Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia a ridicat în șase săptămâni o nouă bază de lansare pentru drone cu reacție, un salt operațional care poate susține intensificarea atacurilor asupra Ucrainei și complică apărarea antiaeriană din regiune, potrivit Libertatea, care citează o analiză Reuters bazată pe imagini din satelit și opinii de specialitate.
Construcția ar fi început pe 31 august, pe un teren viran din regiunea Rostov (sud-vestul Rusiei), iar complexul ar avea o suprafață echivalentă cu aproximativ 126 de terenuri de fotbal, conform imaginilor din satelit obținute de Planet Labs și Airbus.
Complexul este situat la circa 3,5 kilometri de baza aeriană rusă Millerovo, unde este dislocat Regimentul 31 Gardă de Aviație de Vânătoare. Potrivit Reuters, baza nou construită include opt platforme de lansare, dintre care două erau deja dotate cu șine, iar la alte două se lucra la instalarea acestora. În cursul a trei zile din săptămâna respectivă au fost observate și alte lucrări de construcție.
În afară de acest complex de lângă Millerovo, Rusia ar mai avea „alte 10 puncte fixe de lansare” folosite pentru atacuri cu drone asupra Ucrainei, mai notează Reuters.
Dezvoltarea bazei coincide cu intensificarea utilizării de către Rusia a dronelor de atac cu motor cu reacție, pe care Ucraina le-ar intercepta mai greu din cauza vitezei. În material se menționează că aceste drone pot atinge viteze de până la 600 km/h.
Conducerea de la Kiev anticipează o intensificare a atacurilor cu drone cu reacție și rachete în această iarnă, în contextul în care Ucraina caută „în regim de urgență” soluții pentru contracararea noilor tipuri de drone.
Mike Monnik, fondator și director executiv al companiei private de informații DroneSec, apreciază că baza ar putea fi folosită pentru lansarea modelelor Gheran-4 și Gheran-5, descrise ca cele mai noi tipuri de drone cu reacție din dotarea Rusiei.
„Viteza de construcție demonstrează cât de ușor poate Rusia să pună rapid în aplicare capacități ofensive deja consolidate”, avertizează Monnik.
În aceeași analiză, Monnik indică drept problemă pentru Occident combinația dintre producția industrială de drone cu reacție, sofisticarea lor în creștere și „lipsa relativă a unor sisteme exhaustive de apărare împotriva dronelor” în multe țări NATO.
Reuters mai notează că Ministerul rus al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind această facilitate și, mai larg, programul de drone cu reacție.
Separat, armata ucraineană ar fi raportat că Rusia și-a intensificat utilizarea dronelor cu reacție de aproximativ șase ori pe parcursul a trei luni, în această vară, iar datele ar indica drept ținte principale Kievul și regiunea înconjurătoare.
Recomandate
Întâlnirea Nicușor Dan–Radev–Rutte mută securitatea Mării Negre pe agenda NATO , pe fondul incidentelor recente cu drone și al alertelor din proximitatea Sulina , potrivit Digi24 . Președintele României, Nicușor Dan, și premierul bulgar Rumen Radev au programată joi, la ora 14:30 (ora României), o întâlnire trilaterală cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Conform anunțului citat de Digi24, discuțiile vizează situația de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul incidentelor provocate de drone. Pe agenda discuțiilor se află și incidentele care au vizat nave din perimetrul Mării Negre, considerate un motiv de îngrijorare privind deteriorarea mediului de securitate din zonă. Context: alerte în apropiere de Sulina și intervenție de căutare-salvare În același context, este menționată o alertă declanșată joi în Marea Neagră, după ce o navă aflată la 14 mile marine de Sulina (aprox. 26 km) a cerut ajutor marinarilor români. Potrivit primelor informații prezentate, la bord erau 12 marinari, dintre care opt sunt dați dispăruți, iar salvatorii români au intervenit cu o navă și un elicopter. Deocamdată, nu este clar dacă nava a fost lovită de o dronă. În cursul nopții, avioane de luptă au fost ridicate după ce radarele militare au detectat drone în apropiere de Sulina și în zona Insulei Șerpilor, mai notează Digi24. De ce contează Întâlnirea cu șeful NATO indică o încercare de coordonare politică la nivel aliat pe tema riscurilor de securitate din Marea Neagră, într-un moment în care incidentele raportate în zonă ridică presiune pe capacitatea de supraveghere și reacție a statelor riverane. Detalii despre eventuale decizii sau măsuri concrete nu sunt menționate în informațiile disponibile. [...]
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028 , iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri. Ce propune România: rotație între statele riverane și calendar din 2028 Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028. Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari. De ce contează: securitate și „interese economice” într-o zonă cu incidente repetate Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune. Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
Premierul italian Giorgia Meloni avertizează că acordul SUA–Rusia pentru exporturi de motorină riscă să submineze sancțiunile și să aducă venituri suplimentare Moscovei , într-un moment în care UE caută o poziție comună pe dosarul Ucraina, potrivit Digi24 . Acordul dintre Statele Unite și Rusia, convenit săptămâna trecută, permite Moscovei să livreze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină către SUA și pe piața internațională. Meloni a catalogat în Parlamentul Italiei decizia drept „o alegere foarte riscantă”, susținând că intră în contradicție cu eforturile de a-l împinge pe Vladimir Putin spre negocieri cu Ucraina. „Rezultatul acestei decizii este incert, în timp ce riscurile sunt clare.” De ce contează: sancțiuni mai slabe și bani în plus pentru Rusia Meloni a argumentat că înțelegerea oferă Rusiei „legitimitate” în timp ce continuă atacurile asupra Ucrainei și că ar putea genera venituri noi care să finanțeze războiul, reducând implicit eficacitatea sancțiunilor. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat acordul, numindu-l „o investiție într-un război care trebuie încheiat”. De cealaltă parte, președintele american Donald Trump a susținut că acordul va contribui la scăderea prețurilor la energie în SUA, subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor decide controlul asupra Congresului. Ce cere Italia în UE: un negociator unic sau mandat pentru „E3” În perspectiva unui summit UE programat în această săptămână, Meloni a cerut ca cele 27 de state membre să desemneze „o personalitate cu autoritate” care să negocieze în numele Europei în legătură cu războiul Rusia–Ucraina. Ea nu a exclus nici varianta unui mandat oficial pentru grupul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția ca acesta să acționeze în numele tuturor statelor UE. Pe agenda summitului: atacuri hibride și protecția infrastructurii critice Meloni a mai spus că liderii UE vor discuta escaladarea atacurilor hibride rusești, menționând incursiuni cu drone, atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni clandestine menite să slăbească sprijinul pentru Kiev. În acest context, premierul italian a insistat pe protejarea infrastructurii critice, de la rețele energetice și cabluri submarine la porturi și aeroporturi, inclusiv „domeniul subacvatic”, unde Italia susține că are expertiză. [...]
Cererea AfD de a readuce motorina rusească în Germania riscă să lovească direct în regimul de sancțiuni al UE , într-un moment în care Berlinul cere, dimpotrivă, înăsprirea măsurilor împotriva Moscovei, potrivit Digi24 . Lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) , Alice Weidel, a invocat drept „model” acordul lui Donald Trump cu Vladimir Putin și a cerut un „acord privind motorina” pentru Germania. Declarațiile au fost făcute luni, la Berlin, iar publicația germană Merkur este citată ca sursă pentru relatare. „Vrem și noi un acord privind motorina pentru germani, pentru țara noastră, pentru Germania. Și de aceea trebuie să ne așezăm la masa negocierilor.” Weidel a susținut că Trump urmează o cale „corectă” și „foarte pragmatică” pentru SUA, în timp ce Germania „rămâne pe margine”. În același registru, ea a afirmat că politica Germaniei față de Ucraina „a eșuat”. Conform articolului, pe lângă AfD, și o parte din BSW ar solicita imitarea acestei abordări. Berlinul respinge: „Pentru Germania și pentru Europa, de neconceput” Cancelarul federal Friedrich Merz (CDU) a respins „imediat și cu fermitate” cererile de schimbare de curs și acțiunea unilaterală a lui Trump. Merz a declarat că Germania ia act de acordul dintre SUA și Rusia privind exportul de motorină, dar a subliniat că o decizie similară este exclusă pentru Germania și Europa. „Pentru Germania și pentru Europa, o astfel de decizie este de neconceput.” Merz a mai spus că Rusia „va negocia serios doar sub presiune” și, pe fondul atacurilor rusești asupra rețelei civile de energie a Ucrainei, a cerut înăsprirea sancțiunilor existente. În același context, miniștrii de Externe ai UE și-au reafirmat poziția unitară și au decis noi sancțiuni împotriva a aproape 1.600 de persoane responsabile și organizații suplimentare, potrivit materialului. Acordul de motorină al lui Trump, între semnal politic și impact economic limitat În plan economic, articolul notează că anunțul lui Trump ar conține contradicții față de realitatea pieței. Conform Merkur, Trump a declarat că a convenit cu Putin ca „imediat” să fie puse la dispoziție peste 300.000 de tone de motorină pentru SUA și piața mondială. Totuși, aceeași sursă arată că, raportat la necesarul zilnic, cantitatea este marginală și ar ajunge doar pentru câteva zile, având în vedere consumul ridicat de combustibil al economiei americane. În plus, experți în energie citați în articol explică de ce prețurile carburanților rămân ridicate în ciuda anunțului, iar observatorii ar interpreta măsura mai ales ca pe un semnal politic înaintea alegerilor intermediare din SUA, pe fondul presiunii legate de prețuri. Miza de reglementare: sancțiuni și tensiuni cu aliații Materialul mai arată că, prin acest acord, Trump ar încălca sancțiunile impuse Rusiei de statele occidentale, inclusiv de SUA, ceea ce a generat controverse suplimentare. În același tablou, sunt menționate și declarațiile ulterioare ale lui Trump privind plecarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, precum și ideea unui presupus „armistițiu energetic” între Kiev și Moscova, pe care Zelenski a spus că nu o cunoaște, iar Kremlinul nu a confirmat-o, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat. Pentru Germania, disputa are o consecință practică: readucerea în discuție a importurilor de combustibili din Rusia intră în coliziune cu linia oficială a guvernului de la Berlin și cu cadrul de sancțiuni al UE, într-un moment în care executivul german cere, dimpotrivă, presiune mai mare asupra Moscovei. [...]
