Știri
Știri din categoria Diverse
Serbia a apelat la avioane rusești pentru stingerea incendiilor, după ce UE a rămas fără capacitate aeriană disponibilă, un semnal de presiune operațională asupra mecanismelor europene de intervenție în contextul valului de incendii din regiune, potrivit Digi24.
Belgradul a cerut și a primit asistență din partea Rusiei, după ce Uniunea Europeană nu a mai avut avioane de stingere disponibile, a transmis Ministerul de Interne sârb, citat de Reuters. Un avion rusesc IL-76P a aterizat miercuri seara pe aeroportul din orașul Niș și a fost desfășurat joi pentru a interveni la un incendiu de vegetație care durează de mai multe săptămâni în rezervația naturală protejată Deliblațka Pescara.
Serbia se confruntă cu mai multe incendii de vegetație, iar fumul dens a ajuns în această săptămână până deasupra capitalei Bulgariei, Sofia. Deși nu este stat membru al Uniunii Europene, Serbia are acces la ajutorul de urgență prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE, însă, de această dată, resursele europene au fost „copleșite” de incendiile din Europa, ceea ce a blocat sprijinul aerian.
În același mecanism, Serbia a trimis în această vară un elicopter de stingere și o echipă specializată pentru a ajuta Spania, dar acum nu poate beneficia la rândul ei de sprijin european, din cauza lipsei de aeronave disponibile.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne sârb, Luka Causic, a explicat că absența unor avioane de această capacitate în UE a determinat apelul la Rusia:
„Întrucât nu există avioane de stingere a incendiilor de această capacitate disponibile în UE (...), avioanele rusești care sosesc ne vor consolida semnificativ capacitățile de combatere a incendiilor”.
Avioanele rusești au interdicție în spațiul aerian european ca urmare a sancțiunilor impuse pentru războiul din Ucraina, însă misiunile de ajutor umanitar sunt exceptate. Pentru a ajunge în Serbia, IL-76P a traversat spațiul aerian al Bulgariei, după o solicitare din partea Belgradului, potrivit agenției BTA, care a citat Ministerul bulgar al Transporturilor.
În plan politic, Serbia încearcă să mențină relații echilibrate atât cu Rusia, cât și cu UE, la care dorește să adere. În acest context, Digi24 notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vizitat Serbia luna aceasta, în timp ce Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Recomandate
Refuzul Moscovei de a accepta un armistițiu de 60 de zile ridică semne de întrebare asupra oricărei pauze negociate în războiul din Ucraina, în condițiile în care Rusia susține că o încetare a focului ar fi folosită de Kiev pentru reînarmare, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a respins public ideea unui armistițiu, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut oprirea completă a atacurilor și a argumentat că o încetare a focului de 60 de zile ar permite organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina. Zelenski a spus că alegerile sunt „complet imposibile” din motive de securitate, în condițiile în care atacurile continuă „zi și noapte”. De ce respinge Rusia armistițiul Într-o conferință de presă difuzată de Ministerul rus de Externe, Lavrov a afirmat că o eventuală pauză în lupte ar putea fi folosită de statele europene pentru a furniza Ucrainei noi arme, astfel încât Kievul să poată continua războiul. Digi24 notează că informația este relatată de BBC. Lavrov a pus sub semnul întrebării și sinceritatea demersului lui Zelenski, calificând drept „falsă” surprinderea liderului ucrainean față de un presupus armistițiu anunțat de președintele american Donald Trump. Contextul politic invocat de Kiev Reacția Moscovei vine după ce Zelenski a legat explicit ideea armistițiului de organizarea alegerilor, pe fondul comentariilor lui Donald Trump, care a spus că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. Zelenski a declarat, la Conferința de Securitate de la Varșovia, că a aflat din mass-media despre anunțul lui Trump privind un presupus armistițiu. Mesajul-cheie transmis de Lavrov Lavrov a susținut că Zelenski ar folosi „orice declarații sau inițiative” pentru a obține o pauză în lupte, însă a respins ideea că Ucraina ar merita o astfel de fereastră. „Nu cred că merită o pauză.” Oficialul rus a adăugat că Moscova nu mai este dispusă să aibă încredere în promisiunile venite din partea adversarilor săi. „Nu cred că vom mai crede din nou în aceste asigurări și promisiuni.” În lipsa unor indicii, în acest moment, că Rusia ar accepta o încetare a focului în formula cerută de Kiev, poziția exprimată de Lavrov sugerează că o pauză de 60 de zile rămâne improbabilă, cel puțin pe termen scurt, iar discuțiile despre alegeri în Ucraina continuă să fie legate de evoluția situației de securitate. [...]
Un proiect european de peste 27,3 milioane de lei a rămas nefuncțional la trei ani de la termen , iar inspectorii Ministerului Mediului spun că nu au găsit documente justificative pentru o majorare de aproximativ 1,5 milioane de lei, potrivit Știrile Pro TV . Cazul vizează un centru agrometeorologic al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) , finanțat din fonduri europene, care ar fi trebuit să ofere fermierilor date și prognoze utile pentru protejarea activității. Centrul, amplasat lângă clădirea principală a ANM, are echipamente „de ultimă generație” și ar fi trebuit să analizeze influența vremii asupra agriculturii, inclusiv pentru prevenirea secetei. Deși trebuia să funcționeze din 2023, în iulie 2026 era încă nefuncțional, conform relatării. Ce au găsit inspectorii: costuri majorate și lipsă de justificări Raportul corpului de control al Ministerului Mediului indică faptul că ANM ar fi mărit costul contractului cu peste 1,5 milioane de lei peste suma aprobată, iar inspectorii nu ar fi identificat documente care să justifice diferența. În paralel, în aceeași verificare sunt menționate și alte suspiciuni legate de cheltuieli din bugetul instituției, inclusiv achiziții de haine, parfumuri și cizme. Achiziții pe carduri și sesizări interne Potrivit raportului invocat, cu cinci carduri asociate conturilor ANM ar fi fost cumpărate haine și accesorii de lux, parfumuri, produse cosmetice și obiecte decorative, plătite din bugetul instituției. Neregulile ar fi ajuns la Ministerul Mediului în urma sesizărilor făcute de avertizori de integritate, adică persoane din interiorul ANM. Reacții: directorul ANM neagă, ministrul vorbește despre „dezmăț din banul public” Directorul ANM, Elena Mateescu, a scris pe rețelele de socializare că pentru acest centru ar fi fost cumpărată mobilă de peste un milion și jumătate de lei. Tot ea a susținut că nu a utilizat cardul instituției, pe care îl descrie drept „inactiv de la emitere”, și că nu a aprobat achizițiile menționate de inspectorii de mediu. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că raportul indică nereguli și în zona angajărilor și a spus că ministerul analizează pașii juridici pentru ca „persoanele vinovate să plătească”. „Este foarte clar că acolo a fost un dezmăț din banul public, un dezmăț care s-a transformat într-un beneficiu personal al unor oameni de acolo. Inclusiv raportul arată nereguli cu privire la angajarea și nerespectarea legislațiilor cu privire la angajarea personalului. O să ne uităm astăzi juridic care sunt pașii pe care putem să-i luăm pentru ca persoanele vinovate să plătească.” În material se mai arată că directorul ANM ar fi depus o plângere la poliție în luna august, iar ministrul spune că acest lucru s-a întâmplat în timp ce la ANM era deja corpul de control. [...]
PSD condiționează intrarea la guvernare de schimbarea direcției economice , iar miza imediată este deblocarea unui executiv cu puteri depline care să poată face rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe anul viitor, potrivit Digi24 . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , spune că partidul este dispus să intre la guvernare alături de premierul desemnat Luca Niculescu , însă doar dacă acesta vine „cu un program care să schimbe direcția economică” și să corecteze măsurile care, în opinia PSD, au afectat veniturile românilor. În același timp, Manda avertizează că alegerile anticipate „nu sunt scenariul de care România are nevoie”, dar „pot deveni o realitate” dacă „același om” care ar bloca de cinci luni formarea Guvernului își continuă abordarea, mai preocupată de interese de partid decât de problemele oamenilor. El spune că PSD trebuie să fie pregătit și pentru această eventualitate, nu pentru că ar fi o soluție bună, ci din cauza riscului ca actorii care au dus țara în situația actuală să refuze implicarea în corectarea direcției. Ce cere PSD, în termeni operaționali În argumentația sa, Manda leagă intrarea PSD la guvernare de nevoia unui executiv funcțional care să poată lua decizii bugetare și administrative urgente, inclusiv: un Guvern „cu puteri depline”; realizarea rectificării bugetare; pregătirea bugetului pentru anul viitor. Contextul politic: replică la Ilie Bolojan și presiunea pe „soluții” Manda afirmă că a văzut ironiile președintelui PNL, Ilie Bolojan, la adresa PSD, inclusiv referirea la „cornul abundenței”. În mesajul citat de Digi24, el susține că, în locul disputelor politice, publicul ar aștepta un calendar și măsuri concrete: relansarea economiei, susținerea investițiilor și crearea de locuri de muncă, precum și funcționarea serviciilor publice (medicamente în spitale, combustibil pentru ambulanțe) și plata la timp a pensiilor și salariilor. De ce contează Condiția pusă de PSD mută negocierile din zona strict politică în zona programului economic și a deciziilor bugetare, într-un moment în care, potrivit declarațiilor lui Manda, lipsa unui guvern cu puteri depline blochează inclusiv rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pe anul următor. În lipsa unui acord, PSD indică faptul că scenariul anticipatelor rămâne pe masă, chiar dacă este prezentat ca opțiune nedorită. [...]
Google ar putea adăuga microfoane și „detecție de prezență” în următoarea generație de Google TV Streamer , o schimbare care ar muta dispozitivul din zona de „player de streaming” spre un rol de ecran inteligent pentru sufragerie, cu funcții active atunci când utilizatorul este în cameră, potrivit Android Headlines . Informația este relevantă mai ales operațional: dacă un TV conectat la un astfel de streamer capătă capabilități similare unui smart display (de tip „hub” pentru casă), modul de utilizare se schimbă — televizorul nu mai este doar un ecran pasiv pentru conținut, ci devine un punct de interacțiune permanent în locuință. Ce ar indica noua direcție: microfoane și „presence sensing” Publicația scrie că viitoarea generație de Google TV Streamer ar putea include: microfoane , care ar permite comenzi vocale fără telecomandă; „presence sensing” (detecție de prezență), adică o funcție prin care dispozitivul poate „ști” când e cineva în apropiere și poate adapta comportamentul afișajului. Android Headlines nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre implementare, calendar de lansare sau confirmare oficială din partea Google; informația trebuie tratată ca indiciu despre direcția produsului, nu ca specificație finală. De ce contează pentru utilizatori și pentru piața de dispozitive de living Dacă aceste funcții se confirmă, impactul practic ar fi dublu: mai puțină fricțiune la utilizare (control vocal direct, fără a căuta telecomanda); un TV „mereu pregătit” pentru interacțiuni rapide (de exemplu, afișare de informații sau răspunsuri atunci când detectează prezența). În același timp, mutarea spre un dispozitiv „mereu activ” ridică implicit întrebări despre confidențialitate și controlul utilizatorului (în special când sunt implicate microfoane), însă materialul citat nu intră în astfel de detalii. Ce urmează În lipsa unor date oficiale despre produs, rămâne de văzut dacă Google va confirma integrarea microfoanelor și a detecției de prezență și cum va poziționa comercial următoarea generație de Google TV Streamer: ca simplu upgrade de streaming sau ca alternativă de tip „hub” pentru casă, care transformă televizorul într-un ecran inteligent. [...]
Sprijinul public al Ursulei von der Leyen pentru Volodimir Zelenski ridică miza politică a discuțiilor despre un armistițiu care vizează energia și lanțurile globale de aprovizionare , într-un moment în care președintele ucrainean este criticat dur de Donald Trump , potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene a transmis, într-un mesaj publicat pe X după o discuție cu liderul de la Kiev, că susține „pe deplin” apelul lui Zelenski pentru un armistițiu care să protejeze aprovizionarea globală cu alimente și infrastructura energetică din Ucraina și Rusia. Von der Leyen a adăugat că are „tot sprijinul” pentru Zelenski, pe care îl descrie drept liderul „care conduce lupta pentru libertatea poporului său”. Ce semnal transmite Bruxelles-ul Mesajul șefei Comisiei Europene fixează poziția politică a UE în jurul a două teme cu impact direct asupra economiei și securității energetice: protejarea infrastructurii energetice, a cărei avariere poate amplifica riscurile de preț și de aprovizionare; menținerea fluxurilor globale de alimente, sensibile la escaladări în regiunea Mării Negre. În același timp, intervenția vine pe fondul criticilor lansate de Donald Trump la adresa lui Zelenski, conform relatării Digi24. Poziția lui Zelenski privind „armistițiul energetic” În același context, Digi24 notează că Zelenski a respins presiunile SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, argumentând că Rusia trebuie mai întâi să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Informația este atribuită publicației Kyiv Independent, citată de Digi24. Totuși, liderul ucrainean s-a declarat deschis unui „armistițiu energetic” anunțat de Donald Trump, cu condiția ca și Rusia să aplice încetarea focului asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar sau un mecanism convenit pentru un astfel de armistițiu. Rămâne de văzut dacă apelul susținut de Comisia Europeană se va traduce într-o înțelegere efectivă și verificabilă între părți, în condițiile în care condițiile puse de Kiev vizează reciprocitatea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. [...]
Armata SUA a transferat un F-117A Nighthawk către Smithsonian , într-o operațiune care combină logistică militară, proceduri de securitate și conservarea patrimoniului tehnologic, potrivit Libertatea . Aparatul donat este supranumit „The Overachiever” (număr de serie 85-0818) și este prezentat ca singurul F-117A care a participat activ în patru războaie. Transferul: transport strategic și reasamblare pentru expunere Avionul nu a ajuns la muzeu pe cont propriu, ci a fost transportat de o aeronavă de transport strategic C-5M Super Galaxy. Operațiunea a fost coordonată de rezerviștii din Escadrila 512 Airlift Wing de la Baza Aeriană Dover (Delaware), iar avionul, dezasamblat, a fost încărcat în Palmdale (California) și dus la Aeroportul Internațional Dulles, în Chantilly (Virginia). Aparatul urmează să fie reasamblat în Hangarul de Restaurare Mary Baker Engen și apoi expus la Centrul Steven F. Udvar-Hazy , parte a Muzeului Național al Aerului și Spațiului din cadrul Institutului Smithsonian. Libertatea notează că informația privind expunerea este atribuită revistei Forbes, iar centrul ar atrage anual peste un milion de vizitatori. De ce contează: demilitarizarea, condiția pentru acces public Înainte ca o aeronavă militară cu tehnologie sensibilă să poată fi prezentată publicului, ea trece printr-un proces de demilitarizare. În cazul F-117A, procedura presupune, conform articolului, îndepărtarea: echipamentelor clasificate; sistemelor electronice sensibile de război; componentelor chimice speciale folosite pentru absorbția undelor radar. Reprezentanții Forțelor Aeriene ar fi colaborat cu parteneri industriali pentru a pregăti fuzelajul și aripile astfel încât să nu fie afectate structura istorică sau aspectul exterior original. Demersul este prezentat ca parte a eforturilor Pentagonului de conservare a patrimoniului aeronautic, după retragerea oficială a flotei F-117A din serviciul activ în 2008. Context: un avion „stealth” cu istoric operațional rar F-117A Nighthawk a fost dezvoltat în secret de divizia Skunk Works a Lockheed în anii ’70 și ’80 și este descris drept primul avion operațional proiectat exclusiv pe baza tehnologiei de invizibilitate radar („stealth” – reducerea detectabilității de către radar). Forma fațetată și materialele absorbante de unde radar sunt menționate ca elemente care au schimbat tactica războiului aerian. Aparatul donat, „The Overachiever”, ar fi executat misiuni în: Operațiunea Just Cause (Panama, 1989) Operațiunea Desert Storm (Irak, 1991) Operațiunea Allied Force (Iugoslavia, 1999) Operațiunea Iraqi Freedom (Irak, 2003) Libertatea mai precizează că, în Războiul din Golf din 1991, F-117A ar fi fost singurele avioane americane trimise împotriva țintelor puternic fortificate din centrul Bagdadului, iar exemplarul 85-0818 ar fi încheiat 1.271 de misiuni de luptă fără avarii provocate de apărarea antiaeriană inamică. Integrarea în colecția Smithsonian este prezentată și ca o ocazie pentru public de a vedea de aproape tehnologia care a stat la baza generațiilor ulterioare de avioane invizibile americane, precum F-22 Raptor, F-35 Lightning II și viitorul bombardier B-21 Raider. [...]
