Știri
Știri din categoria Diverse
Bulgaria pregătește o scumpire de 30% a vinietei de la 1 august 2026, ceea ce va crește direct costul de tranzit pentru șoferii români care folosesc drumurile bulgărești spre Grecia sau Turcia, potrivit Libertatea.
Măsura este descrisă ca parte a unui proiect de hotărâre pus în consultare publică de Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice de la Sofia și vizează vinietele pentru vehicule cu masa de până la 3,5 tone (categoria în care intră majoritatea autoturismelor).
Dacă proiectul va fi aprobat, tarifele vinietei electronice ar urma să crească astfel:
Proiectul include și majorarea sancțiunilor aplicate șoferilor care circulă fără vinietă valabilă. Pentru vehiculele de până la 3,5 tone, taxa compensatorie (sumă plătită într-un termen prevăzut pentru a închide situația) ar urma să crească cu 30%, de la 35,79 euro (aprox. 179 lei) la 46,50 euro (aprox. 233 lei).
Momentul ales – 1 august – este legat de vârful sezonului de tranzit, când Bulgaria este traversată de un volum mare de șoferi străini aflați în vacanță. În același timp, potrivit informațiilor citate de HotNews (care îl citează pe Novinite), autoritățile bulgare estimează venituri suplimentare de peste 20 de milioane de euro în 2026 și de peste 48 de milioane de euro anual în anii următori, bani care ar urma să fie direcționați către lucrări de infrastructură și modernizarea sistemului de taxare.
Tarifele actuale au rămas neschimbate din 2019, de la introducerea sistemului electronic, astfel că aceasta ar fi prima majorare importantă în ultimii ani.
Scumpirile sunt prezentate ca propuneri într-un proiect aflat în consultare publică, astfel că aplicarea lor depinde de aprobarea finală. Dacă vor fi adoptate, noile tarife ar intra în vigoare de la 1 august 2026.
Recomandate
Atacurile cu drone au provocat întreruperi de curent la scară largă în Crimeea, amplificând blocajele de aprovizionare cu combustibil și forțând autoritățile locale să introducă restricții care afectează direct funcționarea serviciilor publice , potrivit Digi24 . În dimineața de 25 iunie, primarul Sevastopolului, Mihail Razvozzhaev , a anunțat instituirea unui „regim de restricționare temporară a alimentării cu energie electrică” în oraș. Decizia ar fi fost luată de Direcția regională de la Marea Neagră a SA „SO EES”, iar edilul a justificat-o prin nevoia de a elimina suprasolicitarea rețelelor electrice din afara regiunii și de a preveni avarii la nivelul întregului sistem energetic. Operatorul „ Krymenergo ” a publicat, la ora 11:00, o notificare similară, precizând că întreruperile vor fi aplicate „selectiv și în funcție de necesități”, până la stabilirea unui program. Locuitorilor li s-a cerut să reducă încărcarea rețelei și să evite utilizarea aparatelor electrice de mare putere. Efecte operaționale: transport public limitat și apă cu program Problemele de alimentare cu energie electrică s-au extins în mai multe orașe de pe peninsulă, inclusiv Sevastopol, Simferopol, Kerci și Yalta. În Sevastopol, autoritățile au început să limiteze funcționarea transportului public, pe fondul întreruperilor. În Evpatoria și Zaozernoye a fost introdus un program de alimentare cu apă, autoritățile locale invocând întreruperile de curent și scăderea nivelului rezervelor din rezervoarele stației de alimentare cu apă. Context: lovituri asupra infrastructurii energetice și blocaj pe combustibil În noaptea de miercuri spre joi, drone ucrainene au efectuat un raid asupra Crimeei, vizând în principal centralele termice din Tavrica și Balaklava și substația electrică din Yalta, relatează UniAn, citat de Digi24. În același context al intensificării atacurilor, sursa arată că, în noaptea de 21 iunie, dronele au lovit baza petrolieră din Kerci și portul „Caucaz”, ceea ce a dus la oprirea completă a vânzării de combustibil în Crimeea și la închiderea traversării cu feribotul. În zilele următoare au fost raportate noi atacuri asupra unor substații și centrale termice, iar întreruperile de curent sunt înregistrate de câteva zile pe întreg teritoriul regiunii. [...]
Disputa PNL–PSD pe formula de guvernare riscă să blocheze rapid negocierile și să împingă partidele spre „linii roșii” care reduc opțiunile de majoritate , în condițiile în care PSD cere să voteze doar un executiv din care face parte și revendică autonomie asupra programului, potrivit Digi24 . Dragoș Pîslaru, ales vicepreședinte PNL după congresul de duminică, îl acuză pe liderul PSD Sorin Grindeanu de „tupeu formidabil” și susține că social-democrații au impus primii o „linie roșie”, după ce anterior ar fi criticat PNL pentru rigiditate. Miza, în lectura lui Pîslaru, este că PSD condiționează sprijinul parlamentar de propria participare la guvernare și respinge orice condiții într-un acord politic. Ce contestă PNL în poziția PSD Pîslaru spune că sunt „două mari probleme” în declarațiile lui Grindeanu: PSD ar fi trecut de la discursul despre „flexibilitate” la impunerea unei condiții ferme: nu votează decât un guvern în care intră; PSD ar cere să „facă și să desfacă singur” în privința programului de guvernare, fără a accepta condiții din partea celorlalte partide. În intervenția la Digi24, Pîslaru a invocat și ideea că un guvern PNL–USR–UDMR ar avea „mai multă legitimitate”, argumentând că cele trei partide ar avea împreună mai multe mandate în Parlament decât PSD. De ce contează: spațiu mai mic pentru compromis În logica negocierilor, poziționarea publică pe condiții de tip „participăm sau nu votăm” îngustează rapid marja de compromis, mai ales dacă partenerii cer, la rândul lor, un acord politic cu elemente „cruciale” agreate în prealabil. Pîslaru afirmă că PNL a pus pe masă soluții care includeau un acord politic pe șase luni, cu condiții minime pentru susținerea în Parlament. El mai susține că USR a transmis că nu va susține un guvern minoritar de tipul celui descris de PSD, ceea ce ar complica suplimentar aritmetica parlamentară. Ce urmează, potrivit lui Pîslaru Vicepreședintele PNL spune că echipa de negociere a partidului, condusă de Ilie Bolojan , ar urma să evalueze dacă declarațiile PSD sunt „reale” sau „de fațadă” și dacă există disponibilitate pentru un acord cu condiționări. În cazul în care condițiile stabilite în partid nu sunt îndeplinite, Pîslaru indică posibilitatea ca PNL să revină la forurile interne și să nu acorde sprijinul fără „elemente minime” de acord politic. [...]
Vizita președintelui Israelului în România deschide o fereastră diplomatică cu potențial de influență regională , printr-un mesaj programat în plenul reunit al Parlamentului , într-un format care aduce la București și reprezentanți ai unor state-cheie. Informațiile apar în Digi24 . Isaac Herzog urmează să efectueze o vizită oficială în România în perioada 28–29 iunie, iar intervenția sa în fața parlamentarilor români este legată de această deplasare. Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit joi, în format online, pentru a stabili organizarea ședinței comune dedicate mesajului liderului israelian. Conform memorandumului aflat pe agenda conducerii Parlamentului, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului ar urma să aibă loc duminică, 29 iunie, de la ora 17:00. Ce înseamnă, concret, organizarea ședinței comune În jurul evenimentului este construit un cadru diplomatic mai larg decât o simplă intervenție în Legislativ. La ședința comună vor fi invitați: șefii misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București; ambasadorii Ucrainei și Republicii Moldova; invitați ai Ambasadei Statului Israel în România. Birourile permanente reunite urmează să aprobe joi memorandumul privind organizarea ședinței comune în care Isaac Herzog va susține mesajul adresat Parlamentului României. [...]
Kremlinul neagă presiuni financiare asupra Belarusului pentru extinderea războiului , într-un moment în care orice implicare mai directă a Minskului ar ridica riscurile operaționale și de securitate în regiune, potrivit Digi24 . Informația negată de Moscova a fost publicată de The Wall Street Journal , care a relatat că Rusia ar dori să folosească Belarusul ca platformă pentru intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și că ar amenința cu reducerea sprijinului financiar dacă Belarus nu își oferă sprijinul. Potrivit materialului, reacția Kremlinului este relatată de Reuters , care citează declarațiile purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Peskov a spus că informațiile „nu corespund realității” și a insistat că Belarus este „cel mai apropiat aliat” al Rusiei. Context: Belarus, deja folosit ca infrastructură de război Rusia a folosit teritoriul Belarusului ca punct de lansare pentru invazia din 2022, iar războiul a intrat acum în al cincilea an. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în ultimele luni că este convins că Moscova intenționează să atragă Minskului și mai mult în conflict. Vinerea trecută, Zelenski a declarat că stații de retransmisie a semnalului din Belarus ar fi folosite pentru ghidarea atacurilor rusești cu drone asupra Ucrainei și i-a dat lui Aleksandr Lukașenko o săptămână să le elimine, avertizând: „Dacă nu o va face el, o vom face noi”. Miercuri, Zelenski a spus că respectivele stații „au încetat să mai funcționeze”, dar a precizat că nu știe dacă au fost demontate. Afirmațiile nu au putut fi confirmate independent, iar Peskov a declarat că nu are informații despre acest subiect. De ce contează: semnal de tensiune pe axa Moscova–Minsk Chiar dacă Lukașenko nu a trimis trupe belaruse să lupte alături de armata rusă, Belarus a sprijinit Rusia prin acceptarea desfășurării de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul său, prin exerciții militare comune frecvente și prin punerea la dispoziție a bazelor și poligoanelor de instruire pentru forțele ruse. În acest context, disputa publică privind „presiunile” și „sprijinul financiar” indică miza controlului asupra infrastructurii și a rolului operațional al Belarusului, cu potențial de escaladare dacă implicarea Minskului ar crește dincolo de sprijinul logistic și militar deja existent. [...]
Ludovic Orban cere PNL și USR să refuze votul pentru un guvern minoritar PSD , argumentând că o astfel de decizie ar transfera costul politic al guvernării către cele două partide și ar lăsa AUR singura opoziție credibilă în percepția publică, potrivit Digi24 . Fostul consilier prezidențial spune că, dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează pe Sorin Grindeanu premier, PSD ar trebui „să caute majoritate fără parlamentarii PNL și USR”. În opinia lui Orban, dacă Grindeanu nu reușește să strângă sprijin parlamentar, șeful statului „va fi nevoit” să desemneze candidatul propus de PNL, USR și UDMR. Miza: cine plătește politic guvernarea și cine capitalizează opoziția Orban susține că votul de învestitură nu poate fi separat de răspunderea politică ulterioară. El respinge ideea că PNL și USR ar putea vota instalarea unui guvern PSD și apoi să treacă în opoziție, pe motiv că un partid care votează un cabinet „răspunde politic pentru toate măsurile, deciziile și acțiunile publice” ale acelui guvern. În același mesaj, Orban avertizează că, în acest scenariu, AUR ar rămâne singurul partid perceput ca opoziție și ar putea „capitaliza politic și electoral” nemulțumirile generate de guvernare. Ce risc vede Orban după instalarea unui guvern PSD Orban afirmă că, odată instalat, un guvern PSD ar încerca să-și consolideze o majoritate parlamentară pentru a se proteja de o eventuală moțiune de cenzură și pentru a putea adopta legi fără sprijinul celor care au votat învestirea. Totodată, el susține că PSD ar urmări să slăbească PNL și USR în administrație și la nivel local, inclusiv prin presiuni politice asupra aleșilor locali, și că ar „potența” o „fracțiune trădătoare” din PNL. Mesaj către PNL și USR: menținerea opțiunii PNL–USR–UDMR Orban indică drept „soluție” continuarea susținerii unui guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. În paralel, el cere liderilor PNL și USR să fie atenți la riscul ca președintele să fie „extras” de la asumarea răspunderii politice pentru o eventuală desemnare a lui Grindeanu, caz în care „toată vina” ar cădea pe PNL și USR, potrivit poziției sale. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău ridică riscul de presiuni politice și de securitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev a acuzat autoritățile moldovene că ar fi fost transformate de Occident într-un „regim-marionetă” folosit împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a făcut declarațiile la Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg , iar Digi24 notează că informațiile sunt relatate de agenția de stat rusă RIA Novosti. În mesajul său, Medvedev a susținut că NATO s-ar fi apropiat de granițele Rusiei „sub acoperirea unor vorbe frumoase” despre parteneriat, iar apoi ar fi folosit „regimuri-marionetă” ca instrument împotriva Moscovei, invocând exemplele Georgiei și Ucrainei. „Alianța a folosit regimuri-marionetă drept instrument împotriva Rusiei. Așa a fost cu Georgia, așa s-a întâmplat cu Ucraina, care în 2014 s-a transformat într-un focar de rusofobie. Din păcate, același lucru se întâmplă acum cu Moldova și chiar, din păcate, cu Armenia.” De ce contează Ieșirea publică a lui Medvedev indică o intensificare a discursului oficial rus care plasează Republica Moldova în aceeași narațiune folosită anterior pentru alte state din vecinătatea Rusiei, într-un cadru de confruntare cu NATO. În practică, astfel de mesaje pot alimenta tensiuni politice și de securitate în regiune, chiar dacă Digi24 nu menționează măsuri concrete anunțate de Moscova în urma acestor declarații. Ce urmează În materialul citat nu apar reacții ale autorităților de la Chișinău și nici pași instituționali anunțați de partea rusă. Rămâne de urmărit dacă afirmațiile vor fi urmate de poziții oficiale suplimentare sau de inițiative diplomatice care să afecteze relațiile dintre Rusia și Republica Moldova. [...]
