Știri
Știri din categoria Diverse
Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș din Autostrada Sibiu–Pitești (A1) a ajuns la 95% și intră în etapa de teste, ceea ce crește șansele unei deschideri mai devreme decât termenul contractual din februarie 2027, potrivit Libertatea.
Lotul are 9,86 km, iar directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a transmis marți, 4 august, că pe ultimii metri se așterne stratul asfaltic de uzură. În paralel, lucrările rămase sunt concentrate pe finisaje și pe elemente de siguranță rutieră.
Pe tronsonul Tigveni–Curtea de Argeș se lucrează la:
Potrivit șefului CNAIR, antreprenorul austriac PORR este mobilizat în șantier cu 350 de muncitori și 156 de utilaje, „resursele fiind adaptate etapei de finalizare”.
La cele 12 poduri și pasaje de pe traseu se montează plase de protecție, se execută rosturi în cale, se fac lucrări pregătitoare pentru vopsirea anticorozivă și se instalează sisteme de evacuare a apelor pluviale.
La tunelul Momaia (1.350 metri), lângă Curtea de Argeș, sunt în curs montări de instalații mecanice, electrice și ITS (sisteme inteligente de transport, folosite pentru monitorizare și control). La clădirile operaționale aferente se montează echipamente și se fac teste de presiune la instalațiile de stingere a incendiilor.
Cristian Pistol a precizat că „în următoarele două luni” vor continua testele pentru verificarea comportamentului la foc și fum al echipamentelor montate.
Contractul pentru execuția secțiunii Tigveni–Curtea de Argeș are o valoare de 1,678 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport. În ritmul actual, „anul acesta se va putea deschide circulația” pe această secțiune, mai devreme decât termenul contractual din februarie 2027, fără a fi indicată o dată exactă.
Potrivit surselor publicației, deschiderea ar putea avea loc în această toamnă, însă informația nu este confirmată printr-un calendar oficial.
După finalizarea secțiunii 4, ar urma să se poată circula pe aproximativ 54 km din totalul de 122 km ai autostrăzii Sibiu–Pitești. Conform datelor prezentate, rămân de realizat secțiunea 2 (Boița–Cornetu, 31,33 km) și secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni, 37,4 km).
Recomandate
Lotul 4 al autostrăzii Sibiu–Pitești ar urma să fie deschis luna viitoare, la 99,22% execuție , însă pe celelalte două loturi ritmul de lucru este redus din cauza blocajului la acordul de mediu revizuit, potrivit Digi24 . Ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, a spus că Lotul 4 are aproximativ 10 km și asigură legătura dintre Curtea de Argeș și Tigveni, iar stadiul fizic de execuție a ajuns la 99,22%. Conform declarațiilor sale, deschiderea circulației este estimată pentru luna următoare. În același timp, ministrul a indicat că pe celelalte două loturi se lucrează „pe 45% din capacitatea șantierului”, din cauza acordului de mediu revizuit, care este blocat. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre motivul blocajului sau un termen pentru deblocare. Testele de siguranță, în prim-plan înainte de deschidere Popa a afirmat că, potrivit constructorului, în această perioadă sunt verificate sistemele de siguranță. În vizita pe șantier, el a făcut referire și la Tunelul Momaia , pe care l-a numit greșit „Momoa”, o confuzie care a devenit elementul viral al momentului. „Am fost şi în tunelul Momoa (n.r. - Momaia), care are o distanţă de 1,35 de km, am văzut şi toate sistemele de siguranţă. Sunt undeva în jur de 2500 de sisteme de siguranţă, camere şi senzori. Este un sistem complex, care va asigura traficul pe toată perioada” Declarația este atribuită de Digi24 publicației News.ro. [...]
Testele cu foc real ale turelei ASGARD sugerează o opțiune mai ieftină pentru apărarea anti-dronă la distanțe scurte , într-un moment în care armatele europene caută soluții scalabile împotriva UAV-urilor (vehicule aeriene fără pilot), potrivit Interesting Engineering . Sistemul, dezvoltat de producătorul sloven Valhalla Turrets , a finalizat o serie de trageri în care a folosit mitraliera rotativă (Gatling) americană Dillon Aero M134D de 7,62 mm, cu o cadență de 3.000 de lovituri pe minut (aprox. 50 pe secundă). În testare s-au tras „mii de cartușe”, însă publicația notează că nu au fost făcute publice cifre detaliate privind interceptările sau rezultatele angajărilor pe ținte. De ce contează: costul pe țintă și mobilitatea, în centrul apărării anti-dronă Materialul subliniază că sistemele anti-dronă bazate pe armament cu muniție clasică pot adăuga „încă un strat” de apărare și pot fi, în anumite scenarii, o alternativă mai economică la interceptori dedicați. Relevanța operațională vine și din configurația „remote” (operare de la distanță), gândită pentru integrarea pe vehicule militare, astfel încât apărarea să poată însoți formațiunile terestre, nu doar să protejeze poziții fixe. În același timp, eficiența reală nu este dată doar de cadența de tragere: sunt critice detectarea, urmărirea țintei, integrarea senzorilor și sistemul de conducere a focului (fire-control), adică ansamblul care calculează și comandă angajarea țintei. Ce este ASGARD și ce au urmărit testele ASGARD este descris ca o turelă de apărare aeriană de greutate medie, operată de la distanță, destinată protecției convoaielor militare, forțelor terestre și infrastructurii critice împotriva amenințărilor aeriene la joasă altitudine. În testele cu foc real, evaluarea a vizat capacitatea sistemului de a contracara diferite tipuri de amenințări aeriene fără pilot, la distanțe scurte și medii. Publicația precizează că finalizarea programului de testare reprezintă un „moment important” pentru industria de apărare din Slovenia, dar și că valoarea operațională finală va depinde de performanța întregului sistem, nu doar de arma în sine. Ce urmează Potrivit articolului, încheierea testelor poate crea baza pentru dezvoltări ulterioare, evaluări și, eventual, achiziții viitoare. Contextul mai larg este accelerarea priorităților europene în zona capabilităților anti-dronă, pe fondul lecțiilor din conflicte recente, unde drone relativ ieftine au pus presiune pe formațiuni convenționale și pe infrastructura logistică. [...]
Armata SUA își consolidează lanțul de aprovizionare pentru arme hipersonice printr-un subcontract care duce programul din zona de prototip spre producție susținută, potrivit Interesting Engineering . Leidos a selectat General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) să fabrice piese metalice prelucrate cu precizie și ansambluri de cabluri pentru Common Hypersonic Glide Body (CHGB), componentă comună pentru programele hipersonice ale Armatei și Marinei SUA, cu livrări planificate până în 2031. Acordul extinde implicarea General Atomics de la faza de prototipare – inclusiv contribuția la un test de zbor CHGB din 2020 – către producția de componente, într-un moment în care SUA încearcă să stabilizeze furnizarea de piese critice pentru sisteme cu cerințe industriale și de control al calității foarte stricte. Ce acoperă subcontractul și de ce contează operațional GA-EMS va produce: componente metalice prelucrate cu precizie și substructuri pentru corpul planor (glide body); ansambluri de cabluri, inclusiv pentru modulul de control al „elevon”-urilor (suprafețe aerodinamice care ajută la controlul mișcărilor de tangaj și ruliu). Miza operațională este reducerea riscului de blocaje în producție pentru o componentă comună folosită de două servicii militare. Într-un sistem hipersonic, cablajele și piesele mecanice trebuie să funcționeze în condiții de solicitare extremă, iar repetabilitatea (aceeași calitate de la o piesă la alta) devine esențială pentru trecerea la producție. Un singur „glide body”, două programe: Dark Eagle și Conventional Prompt Strike CHGB este partea manevrabilă a armei hipersonice dezvoltate în comun de Armata și Marina SUA. Este accelerată de un booster (rachetă purtătoare), apoi se separă și planează prin atmosferă către țintă. Aceeași componentă CHGB este folosită în: Dark Eagle (Armata SUA, lansare de la sol; cunoscut anterior ca Long-Range Hypersonic Weapon); Conventional Prompt Strike – CPS (Marina SUA, variantă navală pentru submarine și nave de suprafață). Publicația notează că, deși „glide body”-ul este comun, platformele de lansare și aranjamentele de booster diferă între cele două programe. Logica designului comun este reducerea duplicării dezvoltării și valorificarea testării și producției împreună. Context contractual: legătura cu acordul de 2,7 miliarde dolari Selecția GA-EMS vine după ce Armata SUA a acordat în mai 2026 un contract de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei ) către Leidos. Conform articolului, acel acord a reunit programele CHGB și Thermal Protection System (sistem de protecție termică) într-un efort unic, cu obiectivul de a muta tehnologia din prototipare spre producție și de a îmbunătăți aprovizionarea cu componente. Materialul subliniază și rolul protecției termice: la viteze hipersonice (în general peste Mach 5), încălzirea aerodinamică este intensă, ceea ce impune cerințe ridicate pentru materiale și structuri externe. Ce nu se știe încă General Atomics nu a făcut publică valoarea subcontractului și nici volumele de componente care vor fi fabricate. Chiar și așa, perioada până în 2031 indică o tranziție către un regim de producție pe termen mai lung, cu încă un furnizor integrat într-un program comun Armata–Marină care depinde de coordonarea componentelor mecanice, electrice și termice. [...]
Marea Britanie și Germania accelerează un program comun de lovituri la distanță de peste 2.000 km , o capacitate care ar extinde semnificativ opțiunile de descurajare convențională ale celor două state și ar întări contribuția europeană la apărarea colectivă a NATO, potrivit Interesting Engineering . Inițiativa vizează dezvoltarea unor capabilități de tip „ Deep Precision Strike ” (lovituri de precizie în adâncime), cu o rază proiectată de peste 1.250 de mile (peste 2.000 km). În material se arată că viitoarele arme de mare precizie ale Regatului Unit și Germaniei ar putea, teoretic, „atinge Moscova”, iar livrarea este așteptată „în acest deceniu”. Ce include programul și calendarul Într-o declarație comună citată de publicație, secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, afirmă că proiectul a înregistrat „progrese semnificative” și că livrarea este planificată în interiorul acestui deceniu. „Am constatat progrese semnificative în proiectul nostru de referință de dezvoltare a capabilităților Deep Precision Strike (DPS), cu raze de peste 2.000 km, care urmează să fie livrate în acest deceniu, susținând locuri de muncă de-a lungul lanțului de furnizori pentru industria din Regatul Unit și Germania.” Cei doi miniștri au avut a doua reuniune a Consiliului Ministerial al Apărării în cadrul acordului „Trinity House ”, la doi ani de la semnarea acestuia, în contextul aprofundării cooperării bilaterale în domeniul apărării. De ce contează operațional: descurajare convențională și rol mai mare în NATO Miza principală, așa cum este prezentată în articol, este consolidarea unei opțiuni credibile de descurajare convențională (adică fără armament nuclear), prin capacități de lovire la distanțe extinse și cu precizie ridicată. Materialul plasează programul în tendința mai largă din planificarea militară modernă, în care capabilitățile de lovire la distanță devin un element central. În același timp, Londra și Berlinul își leagă explicit securitatea națională de securitatea Europei și reafirmă obiectivul de a întări contribuția europeană la NATO, inclusiv prin capacități și forțe disponibile pentru apărarea colectivă. Cooperarea militară UK–Germania, extinsă pe mai multe domenii Pe lângă componenta de lovituri la distanță, articolul menționează că cele două țări își extind cooperarea: Terestru : parteneriat strategic pentru creșterea nivelului de pregătire și interoperabilitate și explorarea cooperării pe capabilități viitoare și sisteme fără pilot; Maritim : avansarea cooperării pentru achiziția torpilei Sting Ray , printr-un aranjament de implementare semnat de directorii naționali pentru armament; Aerian : utilizarea episodică a aeronavelor germane P-8A Poseidon de pe teritoriul Regatului Unit, inclusiv sprijin la RAF Lossiemouth pentru exerciții precum Dynamic Mongoose (mai) și Strike Warrior (încheiat la începutul lunii precedente, conform articolului). Materialul nu oferă detalii tehnice despre cele „două arme” menționate (tip, producători, configurație), nici despre bugete sau volume de achiziție. [...]
Traian Băsescu susține că înfrângerea republicanilor limitează puterea politică a lui Donald Trump și îl transformă, practic, într-un președinte „rață șchioapă”, potrivit Știrile Pro TV . Declarația vine în contextul rezultatelor alegerilor din SUA, pe care fostul președinte le interpretează ca un refuz al mișcării MAGA. În mesajul citat, Băsescu afirmă că „MAGA a fost respinsă de americani” și că „mișcarea MAGA s-a prăbușit la ea acasă”, adăugând că Trump „va rămâne în fruntea Americii doar în calitate de «rață șchioapă»”. De ce contează: blocaj politic la Washington, cu efecte în lanț Miza principală a acestui tip de rezultat este una de funcționare instituțională: dacă președintele pierde sprijinul în Congres, capacitatea sa de a trece legislație și de a-și impune agenda scade semnificativ, iar controlul parlamentar poate deveni mai agresiv. În relatarea preluată și de alte publicații, inclusiv HotNews , este menționat că democrații ar urma să preia majoritatea atât în Camera Reprezentanților , cât și în Senatul SUA, ceea ce ar schimba raportul de forțe pentru restul mandatului. Ce a spus, concret, Traian Băsescu Băsescu își leagă poziția de o evaluare făcută anterior, susținând că a avertizat „din primăvară” că „Trump va pleca”, iar „America va rămâne”. „Mişcarea MAGA s-a prăbuşit la ea acasă. Americanii nu au putut fi păcăliţi. Trump va rămâne în fruntea Americii doar în calitate de «raţă şchioapă»!” Context: aceeași temă, preluată și de alte redacții Tema a fost reflectată și de Digi24, care a relatat despre reacția fostului președinte după „înfrângerea zdrobitoare a republicanilor”, pe aceeași linie de interpretare privind slăbirea poziției lui Trump în a doua parte a mandatului. [...]
Operațiunea „JUPITER 6” vizează recuperarea unor prejudicii mari după ce luni au fost declanșate, simultan, 202 percheziții domiciliare și 23 de mandate de aducere în București și în mai multe județe, potrivit Mediafax . Acțiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Inspectoratul General al Poliției Române . În total, autoritățile desfășoară 39 de acțiuni operative, iar dosarele vizează o paletă largă de infracțiuni, de la evaziune fiscală și spălarea banilor până la contrabandă, înșelăciune și infracțiuni la regimul jocurilor de noroc. Prejudicii și miza financiară a operațiunii Potrivit informațiilor transmise de Poliția Română, prejudiciile cuantificate în cauzele vizate se ridică la 15.171.256 lei și 1.520.000 euro (aprox. 7,6 milioane lei) . Dincolo de componenta penală, dimensiunea financiară indică o presiune directă pe recuperarea sumelor și pe limitarea pierderilor pentru buget și pentru părțile prejudiciate. Ce urmăresc anchetatorii la percheziții Perchezițiile au ca obiect identificarea și ridicarea de probe, inclusiv: documente contabile și financiar-fiscale și alte înscrisuri; dispozitive electronice și medii de stocare a datelor; arme și muniții deținute ilegal, materiale explozive și articole pirotehnice; bunuri provenite din activități infracționale și alte mijloace materiale de probă. Măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciilor Autoritățile urmăresc și identificarea și indisponibilizarea bunurilor dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, precum și instituirea măsurilor asigurătorii necesare pentru recuperarea prejudiciilor și garantarea reparării pagubelor. În paralel, sunt puse în executare mandate de aducere pentru audierea persoanelor vizate. Mediafax notează că acțiunile se înscriu în prioritățile Ministerului Public, cu obiective precum documentarea completă a faptelor, destructurarea mecanismelor infracționale și recuperarea prejudiciilor, cu accent pe protejarea persoanelor vulnerabile. [...]
