Știri
Știri din categoria Diverse
De la 1 iulie, reducerea de la pompă dispare, iar prețurile pot redeveni volatile după expirarea schemei de sprijin, care nu poate fi prelungită în lipsa unui Guvern cu puteri depline, potrivit Știrile Pro TV.
Măsurile care se încheie au inclus reducerea accizei la motorină și plafonarea adaosului comercial, ceea ce a însemnat o ieftinire de aproximativ 36 de bani pe litru la pompă. Schema a fost valabilă trei luni și a fost introdusă pentru a tempera prețurile după tensiunile din Orientul Mijlociu.
Din informațiile prezentate, nu există o prelungire automată. Un Executiv cu puteri limitate nu poate adopta o astfel de măsură prin ordonanță de urgență, iar o eventuală prelungire ar necesita o procedură legislativă rapidă în Parlament.
În paralel, există o inițiativă legislativă care urmărește prelungirea schemei, însă, potrivit unor surse politice citate de publicație, este puțin probabil ca aceasta să treacă suficient de repede prin comisii și să ajungă la votul final, în condițiile în care este și ultima zi de activitate parlamentară.
În lipsa măsurilor, pe piață ar putea apărea „fluctuații” și chiar „șocuri”, iar eventualele scumpiri ar urma să fie suportate de șoferi, conform relatării din teren.
La stația menționată în material, motorina se apropie de 9 lei și 28 de bani pe litru, iar benzina trece de 8 lei și 60 de bani. Totuși, în ultima lună, prețul mediu al benzinei a scăzut cu aproximativ 10%, iar cel al motorinei cu 3%, potrivit datelor unei companii de profil citate de Știrile Pro TV.
Specialiștii citați în material indică posibilitatea unor noi ieftiniri, în condițiile în care prețul petrolului pe piețele internaționale a revenit la niveluri apropiate de cele de dinaintea războiului din Orientul Mijlociu.
Recomandate
Avertizările ANM de furtuni până joi dimineața cresc riscul de întreruperi și pagube locale , în condițiile în care sunt prognozate vijelii, grindină și cantități mari de apă în intervale scurte, potrivit Agerpres . Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis marți avertizări Cod galben și Cod portocaliu de instabilitate atmosferică, intensificări ale vântului și averse însemnate cantitativ, valabile până joi dimineața în mai multe regiuni. Cod galben marți, 30 iunie: vânt, grindină și ploi torențiale Între orele 12:00 și 23:00 este în vigoare un Cod galben de vreme instabilă, inițial în zona de munte, apoi și în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania și în jumătatea de nord a Munteniei și Olteniei. Sunt așteptate averse torențiale, intensificări ale vântului și vijelii cu viteze la rafală de 50–70 km/h și izolat de peste 80 km/h, descărcări electrice frecvente și grindină de mici și medii dimensiuni (1–4 cm). Cantitățile de apă pot ajunge la 15–25 litri/mp, iar pe arii restrânse pot depăși 30–40 litri/mp. Cod portocaliu marți, 30 iunie: șapte județe vizate Tot marți, între orele 14:00 și 20:00, ANM a emis Cod portocaliu de vijelii puternice, grindină de dimensiuni medii și averse torențiale importante cantitativ în județele Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Mureș, Harghita și, local, în zona montană. În aceste zone sunt prognozate rafale de 70–90 km/h, grindină de 2–4 cm și averse, cu cantități de apă de 25–40 litri/mp, iar local de peste 50 litri/mp. Cod galben și miercuri: instabilitate până joi dimineața Un alt Cod galben de vreme instabilă este valabil în intervalul 1 iulie, ora 12:00 – 2 iulie, ora 10:00, în Oltenia, Muntenia, în sudul Banatului și local în zona de munte. Sunt prognozate averse torențiale, descărcări electrice frecvente, intensificări ale vântului (în general 50–70 km/h), iar pe arii restrânse vijelii și grindină (1–4 cm). Cantitățile de apă estimate sunt de 15–25 litri/mp, cu depășiri locale de 30–40 litri/mp. ANM mai precizează că fenomene specifice instabilității atmosferice pot apărea pe arii restrânse și în restul țării, iar în noaptea de marți spre miercuri și în regiunile sudice. [...]
Ucraina își leagă răspunsul militar de presiunea asupra economiei ruse, invocând inclusiv penuria de benzină , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după atacuri rusești în mai multe regiuni ucrainene. Zelenski a spus că Ucraina va continua să răspundă atacurilor prin măsuri menite să slăbească „sistemul statului rus” și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul. În acest context, el a indicat penuria de benzină din Rusia drept una dintre consecințele războiului și ale atacurilor ucrainene cu rază lungă. Atacuri asupra mai multor regiuni și ținte civile Președintele ucrainean a comentat recente atacuri rusești asupra regiunilor Zaporojie, Dnipro, Herson, Harkiv, Donețk și Sumîi , relatează Ukrainskaia Pravda . În discursul său de seară, Zelenski a acuzat forțele ruse că „vânează” ținte civile și mijloace de transport în Zaporojie, folosind drone FPV (vehicule aeriene fără pilot controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și alte tipuri de drone. El a descris, de asemenea, atacul asupra unei întreprinderi din Dnipro drept „brutal și absolut fără sens”. „Rusia își continuă războiul cu caracter explicit terorist împotriva Ucrainei, împotriva ucrainienilor. Desigur, vom răspunde la toate aceste atacuri rusești într-un mod pe deplin just. Și facem acest lucru astfel încât, în primul rând, să sufere sistemul statului rus, precum și capacitatea Rusiei de a prelungi războiul.” Miza: reducerea capacității Rusiei de a susține războiul Zelenski a legat explicit răspunsul Ucrainei de efecte care să îngreuneze continuarea ocupației, afirmând că atacurile ucrainene cu rază lungă „le readuc rușilor realitatea războiului”. Totodată, el a mulțumit trupelor ucrainene care mențin linia de apărare, cu o mențiune specială pentru regiunea Donețk, unde, potrivit lui, are loc cel mai mare număr de atacuri rusești. Zelenski a mai afirmat că Rusia a amânat de 15 ori termenul limită pentru cucerirea regiunii Donețk de la începutul războiului pe scară largă. Ce urmează: așteptări de decizii ale partenerilor Președintele ucrainean a anunțat o „implicare internațională intensă” în săptămânile următoare și a spus că speră la decizii pozitive din partea partenerilor Ucrainei, indicând că lunile iunie și iulie „trebuie să aducă rezultate” și reiterând nevoia de pace. [...]
Ucraina extinde cadrul legal pentru dublă cetățenie, incluzând Republica Moldova , o mișcare cu impact direct de reglementare asupra statutului juridic al cetățenilor și al etnicilor ucraineni din regiune, potrivit Digi24 . Decizia a fost luată de Cabinetul de miniștri de la Kiev și a fost anunțată pe Telegram de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , care a descris-o drept „un pas strategic al Ucrainei către Moldova”, conform deschide.md (citat de Digi24). Oficialul a susținut că includerea Republicii Moldova nu este „o extindere formală”, ci o continuare a relației bilaterale, pe fondul frontierei comune și al parcursului european. „Acum, acest mecanism juridic este deschis vecinilor noștri - cetățenii Republicii Moldova.” Ce schimbă, concret, cadrul de dublă cetățenie În baza legislației invocate în material, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Măsura vine după ce, în luna mai, guvernul de la Kiev a adoptat un decret de modificare a listei statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă la 29 de state, inclusiv România. De la 5 state la o listă extinsă, care include și România Anterior, lista inițială cuprindea doar cinci țări: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ulterior, prin actul normativ din luna mai, au fost adăugate mai multe state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Regatul Unit, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Din informațiile prezentate, includerea Republicii Moldova reprezintă o nouă extindere a acestei liste, cu potențial de a influența, în practică, opțiunile de cetățenie pentru persoane aflate între cele două state și pentru comunitățile de etnici ucraineni din regiune. [...]
Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri poate redeschide ușa „optimizărilor” fiscale și cere explicații publice de la ANAF privind diferențele mari dintre profiturile raportate de companii din aceleași sectoare, potrivit Digi24 . Peiu afirmă că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus pentru a limita „optimizarea” profiturilor la companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. În explicația sa, un IMCA de 1% din cifra de afaceri ar fi echivalat cu un impozit pe profit de 16% aplicat unui profit corespunzător unei marje de 6%. Cu alte cuvinte, companiile care declară profit sub 6% ar ajunge să plătească mai puțin prin impozitul pe profit decât ar fi plătit prin IMCA. În același context, senatorul spune că OCDE ar fi impus, iar guvernul ar fi acceptat desființarea IMCA, ceea ce, în opinia sa, ar însemna „liber la «optimizare» fiscală” și la transferul profiturilor către țara de origine „fără taxare”. Exemplele invocate și miza pentru ANAF Peiu prezintă o serie de exemple pe care le consideră „greu credibile” și care, în interpretarea sa, „alimentează ideea” că unele multinaționale își reduc profiturile impozabile prin plăți de servicii către companiile-mamă. Printre comparațiile menționate: Romgaz ar declara un profit de 41% din cifra de afaceri, iar OMV (Austria), în aceeași industrie, 10% pe 2025; Dedeman ar declara 12%, în timp ce Lidl și Kaufland ar declara 5%, respectiv 4%; Renault și Ford Otosan ar declara 2%; lanțurile de benzinării OMV și Mol ar declara 2%, respectiv 3%; Tehnostrade ar declara 10%, iar Spedition UMB și SA&PE, 5%, respectiv 6%. Concluzia senatorului este că desființarea IMCA ar fi „o invitație la o joacă cu profiturile” și ar alimenta teoria „optimizărilor”. Ce solicită concret Peiu Senatorul cere ca ANAF să ofere public explicații pentru „asimetriile greu de justificat” dintre ratele de profit raportate de companii comparabile. „Cum poate să aibă Romgaz o rată a profitului de patru ori mai mare decât Petrom? Cum poate Dedeman să aibă o rată a profitului dublă faţă de Lidl şi Kaufland? Cum se poate ca benzinăriile OMV şi MOL să aibă rate ale profitului de 2-3%?”, a declarat Petrişor Peiu. [...]
Pierderile ridicate ale armatei ruse și rolul dronelor împing Moscova spre o decizie cu impact operațional major: negociere sau mobilizare. Potrivit Digi24 , bloggeri militari ruși pro-război susțin că soldații de asalt ar rezista doar „20–35 de minute” pe linia frontului, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al asalturilor de infanterie. Informațiile ar fi circulat pe „canalele Z” rusești de pe Telegram, ar fi fost preluate de canalul ucrainean ASTRA și citate de Foreign Policy, în timp ce Kyiv Post relatează despre aceste afirmații. În aceeași linie, o postare atribuită canalului pro-război Notes of a Veteran avertizează că „în toamnă va fi fie pace, fie mobilizare” și recomandă bărbaților de vârstă militară să-și pregătească un „rucsac de urgență”. Drona, factorul care schimbă raportul de forțe pe front Postările descriu un război în care dronele au devenit decisive, inclusiv prin lovirea militarilor înainte ca aceștia să ajungă efectiv pe linia frontului, ceea ce ar fi redus semnificativ șansele de supraviețuire în luptă. Istoricul Peter Frankopan a preluat aceste cifre într-un articol din Foreign Policy, legând pierderile de impactul dronelor, pe care le descrie drept „principalele mașini de ucis” ale conflictului și un element care remodelează modul în care se vor purta luptele în viitor. Presiune pe resursa umană și stimulente pentru recrutare Frankopan citează estimări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora victimele ruse ar depăși 30.000 pe lună, iar pierderile totale ar putea trece de un milion de morți sau răniți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Aceste estimări nu sunt detaliate în material cu metodologie sau surse primare verificabile public. În paralel, sunt menționate stimulente financiare pentru atragerea de recruți, inclusiv prime mari la înrolare și ștergerea datoriilor, pe fondul eforturilor Moscovei de a compensa pierderile. Ce ar însemna o nouă mobilizare, potrivit unei evaluări externe Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că o mobilizare suplimentară nu ar schimba semnificativ dinamica de pe câmpul de luptă, dacă Rusia nu găsește modalități de a contracara atacurile cu drone ucrainene în adâncimea propriilor zone din spate. În evaluarea citată, există și riscul ca multe dintre trupele recent mobilizate „s-ar putea pur și simplu să nu ajungă niciodată pe linia frontului”. În acest context, miza pentru lunile următoare devine una operațională: capacitatea Rusiei de a reduce vulnerabilitatea la drone și de a susține rotația și completarea efectivelor fără o mobilizare care ar amplifica presiunea internă. [...]
CSAT a stabilit pentru 2027 un plafon de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe , ceea ce fixează din timp capacitatea de participare a României la operații în afara țării și, implicit, resursele care trebuie planificate pentru rotații și eventuale dislocări, potrivit Stirile Pro TV . Decizia a fost luată luni, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării , care a analizat și aprobat forțele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2027. Cum se împarte efectivul Armatei României Pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție în 2027, Armata României va asigura un efectiv total de 5.358 de militari și civili , împărțit astfel: 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului României; 1.801 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin; 771 vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații „posibil a fi asumate”, conform comunicatului CSAT citat de publicație. Contribuția MAI: 2.604 militari și polițiști, majoritatea în așteptare Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști , dintre care: 39 ar urma să participe la misiuni și operații în afara țării; 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Marea Neagră: solicitare de suplimentare pentru grupul de contramăsuri împotriva minelor În același context, Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la „Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA)”, inițiativă pe care CSAT o descrie ca fiind strategică pentru libertatea de navigație și pentru securitatea economică și militară în Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria este prezentată drept o premieră în securitatea recentă a Mării Negre, cu rol inclusiv în protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă. [...]
