul ca UE să apară fragmentată, cu mai multe voci concurente. Un diplomat dintr-un stat membru a avertizat că un eventual acord negociat de Putin și Trump nu va urma neapărat protocoalele instituțiilor europene și că UE nu își permite să vină „cu două sau trei persoane” care să pretindă că vorbesc în numele Uniunii. Același diplomat a susținut că alegerea ar trebui să se bazeze pe contribuția concretă pe care o poate aduce reprezentantul, nu pe rivalități sau ambiții personale. Numele vehiculate: Stubb și Costa, plus rolul instituțiilor UE Printre numele discutate apare Alexander Stubb , președintele Finlandei, prezentat ca o opțiune din afara aparatului instituțional al UE. În favoarea lui sunt menționate relația cu Donald Trump și experiența Finlandei în gestionarea relațiilor cu Rusia, în contextul unei frontiere comune de aproximativ 1.300 km. În același timp, există apeluri ca președintele Consiliului European, Antonio Costa , să poarte discuții directe cu Putin. Un diplomat a relatat că, la summitul de săptămâna trecută de la Bruxelles, liderii UE l-au întrebat pe Costa dacă nu ar fi momentul să vorbească direct cu liderul rus, iar răspunsul ar fi fost că „nu va discuta cu Putin în acest moment”. Argumentul pro-Costa, potrivit sursei, este că ar putea fi perceput ca un intermediar „mai puțin implicat” în disputele politice dintre lideri, spre deosebire de von der Leyen și Kallas, considerate de unii oficiali prea ferm aliniate cu poziția Ucrainei pentru rolul de interlocutor la nivel înalt cu Moscova. Separat, un diplomat a insistat că UE trebuie să fie reprezentată ca instituție, nu doar de un grup restrâns de state puternice. În acest context, sunt menționați Bjoern Seibert (principalul consilier al Ursulei von der Leyen) și Pedro Lourtie (consilier principal al lui António Costa) ca participanți necesari la discuțiile pregătitoare, alături de informarea corespunzătoare a statelor membre. Poziția Comisiei: „UE este deja la masă” Comisia Europeană susține că Uniunea este deja implicată în demersurile diplomatice, invocând participarea lui Bjoern Seibert la reuniunea de la Oslo. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a declarat că întâlnirea a urmărit să testeze dacă există condiții pentru o trecere la negocieri trilaterale sau multilaterale, cu Ucraina și Rusia la aceeași masă, iar discuțiile au vizat chestiuni teritoriale, garanții de securitate și perspectivele de prosperitate ale Ucrainei după război. Comisia se așteaptă ca Steve Witkoff să prezinte Ucrainei și partenerilor europeni un raport după întâlnirea sa cu Vladimir Putin. Ce urmează Din informațiile disponibile, Europa nu are încă un mandat unic și o figură agreată pentru un eventual dialog direct cu Kremlinul. În perioada imediat următoare, presiunea va veni din două direcții: evoluția inițiativei americane (inclusiv raportul lui Witkoff) și capacitatea UE de a-și coordona rapid o reprezentare credibilă, astfel încât să nu fie redusă la rolul de spectator într-un dosar cu impact direct asupra securității și economiei continentului. [...]
Armata SUA accelerează modernizarea sistemului antitanc Javelin printr-un contract de 215 milioane de dolari (aprox. 990 milioane lei) pentru lansatorul LWCLU, mai ușor și cu rază dublă de detectare , potrivit Interesting Engineering . Miza operațională este reducerea poverii pentru infanterie și creșterea capacității de identificare a țintelor, fără schimbarea rachetelor folosite. Contractul a fost acordat Javelin Joint Venture , parteneriat între Raytheon și Lockheed Martin, pentru producția noii generații de unități de lansare pentru sistemul Javelin. Publicația notează că acordul a fost anunțat pe 19 octombrie, la cinci luni după ce primele unități LWCLU au fost livrate către armată, iar noul lansator este gândit să înlocuiască vechiul Command Launch Unit (CLU). Ce se schimbă în teren: mai puțină greutate, mai multă „vedere” LWCLU (Lightweight Command Launch Unit) este, conform companiilor citate, cu 30% mai mic și cu 25% mai ușor decât actualul Block I CLU. În același timp, dubleză distanța de detectare și recunoaștere a țintelor , ceea ce poate însemna identificarea mai rapidă a amenințărilor și angajarea lor de la distanțe mai mari. Unitatea de lansare nu este doar un suport pentru rachetă: include echipamentele de observare, ochire și control al focului. Actualizarea vizează senzori, afișaje și procesare de imagine, cu obiectivul de a oferi imagini mai clare și recunoaștere mai bună a țintelor, inclusiv pe timp de noapte. De ce contează: upgrade fără „schimbarea” rachetei Un element central al modernizării este că LWCLU rămâne compatibil cu variantele trecute, actuale și viitoare ale rachetei Javelin. Astfel, armata poate îmbunătăți componenta de observare și identificare a țintelor — esențială în utilizarea sistemului — fără a trece la o familie complet nouă de muniții și fără a reseta întregul lanț logistic. În plus, reducerea greutății are un impact direct asupra mobilității: infanteriștii pot fi nevoiți să transporte lansatorul pe teren dificil, între poziții, iar un echipament mai compact scade efortul fizic fără a modifica racheta propriu-zisă. Producția: investiții în capacitate și tranziție spre volume mai mari Contractul vine după investiții în fabricație. Raytheon a anunțat în mai o investiție de 22 milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei) pentru modernizarea fabricii LWCLU din Tucson, Arizona , cu scopul de a crește viteza și capacitatea de producție. Sistemul este produs în parteneriat cu Lockheed Martin și în Orlando, Florida. Potrivit articolului, parteneriatul a produs până acum peste 55.000 de rachete Javelin și peste 12.000 de unități reutilizabile de lansare. Noul contract susține trecerea de la livrările inițiale la o producție mai amplă a lansatorului modernizat. [...]
Mutarea discuțiilor SUA–Rusia la Sankt Petersburg indică o negociere „pe teren controlat” de Kremlin , într-un moment în care Moscova transmite că va analiza propunerile occidentale, dar fără concesii politice, potrivit Știrile Pro TV . Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a ajuns din nou în Rusia, însă întâlnirea cu Vladimir Putin nu are loc la Moscova, ci la Palatul Constantin din Sankt Petersburg. Witkoff a sosit dimineața la Sankt Petersburg cu un avion Bombardier, venind din Oslo, unde cu o zi înainte a avut discuții despre încheierea conflictului din Ucraina cu Volodimir Zelenski, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb. Pe aeroportul Pulkovo, el a fost întâmpinat de emisarul președintelui rus, Kirill Dmitriev . Întâlnirea cu Putin, în afara Moscovei, și cine participă Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a confirmat pentru presa rusă că Putin îl va primi pe Witkoff la Palatul Constantin „în prima jumătate a zilei”, iar întâlnirea ar fi fost stabilită „în urmă cu câteva zile”, conform TASS, citat de EFE. Ușakov a mai spus că Dmitriev va participa la discuții. În schimb, Jared Kushner, ginerele președintelui american și trimisul său internațional, nu ar urma să fie prezent, după ce „s-a îmbolnăvit și a renunțat la călătorie”, potrivit aceleiași surse. Miza: propuneri SUA–Europa, dar fără „concesii politice” din partea Moscovei Premierul norvegian a declarat că Witkoff va prezenta autorităților ruse propuneri la care au lucrat americanii și europenii și care „ar putea deschide calea pentru o întâlnire la nivel de conducere”, notează AFP. Pe de altă parte, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat că Moscova va analiza propunerea adusă de Witkoff, dar „nu va face concesii politice”. În același context, Rusia respinge orice propunere care ar include încetarea ostilităților ca o condiție prealabilă pentru negocierea unei soluții definitive și insistă să preia întregul Donbas, în condițiile în care ucrainenii mai controlează aproximativ o cincime din regiunea Donețk. Contextul politic: tensiuni Trump–Zelenski înaintea vizitei Deplasarea are loc pe fondul unei escaladări verbale între Donald Trump și Volodimir Zelenski, care s-au acuzat reciproc în ultimele zile că blochează găsirea unei soluții. În timp ce Trump l-a acuzat pe Zelenski că este un obstacol pentru un acord și a cerut organizarea de alegeri în Ucraina, Zelenski a criticat decizia Casei Albe de a îngheța sancțiunile prevăzute de Legea Graham și acordul convenit de acesta cu Putin privind furnizarea de motorină rusă. Ce urmează depinde de conținutul propunerilor prezentate la Sankt Petersburg și de disponibilitatea reală a Moscovei de a negocia, însă, din informațiile disponibile în acest moment, poziția publică a Rusiei rămâne una de respingere a concesiilor politice. [...]
Elon Musk a escaladat conflictul cu democrații americani, pe fondul riscului de anchete asupra companiilor sale , după informații că Partidul Democrat ar pregăti extinderea investigațiilor parlamentare dacă va câștiga alegerile legislative din SUA din 3 noiembrie, potrivit Digi24 . Miliardarul a publicat pe rețeaua X mesaje cu ton de amenințare, inclusiv formula „Cei care vor scoate sabia de sabie vor pieri”, în contextul în care este prezentat drept un susținător major al campaniei republicane pentru alegerile de la jumătatea mandatului. Într-un alt mesaj, Musk afirmă că îi va „ataca” pe cei care îl atacă, nu doar „marionetele” lor. De ce contează: presiune politică cu potențial de reglementare și costuri pentru business Miza imediată este posibilitatea ca o serie de comisii din Congres să intensifice controlul asupra lui Musk și a companiilor sale, ceea ce poate însemna audieri, solicitări de documente și presiune publică pe contracte și subvenții federale – elemente sensibile pentru grupul său de afaceri. Potrivit materialului citat, reacția lui Musk vine după ce site-ul american Politico a relatat că „membri de rang înalt” ai Partidului Democrat analizează cum ar putea fi vizat Musk și „o serie largă” dintre întreprinderile sale, în scenariul unei victorii democrate la 3 noiembrie. Ce ar putea intra în vizorul anchetelor În articol sunt enumerate câteva teme care ar putea deveni subiecte de investigație parlamentară: rolul lui Elon Musk în limitarea recentă, în Ucraina, a rețelei sale satelitare Starshield ; tăierile drastice operate în 2025 în Guvern de către Comisia sa a Eficacității Guvernamentale (DOGE); posibile conflicte de interese legate de contracte federale și subvenții acordate SpaceX sau Tesla. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau forma exactă a acestor anchete, rămâne neclar cât de rapid s-ar putea transforma discuțiile politice în proceduri concrete în Congres. [...]
Prețurile la pompă au rămas blocate în marile orașe , iar motorina nu s-a mișcat de aproape două săptămâni, într-un context în care șoferii văd diferențe mici între rețele, dar și „insule” de preț minim la nivel național, potrivit Libertatea . În București, joi, 22 octombrie 2026, cea mai ieftină benzină standard este la 10,06 lei/l (Petrom), nivel similar cu cel din weekend. În același timp, cea mai ieftină motorină standard din Capitală este 10,86 lei/l (tot Petrom), preț menținut din 8 octombrie, iar publicația notează că motorina a rămas neschimbată pentru a 12-a zi consecutiv în București și în orașele mari. Cum arată prețurile în București, pe principalele rețele La benzină standard, Libertatea indică următoarele repere: Petrom: 10,06 lei/l (cel mai mic preț menționat în București) Socar: 10,06 lei/l la stația de pe str. Vasile Lascăr nr. 141A; 10,09 lei/l în alte stații Rompetrol: 10,12 lei/l OMV: 10,12 lei/l MOL: 10,12 lei/l Lukoil: 10,12 lei/l La motorină standard, nivelurile minime menționate sunt: Petrom: 10,86 lei/l (cel mai mic preț menționat în București) Socar: 10,86 lei/l la stația de pe str. Vasile Lascăr nr. 141A; 10,89 lei/l în alte stații Rompetrol: 10,92 lei/l OMV: 10,92 lei/l MOL: 10,92 lei/l Lukoil: 10,92 lei/l Unde sunt cele mai mici prețuri, la nivel național Diferențele între orașe rămân reduse, dar există două repere care coboară sub nivelurile din Capitală: Cea mai ieftină benzină standard din România : 9,99 lei/l, la stația DHR din Cluj-Napoca (str. Plopilor nr. 64), în scădere față de ziua anterioară (10,04 lei/l), conform datelor centralizate de Peco Online . Cea mai ieftină motorină din România : 10,75 lei/l, la stația VhExtraOil din Eforie Nord (DN 39), preț neschimbat față de miercuri. Pe orașe, publicația mai arată că benzina minimă este 9,99 lei/l în Cluj-Napoca (cu 0,07 lei sub nivelul de sâmbătă), iar la motorină minimul coboară la 10,83 lei/l în Timișoara și la 10,84 lei/l în Cluj-Napoca. De ce contează pentru costurile de transport Stabilizarea prețurilor la pompă, în special la motorină (carburant-cheie pentru transport), înseamnă predictibilitate pe termen scurt pentru șoferi și pentru operatorii care au costuri directe cu alimentarea. În același timp, Libertatea amintește că Ministerul Finanțelor a prelungit până la 31 octombrie 2026 reducerea accizei la motorină, măsură care vizează temperarea presiunii fiscale asupra prețului. Notă: prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate; șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare. [...]
NATO deschide Ucrainei accesul la achiziții centralizate , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care Kievul își poate procura armament și muniție, printr-un cadru folosit de statele aliate, potrivit Digi24 . Mecanismul vizează Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), structura centralizată de achiziții a Alianței, prin care Ucraina ar urma să poată cumpăra „armament, muniție și echipamente militare” direct de la furnizorii NATO. Informația este relatată de Financial Times , preluată de Reuters , conform aceleiași surse. Ce se schimbă, concret, pentru Ucraina Prin accesul la NSPA, Ucraina ar primi un cadru mai „structurat” pentru achiziții și suport, inclusiv acces la baza industrială a Alianței, a declarat Jacqueline Borsboom, directoarea pentru asistență la operațiuni a NSPA. „Acest lucru asigură Ucrainei capacitatea de a avea un cadru mai structurat pentru a valorifica o gamă largă de capacităţi pe care le oferim: specializare în achiziţii, servicii de asistenţă şi acces la o bază industrială solidă.” Contextul deciziei Permisiunea este acordată pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, după ce președintele american Donald Trump a anunțat în această lună importuri de motorină din Rusia, cu obiectivul de a reduce prețurile carburanților în Statele Unite, mai notează Digi24. [...]
