Știri
Știri din categoria Diverse
Germania ia în calcul extinderea atribuțiilor serviciilor secrete pentru a contracara un „război din umbră” atribuit Rusiei, pe fondul avertismentelor șefului BND privind riscul unor atacuri pe teritoriul german, potrivit Știrile Pro TV.
Martin Jaeger, șeful serviciului de informații externe al Germaniei (BND), a spus, la audierea publică anuală a șefilor serviciilor de informații în parlament, că „conflictul” cu Rusia „a căpătat o dimensiune nouă, mai periculoasă”. În acest context, el a avertizat că Germania riscă să fie implicată într-un „conflict violent” cu Rusia, invocând ca exemplu tentativa de atac de la Leipzig, și a susținut că amenințarea unor atacuri împotriva țintelor din Germania rămâne „reală și iminentă”.
Autoritățile germane au afirmat în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie „hibridă” (combinație de acțiuni precum atacuri cibernetice și operațiuni cu drone) și au acuzat Moscova de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Jaeger a mai declarat că operațiunile serviciilor rusești în Germania și împotriva acesteia sunt „din ce în ce mai agresive” și că Moscova ar fi pregătită să recurgă la forță pentru a-și atinge obiectivele.
Pe fondul acestor evaluări, serviciile de informații ale Germaniei ar urma să primească noi competențe pentru a desfășura „operațiuni active” menite să contracareze atacurile, dacă parlamentul va aproba noua legislație. Materialul notează că, istoric, serviciile germane au fost mai limitate decât cele ale unor aliați precum Franța, Marea Britanie sau Statele Unite, în special din motive legate de arhitectura instituțională creată după al Doilea Război Mondial.
Jaeger a precizat că nu există indicii privind un atac rusesc iminent la scară largă asupra teritoriului NATO, dar a susținut că Rusia ar putea desfășura activități militare de intensitate redusă, în special în statele baltice. El a mai spus că Germania trebuie să se pregătească pentru mai multe ingerințe și tentative de intimidare, inclusiv amenințări cu atacuri nucleare.
În paralel, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat joi că Rusia „nu are intenția de a ataca pe nimeni”, dar că, dacă va fi „supusă unei agresiuni”, ar răspunde.
Șeful BND a afirmat că Moscova ar încerca să oblige Germania — descrisă în articol drept cel mai mare donator al Ucrainei — să-și retragă sprijinul. În același cadru, Jaeger a avertizat că, în Ucraina, „sunt de așteptat atacuri de o severitate și brutalitate” fără precedent în iarna care urmează.
Articolul este preluat din Reuters și menționează news.ro ca sursă de redare a declarațiilor din audierea parlamentară.
Recomandate
SUA împing spre negocieri tehnice rapide între Ucraina și Rusia , cu o posibilă întâlnire trilaterală până la finalul lunii octombrie, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, relatate de Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, într-un moment în care intrarea în sezonul rece crește presiunea pe rețelele electrice și pe capacitatea de funcționare a economiei ucrainene. Zelenski a spus că partea americană este în contact cu ambele tabere și propune o reuniune „la nivel tehnic”, în format trilateral, până la sfârșitul lunii. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută alături de cancelarul german Friedrich Merz . Ucraina, a precizat el, este pregătită să participe, iar ca locație a indicat deschiderea către Emiratele Arabe Unite sau „orice altă țară” propusă de Washington. Liderul ucrainean a adăugat că nu știe dacă propunerea a ajuns deja la Moscova și că Kievul așteaptă un răspuns. Ce ar intra pe agenda discuțiilor Pe lângă reluarea contactelor diplomatice, inițiativa americană vizează concret reducerea loviturilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Ucraina ar accepta un armistițiu în domeniul energetic doar dacă și Rusia își suspendă atacurile. Pe agenda unei eventuale reuniuni trilaterale ar urma să fie discutate, conform aceleiași surse: o inițiativă de armistițiu în domeniul energetic; o posibilă redeschidere a coridorului pentru cereale din Marea Neagră . Context: atacuri intensificate și semne de scepticism În paralel cu aceste demersuri, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului și a altor orașe, cu bombardamente care au durat zile, mai notează Digi24. Zelenski a afirmat pe 3 octombrie că Vladimir Putin ar fi emis o „nouă doctrină” care ar permite vizarea deliberată a civililor și a infrastructurii (inclusiv școli și spitale), pentru a forța evacuarea populației din orașe. Totodată, publicația citează surse ale Kyiv Independent potrivit cărora Donald Trump s-ar îndoi, în privat, că Putin va accepta un armistițiu energetic înainte de venirea iernii — un element care sugerează că, deși calendarul propus este scurt, rezultatul rămâne incert. În acest stadiu, nu există un răspuns public al Rusiei la propunerea de discuții și nici detalii complete despre formatul și mandatul „nivelului tehnic” invocat de Zelenski. [...]
Amenințarea lui Medvedev la adresa Armeniei ridică miza riscului de sancțiuni și șocuri energetice în regiune , pe fondul tensiunilor tot mai vizibile dintre Erevan și Moscova, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev , a avertizat că Armenia ar putea avea „aceeași soartă ca Ucraina” dacă își continuă apropierea de Occident, relatează RBC Ukraine, citată de Digi24. În logica mesajului transmis, schimbarea de direcție a politicii externe ar aduce „consecințe negative” pentru republică. „Sunt convins că nici acest lucru nu va duce la nimic bun.” „Cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Armeniei este să se transforme într-o nouă Ucraină.” Presiune politică, cu efecte economice: comerț și energie Dincolo de retorică, contextul descris indică un risc economic concret pentru Armenia: Moscova ar fi reacționat deja la reorientarea Erevanului prin măsuri comerciale. Articolul menționează că Rusia, „deranjată de această schimbare de direcție”, a impus restricții comerciale și sancțiuni pentru numeroase produse armenești și i-a cerut premierului Nikol Pașinian să organizeze un referendum privind direcția strategică a țării. În paralel, autoritățile armene au transmis că sunt dispuse să-și diversifice sursele de gaze, inclusiv prin achiziții din Azerbaidjan, Turcia și Iran, pentru a reduce dependența de Rusia. „Vrem să cumpărăm gaze de oriunde este posibil. Dacă ne oferă Rusia, cumpărăm de la Rusia, dacă le furnizează Azerbaidjan, cumpărăm de la Azerbaidjan, dacă o face Iranul, cumpărăm de la Iran şi dacă Turcia poate, le cumpărăm şi de la ei. Şi toate acestea în acelaşi timp.” Contextul: disputa UE vs. Uniunea Economică Eurasiatică Digi24 amintește că, în septembrie, Vladimir Putin și premierul armean Nikol Pașinian au avut o confruntare publică privind orientarea externă a Erevanului. Putin ar fi cerut Armeniei să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică, avertizând asupra consecințelor, în timp ce Pașinian a susținut că legea care inițiază procesul de aderare la UE nu încalcă obligațiile Armeniei față de Rusia și UEE. În același registru, Medvedev a afirmat anterior că Armenia „nu va adera niciodată” la UE, dar că demersul ar afecta permanent relațiile cu Rusia și cu statele din Uniunea Economică Eurasiatică. De ce contează Mesajul lui Medvedev vine într-un moment în care Armenia încearcă să-și recalibreze politica externă și, simultan, să reducă vulnerabilitatea energetică. În acest cadru, combinația dintre presiune politică, restricții comerciale și repoziționarea pe piața gazelor poate amplifica incertitudinea pentru economie și pentru lanțurile de aprovizionare din regiune, mai ales dacă tensiunile cu Moscova se adâncesc. [...]
Un incident de transport improvizat, soldat cu răsturnarea unui pickup și a elicopterului încărcat, ridică semne de întrebare privind siguranța și disciplina operațională , potrivit imaginilor publicate de Antena 3 . Din material reiese că rușii au încercat să transporte un elicopter pe un pickup, însă camioneta s-a răsturnat împreună cu aeronava. Articolul este prezentat în format video, fără detalii suplimentare în text despre locul exact, momentul incidentului, eventuale pagube sau dacă au existat persoane rănite. În lipsa acestor informații, impactul concret (costuri, consecințe logistice sau eventuale măsuri luate ulterior) nu poate fi evaluat pe baza sursei citate. [...]
Rusia își fixează un buget militar de război pe termen lung , cu cheltuieli record care riscă să prelungească presiunea asupra securității și economiilor europene, potrivit Digi24 , care citează Bloomberg. Pentru anul viitor, Moscova ar urma să aloce 17,1 trilioane de ruble pentru apărare, echivalentul a 205 miliarde de dolari (aprox. 922,5 miliarde lei). Suma ar însemna o creștere de peste 40% față de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an, în condițiile în care valoarea totală a cheltuielilor efective rămâne secretă, și de aproape 380% față de anul de dinaintea începerii războiului. În proiecțiile oficiale, cheltuielile ar scădea doar ușor în anii următori: 16,6 trilioane de ruble în 2028 și 16,3 trilioane de ruble în 2029. Schimbare de direcție bugetară, pe fondul presiunilor interne Planul marchează o ruptură față de intențiile de acum un an, când Rusia urmărea să tempereze creșterea cheltuielilor militare pentru a reduce deficitul bugetar și a reface rezervele consumate în timpul războiului. Acum, finanțarea armatei revine în centrul priorităților, chiar în contextul presiunilor tot mai mari asupra economiei și finanțelor publice. În același timp, contextul diplomatic rămâne blocat: negocierile mediate de SUA sunt descrise ca fiind în mare parte fără progrese, iar oficialii europeni avertizează tot mai des asupra atacurilor hibride atribuite Moscovei, în timp ce Rusia continuă bombardamentele asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Unde ar urma să se ducă banii: armament, personal, industria de apărare Ministerul rus al Finanțelor a indicat că resursele sunt direcționate către: arme și echipamente militare; salariile militarilor; sprijin pentru familiile acestora; modernizarea companiilor din industria de apărare. Potrivit lui Janis Kluge, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate din Berlin, o parte importantă din cheltuielile suplimentare ar urma să meargă către producția de armament. El arată că Rusia produce cantități mari de rachete și drone, iar stocurile de muniție au fost atât de mult epuizate încât o parte semnificativă din muniția folosită pe front trebuie să provină din producția curentă. Mesajul către Europa: un război de uzură și o miză politică Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena, interpretează bugetul ca pe un semnal politic către Europa: „Putin ridică miza.” În lectura sa, Kremlinul transmite că Rusia va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să mențină același nivel de sprijin pentru Ucraina. Vladimir Putin a susținut, potrivit relatării, că Rusia nu intenționează să atace Europa, dar a avertizat că un atac direct asupra teritoriului rus ar forța Moscova să ia în considerare utilizarea „întregii game de arme” de care dispune. El a invocat și raportul de forțe cu un adversar „de două ori mai mare” ca populație, cu potențial economic și militar semnificativ. În plan practic, bugetul indică faptul că Rusia își pregătește capacitatea de a susține un conflict de durată, ceea ce poate menține presiunea asupra statelor europene atât pe zona de securitate, cât și pe cea de finanțare a sprijinului pentru Ucraina. [...]
AUR cere alegeri anticipate și spune că are „majoritate” , după consultările de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este una de funcționare instituțională: dacă se conturează sau nu o ieșire rapidă din criza politică, în condițiile în care AUR afirmă că nu va susține un guvern. Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat, după discuțiile cu președintele Nicușor Dan, că partidul își menține poziția potrivit căreia soluția ar fi anticipatele. El a susținut că AUR a venit la consultări, dar că „AUR nu poate să susțină un guvern” și „nu poate susține la guvernare”, invocând cadrul stabilit de Președinție și referiri la „spiritul și litera Constituției”, conform relatării News.ro preluate de Știrile Pro TV. Ce a transmis AUR după întâlnirea cu președintele Dungaciu a afirmat că discuțiile au vizat mai degrabă „ceea ce se întâmplă în România” și a acuzat o degradare a regulilor democratice, inclusiv prin ideea că „un președinte decide ce trebuie să facă Parlamentul”. Tot el a susținut că șeful statului „continuă să-și asume un discurs” care ar perpetua „o stare de violență societală”. În final, reprezentantul AUR a revenit la mesajul central: „Din această perspectivă, am reiterat ideea, soluția pentru noi sunt alegerile anticipate .” „Avem o majoritate pentru alegeri anticipate”, spune Petrișor Peiu Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că i-a spus președintelui că există „o majoritate pentru alegeri anticipate”, „majoritate care se poate verifica”. În același context, Peiu a afirmat că i-ar fi reproșat șefului statului „rostogolirea unor minciuni” în spațiul public și a respins acuzația că AUR ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, argumentând că partidul „n-a fost la putere”. Peiu a mai spus că i-a explicat președintelui ce înseamnă „euroatlantismul României”, prin raportare la tratatele NATO și UE, și că i-ar fi cerut să aleagă „dacă vrea să fie președinte sau Parlament”. Ce urmează Potrivit materialului, consultările de la Palatul Cotroceni au avut loc în vederea desemnării unui nou premier, iar președintele Nicușor Dan a precizat că după discuții va face un anunț. Articolul nu oferă detalii despre o confirmare independentă a „majorității” invocate de AUR pentru declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Cota de recoltare a ursului brun pentru 2026–2027 a fost dublată , după promulgarea legii care extinde și cadrul de intervenție imediată în cazul atacurilor asupra oamenilor și bunurilor, potrivit Știrile Pro TV . Miza este una de reglementare și operare: autoritățile primesc un instrument mai larg, cu cote mai mari, pentru gestionarea situațiilor în care urșii ajung în localități. Legea a fost promulgată de președintele Nicușor Dan luni, 5 octombrie 2026, prin decretul privind promulgarea Legii 218/2026, care modifică și completează OUG nr. 81/2021 – actul ce stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun. Ce se schimbă: cote mai mari pentru prevenție și intervenție Conform noilor prevederi, cota de recoltare este dublată pentru anii 2026 și 2027, iar nivelurile menționate în articol sunt: cotă de prevenție: aproape 900 de exemplare/an; cotă de intervenție: 110 exemplare/an. În material se arată că numărul „aproape s-a dublat”, de la 500 la „aproape 1.000 ” de exemplare, atât pentru prevenție, cât și pentru intervenție. Contextul juridic: lege contestată la CCR, apoi promulgată În luna mai, președintele Nicușor Dan a atacat legea la Curtea Constituțională , însă sesizarea a fost respinsă în iunie 2026. Ulterior, după decizia CCR, actul normativ a fost promulgat. Totodată, legea este prezentată ca răspuns la situațiile în care tot mai mulți urși intră în localități în căutare de hrană, ceea ce crește riscul de atacuri asupra cetățenilor și de pagube materiale. Pe ce se bazează modificările Potrivit specialiștilor citați în articol, schimbările aduse OUG 81/2021 au avut la bază studii tehnice, inclusiv: analize ale probelor genetice pentru stabilirea numărului minim de urși la nivel național; proiecte de zonare pentru managementul speciei. Ce urmează, din perspectiva aplicării, este utilizarea cotelor și a metodelor de intervenție de către autorități, în limitele stabilite de noul cadru legal, pentru prevenție și pentru situațiile care impun intervenție imediată. [...]
