Disputa din coaliție pe Green Deal riscă să împingă România spre măsuri de urgență în energie, inclusiv repornirea unor grupuri pe cărbune, chiar cu potențiale pierderi de bani europeni, potrivit Digi24. Sorin Grindeanu (lider PSD) spune că, în actualul context, prioritatea trebuie să fie securitatea alimentării cu energie, nu aplicarea „cu orice risc” a politicilor de tranziție verde.

Grindeanu afirmă că România a ajuns în criză energetică și pentru că „nu s-a studiat foarte bine perspectiva” în momentul asumării politicii Green Deal. În acest cadru, el indică drept soluție de moment repornirea Grupului 4 de la Rovinari, pe fondul opririi Reactorului 2 de la Cernavodă.

Repornirea pe cărbune, între notificarea Comisiei și costul fondurilor europene

Liderul PSD susține că Grupul 4 de la Rovinari „poate fi pornit dacă notifici Comisia”, argumentând că, într-o situație de criză, „trebuie să pui ceva în loc” pentru a acoperi deficitul de producție.

În același timp, Grindeanu spune că nu a văzut un calcul public privind costurile unei astfel de decizii, atât ca pierderi din bani europeni, cât și ca efect în sistem:

„Eu n-am văzut până acum un calcul (...) ce înseamnă pierderi dacă reporneşti aceste grupuri pe cărbune, pierderi din bani europeni, efectiv. (...) Ce înseamnă aceste reporniri ca şi putere, câte mii de megawaţi, 1000-2000 de megawaţi (...) să nu mai importăm.”

Declarațiile au fost făcute joi, într-o conferință de presă la Parlament, iar Digi24 notează că Grindeanu a fost citat de News.ro.

Atac la ministrul Fondurilor Europene: „Mai important e să aibă românii” energie

Tot din perspectiva riscului de a pierde bani europeni, Grindeanu îl atacă pe Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, și spune că PSD ar pune pe primul loc „necesitățile românilor”, chiar dacă asta ar însemna tensionarea relației cu condiționalitățile asociate politicilor verzi.

„Nu vreau să rămân cu lumina stinsă în România fiindcă vrea Pîslaru să avem Green Deal cu orice risc.”

De ce contează

Miza imediată este una operațională și de reglementare: dacă România apelează la repornirea capacităților pe cărbune pentru a acoperi lipsa de producție, decizia poate implica notificări către Comisia Europeană și poate deschide discuția despre compatibilitatea cu angajamentele asumate prin politicile de tranziție energetică și cu finanțările europene.

În material nu apar, deocamdată, calcule oficiale privind pierderile din fonduri europene sau impactul exact în importuri, iar Grindeanu spune explicit că astfel de estimări „nu” i-au fost prezentate.