Știri
Știri din categoria Diverse
Închiderea de către Rusia a unor puncte feroviare la granița cu Estonia și Letonia este văzută de liderii baltici mai degrabă ca un semnal economic decât ca un risc imediat de escaladare, potrivit Digi24. Mesajul comun: măsura ar avea utilitate practică redusă și ar indica faptul că presiunea europeană asupra economiei ruse începe să producă efecte.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, a declarat la Berlin, într-o conferință de presă alături de președinții Lituaniei și Letoniei și de cancelarul german, că „în acest moment, nu există o amenințare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”. Informațiile sunt relatate de Agerpres, care citează EFE.
Închiderea punctelor feroviare pentru persoane, vehicule, bunuri și mărfuri a fost decretată începând cu 1 iulie. Michal a susținut că legăturile vizate aveau deja „o utilitate limitată” și a descris decizia ca pe un instrument de „presiune psihologică”, în timp ce statele europene ar continua să mențină presiunea asupra Moscovei.
Tot Michal a apreciat că obiectivul ar fi „întreruperea liniilor de aprovizionare” și „izolarea economică” a Rusiei, menționând că aceasta s-ar confrunta deja cu probleme de aprovizionare cu combustibil și cu penurii inclusiv în marile orașe.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a subliniat că țara sa nu se numără printre statele afectate de întreruperea legăturilor feroviare. Explicația oferită: Rusia ar depinde de menținerea unui tranzit „relativ ridicat și fluid” către exclava Kaliningrad, posibil în principal prin traversarea teritoriului lituanian. Nauseda a adăugat că există rute maritime alternative, dar „posibilitățile sunt limitate”, iar Rusia ar avea „dificultăți majore” în utilizarea sau extinderea lor.
La rândul său, președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a spus că închiderea unei legături feroviare cu Estonia ar ține „în principal” de motive economice și ar avea o importanță politică limitată, precizând că linia închisă era cea cu „cel mai mic volum de trafic”.
În cazul Finlandei, punctele feroviare menționate nu mai funcționau ca urmare a unei decizii anterioare a autorităților de la Helsinki, conform informațiilor din articol.
Per ansamblu, liderii baltici au transmis că nu ar trebui trase „concluzii exagerate” privind intențiile Rusiei, interpretând decizia mai degrabă ca una tehnică și economică decât ca un pas către o nouă escaladare.
Recomandate
Rusia a dat pedepse de până la 20 de ani de închisoare într-un dosar care vizează o tentativă eșuată de asasinare din 2023 împotriva Margaritei Simonian, redactorul-șef al postului de stat Russia Today (RT), un caz folosit de autorități pentru a susține narativul privind „operațiuni ucrainene” pe teritoriul rus, potrivit Digi24 . Un grup de 12 persoane a fost condamnat vineri la pedepse cuprinse între 6 și 20 de ani de închisoare. Conform unui comunicat al Comitetului de Investigații al Rusiei , Mihail Balașov, descris drept organizatorul grupului, a primit 20 de ani de detenție, iar un alt membru al grupului a fost condamnat la 18 ani. Autoritățile ruse susțin că tentativa de asasinat a fost dejucată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) și că mai mulți membri ai grupului ar fi fost recrutați „pe bani” de serviciile secrete ucrainene, informație relatată de AFP și preluată de Agerpres. Proces cu ușile închise, pe fondul implicării unor minori O parte dintre cei 12 inculpați erau minori la momentul faptelor, motiv pentru care procesul s-a desfășurat cu ușile închise, potrivit aceleiași surse. Context: Simonian, pe liste de sancțiuni în UE și SUA Margarita Simonian conduce RT și un conglomerat media de stat care include agenția RIA Novosti. Ea se află pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru susținerea invaziei ruse în Ucraina. În septembrie 2024, Simonian și alți jurnaliști ai RT au fost sancționați și de SUA, administrația de la Washington invocând atunci tentative de interferență în alegerile prezidențiale americane. De ce contează Cazul arată cum dosarele de securitate internă sunt încadrate și comunicate public în Rusia în cheia războiului cu Ucraina, inclusiv prin acuzații de recrutare și finanțare externă. În același timp, condamnările vin într-un context în care, de la începutul războiului (februarie 2022), mai mulți generali și susținători ai Kremlinului au fost uciși în atentate cu bombă în Rusia sau pe teritoriul ucrainean, în operațiuni atribuite Ucrainei, care a revendicat unele dintre asasinate. [...]
Liderii NATO vor reconfirma Articolul 5 la Ankara , iar asta reduce riscul de incertitudine strategică pentru Europa , într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării utilitatea alianței și „reciprocitatea” relației transatlantice, potrivit Știrile Pro TV . Textul declarației summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), aprobat vineri de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, include formularea „angajament de neclintit” față de apărarea colectivă în temeiul Articolului 5. Pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România, menținerea acestei garanții este un element-cheie de predictibilitate în plan de securitate, cu efecte directe asupra planificării militare și a deciziilor de investiții în apărare. „Noi... ne-am reunit la Ankara pentru a ne reafirma angajamentul de neclintit faţă de apărarea noastră colectivă în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington şi faţă de legătura transatlantică. Un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor.” Sprijin financiar pentru Ucraina și mesajul despre Rusia În același document, aliații ar urma să se angajeze la 70 de miliarde de euro (aprox. 350 miliarde lei) asistență militară pentru Ucraina în 2026 și la „niveluri cel puțin echivalente” în 2027, însă declarația mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor la summit. Textul descrie Rusia drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice și notează că aliații europeni și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. De ce contează: semnal de continuitate după criticile lui Trump Trump a criticat frecvent NATO și statele membre, acuzându-le că nu cheltuiesc suficient pentru apărare și că se bazează pe SUA pentru protejarea Europei. Potrivit materialului, după tensiunile cu liderii europeni pe tema războiului americano-israelian împotriva Iranului, președintele american a pus la îndoială angajamentul SUA față de pactul de apărare reciprocă și a spus că ia în considerare ieșirea din alianță. Aprobarea textului de către ambasadorii tuturor statelor membre, inclusiv SUA, sugerează însă că Washingtonul este dispus să renunțe la această linie, cel puțin temporar, iar declarația include și o prevedere privind Iranul: aliații reiterează că Iranul „nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer respectarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Context: presiune pentru creșterea bugetelor de apărare Sub presiunea președintelui american, cele 32 de state NATO s-au angajat anul trecut, la Haga, să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. Trump insistă și ca Europa să-și asume un rol de lider în apărare, iar SUA au luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele în Europa, mai notează sursa. Ce urmează: declarația aprobată la nivel de ambasadori trebuie validată de lideri la summitul din 7–8 iulie, iar formulările finale vor indica dacă „angajamentul de neclintit” pentru Articolul 5 rămâne neschimbat și în versiunea politică asumată la vârf. [...]
Un atac aerian rusesc de câteva ore asupra Kievului a lovit zeci de obiective civile și a avariat inclusiv o stație de ambulanță , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe serviciile de urgență ale capitalei ucrainene, potrivit Știrile Pro TV . Atacul, descris de autoritățile ucrainene ca „masiv”, a folosit drone de atac, rachete balistice și rachete de croazieră și a vizat regiunea Kiev în cursul nopții, fiind raportate lovituri în cinci cartiere. Jurnaliști ai AFP au auzit explozii în mai multe serii de atacuri care au durat câteva ore. Bilanțul comunicat joi dimineață de administrația militară din Kiev indică 16 răniți și doi morți. Potrivit aceleiași surse, 28 de situri au fost lovite, „în principal clădiri rezidențiale și infrastructuri civile”. Impact direct asupra intervențiilor de urgență Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a spus că loviturile au avariat o clădire din centrul capitalei care adăpostea o stație de ambulanță. În cartierul Șevcenkivski, cinci lucrători din domeniul sănătății au fost răniți, iar unul dintre ei – un ambulanțier – este în stare critică, potrivit edilului. În alte zone, autoritățile au raportat incendii la acoperișul unei clădiri rezidențiale înalte și persoane blocate într-o clădire de nouă etaje avariată. Context: avertismentul lui Zelenski și escaladarea loviturilor Președintele Volodimir Zelenski avertizase cu o zi înainte, de la Dublin, că Rusia pregătește un atac „de mare anvergură” și le ceruse ucrainenilor să își „dubleze prudența” pentru a se proteja. Atacurile asupra Kievului au loc pe fondul unui război care a intrat în al cincilea an, capitala fiind vizată periodic de lovituri aeriene, uneori de amploare. În paralel, Kievul și-a intensificat în ultimele luni loviturile asupra Rusiei și a teritoriilor ocupate de Moscova, în timp ce negocierile mediate de SUA pentru încheierea războiului sunt descrise ca fiind în impas. [...]
Obiecțiile Italiei și Bulgariei față de sancționarea Patriarhului Kirill riscă să întârzie pachetul 21 de sancțiuni al UE , într-un moment în care statele membre negociază și măsuri cu impact direct asupra pieței petrolului și a transportului maritim, potrivit Digi24 . Propunerea, prezentată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas , ar include o interdicție de intrare în Uniunea Europeană pentru Patriarhul rus Kirill. Liderul Bisericii Ortodoxe Ruse este descris ca un susținător al președintelui Vladimir Putin și al invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Italia s-a aliniat Bulgariei în exprimarea obiecțiilor, potrivit unor diplomați europeni familiarizați cu negocierile, citați de publicația bulgară Novinite . Surse diplomatice au precizat că Roma nu a recurs la veto, dar a cerut discuții suplimentare înainte de a susține măsura. De ce contează: consensul politic blochează și măsurile cu efect economic În UE, pachetele de sancțiuni se negociază între statele membre, iar rezistența pe un punct sensibil politic poate complica sau întârzia întregul set de măsuri. În cazul Italiei, un diplomat european a indicat că rezervele sunt legate de poziția Vaticanului și de implicațiile mai largi ale sancționării liderului spiritual al unei biserici creștine. Reprezentanța permanentă a Italiei pe lângă UE a refuzat să comenteze. În paralel, negocierile includ și discuții despre menținerea plafonului de preț existent pentru petrolul rusesc la baril. Propunerea Kajei Kallas ar amâna revizuirea mecanismului programată pentru mijlocul lunii iulie, pentru a evita o creștere automată a plafonului dacă nu se ajunge la o nouă decizie. Alte puncte de fricțiune în pachetul 21 Pe lângă disputa privind Patriarhul Kirill, mai multe state au ridicat obiecții sau îngrijorări pe teme care ating direct interese economice și de securitate: Grecia, Malta și Cipru s-au opus ideii de a amâna revizuirea plafonului de preț la petrol, invocând legătura cu industriile lor navale, implicate în servicii maritime asociate navelor rusești. Diplomații au remarcat și opoziții anterioare ale Greciei și Maltei față de o propunere separată de interzicere a serviciilor maritime pentru navele rusești, care a fost retrasă temporar din pachet. Franța și Italia și-au exprimat îngrijorarea față de propunerea de a interzice intrarea în UE a foștilor militari ruși, potrivit unor surse diplomatice. În acest stadiu, din informațiile citate de Digi24, nu este indicat un calendar al unui acord final, însă numărul de rezerve ridicate de state membre sugerează negocieri prelungite înainte ca pachetul să poată fi adoptat. [...]
AUR își asumă moțiunile ca instrument de opoziție și respinge orice rol în ruperea coaliției , iar această poziționare complică ecuația unei majorități stabile pentru viitorul guvern, în contextul crizei politice declanșate după căderea Cabinetului Bolojan, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, a negat că partidul ar fi provocat actuala criză politică și a susținut că depunerea moțiunii de cenzură a fost parte dintr-o strategie anunțată „încă de la începutul legislaturii”. El a afirmat că AUR a depus moțiuni „o dată pe sesiune” și la angajarea răspunderii guvernului, prezentând demersul ca unul de rutină parlamentară pentru opoziție. În același timp, Peiu a mutat accentul responsabilității către președintele Nicușor Dan , despre care a spus că, după votul moțiunii și demiterea guvernului Bolojan, ar fi apelat la „proceduri” care „nu se află în sensul constituțional al arhitecturii statului român”. Relația cu PSD: „nu a existat un plan comun” Întrebat despre o posibilă colaborare cu PSD înaintea moțiunii, senatorul AUR a declarat că partidul își pregătise propriul demers încă din martie și că nu a existat o coordonare cu social-democrații privind pașii de după căderea guvernului. Peiu a descris și o întâlnire informală la o terasă, la care ar fi participat lideri PSD și George Simion, precizând că s-au consumat „apă și cafea”. AUR exclude susținerea unui guvern Veștea și neagă negocieri de guvernare Peiu a spus că AUR a decis rapid să nu susțină un guvern condus de Adrian Veștea. Potrivit acestuia, la trei zile după desemnarea lui Veștea ca premier, Biroul Național de Conducere al AUR ar fi votat „în unanimitate” împotriva susținerii guvernului. Liderul AUR a respins și speculațiile despre negocieri pentru intrarea la guvernare, argumentând că, dacă ar fi existat o decizie internă privind un nume de premier și un vot, partidul ar fi anunțat public acest lucru. Suspendarea președintelui, prezentată ca opțiune a opoziției Pe tema suspendării președintelui, Peiu a catalogat-o drept una dintre opțiunile politice pe care opoziția le poate lua în calcul pentru ieșirea din criză. În același context, el a respins ideea că AUR ar fi principalul beneficiar al crizei, susținând că responsabilitatea aparține partidelor aflate la guvernare. În privința lui Călin Georgescu, Peiu a afirmat că nu îl cunoaște personal. [...]
Demisia premierului Alexandru Munteanu deschide o etapă de negociere politică pentru numirea rapidă a unui nou guvern , într-un moment în care președinta Maia Sandu spune că reformele-cheie – inclusiv cele cu impact direct asupra economiei – au nevoie de „asumare publică mai serioasă”, potrivit Digi24 . În prima reacție după demisia „intempestivă” a lui Munteanu din fruntea Executivului de la Chișinău, Maia Sandu a spus că a „așteptat mai multă fermitate” și „mai multă implicare” din partea acestuia, deși i-a mulțumit pentru asumarea responsabilității „într-o perioadă complexă”, când erau necesare măsuri de relansare a economiei. „Am luat act de cererea de demisie. Îi mulțumesc lui Alexandru Munteanu pentru că și-a asumat răspunderea într-o perioadă complexă, când erau necesare măsuri de relansare a economiei.” Ce urmează: consultări și desemnarea unui nou premier Șefa statului a anunțat că, săptămâna viitoare, va avea consultări cu formațiunile din Parlament pentru desemnarea unui nou premier. În același timp, a avertizat că procesul ar putea fi „dificil” și a insistat pe nevoia unei echipe guvernamentale „unite” și „puternice”, care să urmărească obiectivul strategic al Republicii Moldova: aderarea la Uniunea Europeană. Sandu a respins ideea unor tensiuni între ea și Munteanu, afirmând că nu au existat contradicții și că ambii au lucrat „cu onestitate și cu corectitudine”. Miza economică: reforme fiscale și legea salarizării Dincolo de schimbarea politică, mesajul central al președintei vizează continuitatea și credibilitatea reformelor. Maia Sandu a spus că este nevoie de o asumare publică mai serioasă pentru reforme-cheie, menționând explicit: politica fiscală; legea salarizării. Totodată, ea a catalogat drept „false” speculațiile potrivit cărora Munteanu ar fi vrut să lupte împotriva abuzurilor, dar nu ar fi avut „mână liberă”, precizând că acesta „a ales să plece”. Alte teme atinse: cazul Moldatsa și posibili succesori În aceeași intervenție, Sandu a vorbit și despre scandalul de la Moldatsa, în care o verișoară ar fi încasat un salariu de aproape 6.000 de euro pe lună (aprox. 30.000 lei) și a explicat de ce i-a cerut să restituie banii primiți cât timp a fost angajată la stat. Președinta a refuzat să comenteze speculațiile privind o posibilă nominalizare a ministrului Educației, Perciun, și nu a avansat nume pentru viitorul Executiv. Contextul demisiei lui Munteanu după opt luni de mandat este detaliat într-un material separat al Digi24, disponibil aici . [...]
