Știri
Știri din categoria Diverse
Posibila restricționare a alertelor de poliție pe Waze ar muta „raportările” în alte categorii și ar complica aplicarea regulilor, într-un context în care șoferii discută deja despre folosirea alertelor de „furtună” ca substitut, potrivit Digi24.
Discuția a fost alimentată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care arată că statele membre pot impune, în anumite condiții, dezactivarea temporară și în anumite zone a avertizărilor privind prezența poliției în aplicații precum Waze. Poliția Română susține însă că hotărârea nu echivalează cu o interdicție generală la nivelul Uniunii Europene.
„Decizia nu reprezintă o interdicție și nici eliminarea avertizărilor în întreaga Uniune Europeană. Hotărârea confirmă doar faptul că statele membre pot introduce astfel de măsuri”
Potrivit coordonatorului comunității Waze România, Paul Dorneanu, dezactivarea alertelor în România ar necesita o inițiativă legislativă care să impună o astfel de măsură. Acesta spune că, până acum, nu a existat o solicitare în acest sens și că există contact cu Poliția Română.
„Ca acest lucru să se întâmple, trebuie o inițiativă legislativă a României, care să impună acest lucru (...) Noi suntem în contact cu Poliția Română, dar, până în acest moment, n-a fost nicio astfel de solicitare”
În mediul online au apărut deja reacții și idei de ocolire: dacă alertele privind poliția ar fi eliminate, unii șoferi iau în calcul să folosească alte tipuri de raportări din aplicație, precum cele pentru vreme rea (furtună), pentru a semnala prezența agenților. Alții invocă metode mai vechi, de dinaintea aplicațiilor de navigație, precum semnalele cu farurile („flash-uri”) sau stațiile radio.
Dezbaterea i-a împărțit pe șoferi: unii ar accepta eliminarea alertelor, în timp ce alții susțin păstrarea lor, invocând utilitatea practică în trafic.
La nivel operațional, miza este că o eventuală restricționare a unei categorii de alerte nu elimină neapărat comportamentul de raportare, ci îl poate muta în alte etichete, mai greu de interpretat și de gestionat. Indiferent de tipul alertei afișate, Digi24 amintește că șoferii trebuie să își păstreze atenția asupra drumului.
Recomandate
Autoritățile din Arad iau în calcul folosirea apei epurate pentru a stinge un incendiu subteran care persistă în Parcul Natural Lunca Mureșului , după ce ploile din ultimele 48 de ore nu au reușit să oprească arderea, potrivit Mediafax . Incendiul se manifestă în albia brațului Mureșul Mort și a afectat aproximativ 30 de hectare de fond forestier. Romsilva arată că faptul că focul continuă după precipitații indică o ardere activă în subteran, ceea ce complică intervenția și prelungește perioada de risc pentru zona protejată. Soluția analizată: dirijarea apei epurate către Mureșul Mort În cadrul unui grup de lucru coordonat la nivelul Prefecturii Arad, una dintre variantele discutate este dirijarea apei epurate de la Stația de Epurare Arad către brațul Mureșul Mort, ca măsură de combatere a arderii din subteran. Din grupul de lucru fac parte reprezentanți ai Administrației Parcului Natural Lunca Mureșului, ISU Arad, Apele Române, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Garda Națională de Mediu și alte instituții implicate în gestionarea situației. Ce se întâmplă în teren: identificarea focarelor și evaluarea riscurilor În paralel, ISU Arad încearcă să determine cât mai exact sursa incendiului și zonele în care arderea continuă. La fața locului este așteptat și un laborator mobil specializat al ISU, care ar urma să facă investigații suplimentare și să contribuie la evaluarea riscurilor. Context: un focar vechi, agravat în 2026 Incendiul subteran nu este un fenomen nou în zonă. Primul focar a fost identificat în 2025, când se manifesta pe circa 200 de metri pătrați și a fost atunci localizat și limitat. Situația s-a agravat din iunie 2026, pe fondul secetei prelungite și al vântului, iar zona afectată a ajuns la aproximativ 30 de hectare, în interiorul ariei naturale protejate. În prezent, angajații Parcului Natural Lunca Mureșului rămân în teren pentru monitorizare și intervenție, în timp ce autoritățile evaluează opțiunile disponibile pentru stingerea unui incendiu care continuă să ardă sub suprafață. [...]
LandSpace a recuperat prima treaptă a rachetei Zhuque-3, un pas care poate reduce costurile lansărilor comerciale și poate accelera competiția pe piața globală a rachetelor reutilizabile, potrivit Digi24 . Reușita apropie China de SUA într-o zonă dominată până acum de SpaceX și Blue Origin, singurele care aterizaseră în siguranță un propulsor de clasă orbitală, conform Reuters și Xinhua. Recuperarea și reutilizarea propulsoarelor sunt considerate esențiale pentru scăderea costurilor de lansare și pentru creșterea frecvenței misiunilor, ceea ce poate face transportul sateliților pe orbită mai accesibil din punct de vedere comercial. În acest context, succesul LandSpace este relevant nu doar tehnologic, ci și ca semnal de maturizare a sectorului spațial comercial chinez. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional Aterizarea a fost reușită la a doua încercare pentru prima treaptă a Zhuque-3. Racheta Zhuque-3 Y2 a fost lansată la ora 7:35, ora Beijingului (2:35, ora României), din Zona Pilot pentru Inovare Spațială Comercială Dongfeng , în nord-vestul Chinei. Prima treaptă, cu nouă motoare, a revenit într-o zonă de aterizare din provincia Gansu, la aproximativ 390 km sud-est de locul lansării, potrivit presei de stat. Pentru China, lansarea de miercuri a fost a patra încercare de recuperare a unui propulsor de clasă orbitală. Diferența, de această dată, este că vorbim despre o recuperare prin aterizare verticală direct pe sol, folosind picioare extensibile — un model de operare asociat cu reducerea costurilor per lansare și cu creșterea ritmului de zbor. Miza economică: listare și finanțare pentru lansări reutilizabile Reușita ar putea susține încrederea investitorilor, în condițiile în care LandSpace urmărește listarea pe piața STAR a Bursei din Shanghai, dedicată companiilor de tehnologie. Compania intenționează să atragă 7,5 miliarde de yuani, echivalentul a 1,11 miliarde de dolari (aprox. 5,0 miliarde lei), pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de lansare cu rachete reutilizabile. Cum e construită Zhuque-3 și ce promite compania LandSpace susține că Zhuque-3 este construită din oțel inoxidabil, material care ar oferi rezistență termică mai mare și ar putea permite costuri de producție mai mici decât structura din aliaj aluminiu-litiu folosită la Falcon 9. Racheta folosește metan și oxigen lichid, o combinație descrisă ca având o ardere mai curată decât oxigen lichid și kerosenul utilizate de Falcon 9. În privința performanței, Zhuque-3 poate transporta 14,2 tone pe orbita terestră joasă, în timp ce Falcon 9 are o capacitate de 22,8 tone, potrivit companiei. LandSpace își propune ca prima treaptă să poată fi reutilizată de până la 20 de ori. Ce urmează LandSpace intenționează să folosească din nou, în următoarele șase luni, boosterul recuperat. Compania spune că reutilizarea acestuia ar urma să stea la baza unor lansări comerciale mai frecvente și mai ieftine — un obiectiv care, dacă va fi atins, poate schimba raportul de costuri și ritmul de execuție în industria lansărilor din China. [...]
Pentagonul analizează o posibilă reducere a prezenței militare în Orientul Mijlociu , pe fondul costurilor și al vulnerabilităților scoase la iveală de războiul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Washington Post. Miza este una operațională și bugetară: SUA ar putea evita reconstruirea bazelor „ca înainte”, după luni de atacuri care au avariat infrastructura și au consumat muniție de apărare aeriană. Un element central al evaluării este oportunitatea retragerii unor trupe din Golful Persic, unde se află cele mai mari baze americane din regiune și unde instalațiile au fost „grav afectate” de atacuri iraniene, potrivit persoanelor familiarizate cu analiza citate de The Washington Post. În acest context, Departamentul Apărării ar fi semnalat deja că ar putea să nu reconstruiască bazele la același nivel ca înainte de conflict. Evaluarea este derulată de biroul de politici al Pentagonului, însă, potrivit unui înalt oficial citat sub condiția anonimatului, și Statul Major Interarme, respectiv Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) analizează opțiunile. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu ar fi dispus încă o revizuire oficială a poziției SUA în regiune, descriind demersul drept „planificare prudentă”, care ar putea influența deciziile privind reconstrucția bazelor avariate. Ce înseamnă, practic, „reducerea” și de ce contează CENTCOM are în mod normal aproximativ 40.000 de soldați în aproape 20 de baze, dispuse pe un arc de circa 1.500 de mile (aprox. 2.400 km), de la Iordania până în Oman. De la începutul anului, SUA au trimis în regiune mai multe nave de război, avioane de vânătoare, mijloace de apărare aeriană și alte echipamente, iar în timpul conflictului ar fi efectuat peste 13.000 de lovituri aeriene împotriva Iranului. În paralel, războiul a expus vulnerabilitatea bazelor din Golf la rachete și drone, iar unele relocări de personal dinspre instalațiile considerate prea expuse ar putea continua și după încheierea conflictului, potrivit unei persoane familiarizate cu ajustările de poziționare. În discuții ar fi fost implicat și amiralul Bradley Cooper, șeful CENTCOM, care ar susține deliberările privind o mutare a trupelor „spre vest”, din Golful Persic. Costuri, stocuri de interceptori și presiune pe reconstrucție The Washington Post a relatat anterior (conform materialului preluat de Digi24) că șase militari americani au fost uciși într-un atac din martie asupra Portului Shuaiba , o bază militară din Kuweit, și că peste 200 de instalații americane au fost avariate sau distruse în timpul conflictului. Totodată, în timp ce își apăra personalul, armata americană ar fi folosit peste 1.000 de rachete de interceptare, ceea ce a redus stocurile Pentagonului de rachete Patriot și THAAD (sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă). În acest cadru, mutarea unor trupe și echipamente către Iordania, Israel sau coasta Mării Roșii a Arabiei Saudite este prezentată ca o opțiune care ar putea reduce o parte din presiune, deși nu ar fi o soluție completă. Pentagonul a estimat public că războiul va costa aproximativ 37,5 miliarde de dolari (aprox. 169 miliarde lei) până la finalul lunii septembrie, sumă care nu include fondurile necesare pentru reconstrucția bazelor din regiune. Efecte pentru aliații din Golf și următorii pași Statele din Golf se bazează de decenii pe forțele americane pentru apărare, iar o reducere a prezenței ar putea lăsa unele țări cu un deficit de capacitate în fața atacurilor iraniene; compensarea prin investiții interne sau parteneriate alternative ar putea dura de la câteva luni la câțiva ani, potrivit sursei. În interiorul administrației americane, subiectul ar urma să alimenteze o dezbatere între tabăra favorabilă intervențiilor militare și cea care susține reducerea angajamentelor externe pentru a prioritiza apărarea teritoriului SUA sau descurajarea unor adversari precum China. Deocamdată, din informațiile prezentate, analiza nu s-a transformat într-o decizie formală, iar direcția finală depinde de opțiunile privind reconstrucția și repoziționarea post-conflict. [...]
TikTok ia în calcul trimiterea de bani între utilizatori prin mesaje directe , o schimbare care ar împinge platforma mai aproape de zona serviciilor financiare și ar putea crește valoarea tranzacțiilor pe care le ține „în casă”, potrivit Digi24 . Informația pornește de la o relatare Bloomberg, care indică existența unor referințe în codul ascuns al versiunii actuale de TikTok pentru iPhone din Statele Unite. Dacă ar fi lansată, funcția ar folosi TikTok Pay pentru a gestiona tranzacțiile – un serviciu disponibil deja în Asia de Sud-Est. Ce ar putea face noua funcție și ce știm, de fapt Codul descoperit sugerează câteva elemente operaționale ale plăților între persoane (peer-to-peer), inclusiv: posibilitatea ca destinatarul să accepte plata înainte de o dată de expirare; notificări către expeditor despre starea tranzacției (prin notificări push sau în căsuța poștală din aplicație); opțiunea de a atașa un mesaj la plată, într-un format similar cu Venmo (serviciu de plăți deținut de PayPal), potrivit Agerpres. Totuși, un purtător de cuvânt al TikTok a declarat că funcția nu este, în acest moment, testată pe nicio piață, ceea ce indică un stadiu incipient de dezvoltare și lasă deschisă posibilitatea ca produsul să nu fie lansat. De ce contează: bani care rămân în ecosistemul TikTok În prezent, TikTok Pay este disponibil doar în Vietnam, Malaysia și Thailanda și este folosit pentru plăți în TikTok Shop. Bloomberg notează că nu există garanții că TikTok va lansa efectiv o funcție de plăți între utilizatori, însă faptul că lucrează la ea sugerează că ByteDance explorează extinderea în zona financiară. Contextul economic este relevant: consumatorii au cheltuit peste 2,9 miliarde de dolari (aprox. 13,1 miliarde lei) de la începutul anului pe TikTok, iar din 2022 aplicația a fost lider global ca venituri din achiziții în aplicație, potrivit firmei de cercetare Sensor Tower. În SUA, utilizatorii cheltuiesc mai mult pe TikTok decât pe YouTube, Facebook și Instagram, conform aceleiași surse. Pe lângă comerțul prin TikTok Shop, utilizatorii cumpără monede digitale pentru cadouri virtuale către creatori și gazde de transmisiuni live, care pot fi convertite ulterior în numerar. În paralel, mulți își afișează în bio metode externe de plată (Venmo, Cash App etc.), astfel încât transferurile să se facă în afara platformei. O funcție internă de plăți ar reduce această „ieșire” și ar putea ajuta TikTok să captureze mai multă valoare din tranzacțiile generate de comunitate. Nu e singura platformă care împinge spre servicii financiare Digi24 mai arată că și alte rețele sociale încearcă să intre în zona financiară: Elon Musk lucrează la transformarea X (fostul Twitter) într-o „aplicație pentru orice”, iar unii creatori au putut testa funcții precum „X Money” pentru plăți între utilizatori. [...]
Germania își întărește apărarea anti-dronă printr-un centru tehnologic dedicat , după incidente care au ridicat mize de securitate pentru infrastructura de transport și logistică, potrivit Digi24 . Noul „Centru Tehnologic de Siguranță a Dronelor” se deschide marți la sediul Centrului Aerospațial German (DLR) din Cochstedt, la nord-vest de Leipzig, în prezența ministrului de Interne Alexander Dobrindt , a ministrului Cercetării Dorothee Bär și a premierului landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze. Proiectul vizează cercetarea și dezvoltarea de tehnologii de securitate pentru drone, precum și testarea lor „în condiții realiste”, conform relatării dpa preluate de Digi24. De ce contează: infrastructura critică, în centrul riscului Necesitatea accelerării măsurilor anti-dronă a fost evidențiată de un incident pe Aeroportul Leipzig/Halle , unde a fost descoperită o dronă înarmată cu explozibili printre aeronave cargo ucrainene. Potrivit informațiilor din articol, drona a fost controlată într-un mod care a îngreunat identificarea ei de către sistemele convenționale de detectare. Procurorii au descris cazul drept un „atac grav asupra infrastructurii de transport și logistică a Germaniei”, iar miniștrii de interne federali și cei ai landurilor au cerut progrese mai rapide pentru o apărare eficientă împotriva dronelor. Cum se leagă centrul de strategia mai amplă anti-dronă Centrul din Cochstedt este prezentat ca parte a unei strategii mai largi discutate de ministrul de Interne cu omologii săi din landuri. Strategia are trei componente: o unitate de apărare împotriva dronelor în cadrul poliției federale; un centru comun federal-statal de apărare împotriva dronelor, pentru schimb de informații și coordonare între agenții și instituții; componenta de cercetare din Cochstedt, care va testa tehnologii pentru utilizarea în siguranță a dronelor și tehnologii de detectare și apărare împotriva vehiculelor fără pilot folosite în scopuri răuvoitoare. Separat, articolul menționează că, împreună cu sediul DLR din Braunschweig, va fi creat un centru considerat „unic în Germania” prin combinarea cercetării științifice cu cerințele practice de securitate. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra, sugerând „consecințe” dacă arme britanice sunt folosite împotriva teritoriului rus , pe fondul informațiilor despre utilizarea de către Ucraina a unor drone de fabricație britanică, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că Moscova ar putea considera Marea Britanie „participantă la războiul din Ucraina”, dacă va aprecia că interesele sau proprietățile sale sunt lezate, în contextul relatărilor privind folosirea de către Ucraina a armelor britanice. Într-o intervenție adresată jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Lavrov a spus că Rusia ar avea dreptul să riposteze. „Rusia va considera Britania drept participant la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” În aceeași discuție, Lavrov a insistat să se folosească denumirea „Britania” în loc de „Marea Britanie”, corectându-l de două ori pe jurnalist. Digi24 amintește că, în ianuarie, șeful diplomației ruse a susținut public că Regatul Unit ar trebui numit „Britania”, argumentând că este „singurul exemplu de țară care se autointitulează «mare»”. De unde vine escaladarea: drone britanice și acuzații de implicare directă Potrivit materialului, reacția Moscovei vine după apariția unor informații conform cărora drone de fabricație britanică ar fi fost utilizate în atacuri ucrainene asupra Rusiei. Digi24 notează că RBC-Ukraine relatează acest context, iar declarațiile lui Lavrov sunt prezentate ca reacție la aceste informații. Lavrov a mers mai departe și a spus că Rusia ar putea interpreta drept „participare la război” o implicare directă a forțelor britanice de rachete în atacuri asupra teritoriului rus. „Avem, de asemenea, dreptul să considerăm această implicare directă, anunțată cu mândrie, a forțelor britanice de rachete în atacurile asupra Federației Ruse ca fiind o participare la război, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” Ce spun britanicii și ce urmează În paralel, Ambasada Rusiei la Londra a amenințat Marea Britanie cu „consecințe”, după informațiile privind utilizarea dronelor britanice, mai arată articolul. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis că Londra nu intenționează să-și reducă sprijinul militar pentru Ucraina și că va continua să furnizeze arme și echipamente „necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, mesajul Moscovei funcționează, deocamdată, ca avertisment politic: orice confirmare sau percepție a unei implicări britanice mai directe în lovituri asupra teritoriului rus ar putea alimenta o nouă rundă de tensiuni și reacții între Rusia și Regatul Unit. [...]
