Știri
Știri din categoria Diverse
Atacul cu rachete hipersonice asupra Kievului prelungește presiunea pe infrastructura civilă și energetică, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și consolideze sprijinul internațional pentru înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, potrivit Digi24.
În noaptea de miercuri spre joi, la câteva ore după încheierea sesiunii Adunării Generale a ONU de la New York, forțele ruse au lansat un atac cu rachete asupra capitalei Ucrainei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că au fost folosite din nou rachete balistice și că au murit cel puțin două persoane.
Serviciul de Situații de Urgență al Ucrainei a raportat, pe baza unor date preliminare, opt răniți în urma atacurilor din cursul nopții. O persoană ar fi murit într-o parcare din apropierea unei maternități din districtul Podil, unde au căzut resturi de rachetă.
În timpul nopții au fost înregistrate lovituri în raioanele Solomensk și Dniprovsk, conform informațiilor prezentate în articol. În Solomensk au luat foc depozite, iar trei răniți au fost spitalizați. În Dniprovsk au fost avariate o clădire administrativă și două clădiri rezidențiale, iar o casă a fost distrusă.
În districtul Podolsk, pe lângă zona maternității, a fost lovită și o clădire nelocuibilă cu un singur etaj, unde a izbucnit un incendiu. Potrivit lui Kliciko, doi răniți se află în stare gravă.
Volodimir Zelenski a transmis pe Telegram că atacul a fost lansat în timp ce discuta, la o întâlnire cu congresmeni, despre „legea lui Lindsey Graham” privind sancțiuni mai dure împotriva Federației Ruse și despre necesitatea înăspririi acestora.
Potrivit președintelui ucrainean, țintele principale ale atacului au inclus infrastructura civilă, între care clădiri rezidențiale, unități medicale, sectorul energetic și cel logistic.
„În timp ce oamenii dormeau, pe cer se vedeau fulgerări provocate de explozii. Se știe deja că sunt două victime. De asemenea, există și răniți. Serviciile de urgență sunt la fața locului — în una dintre clădiri sunt blocate persoane”, a declarat el.
Atacurile asupra capitalei au loc pe fondul unei serii de lovituri consecutive: forțele ruse bombardează Kievul cu rachete și drone de cel puțin patru zile, potrivit informațiilor citate.
Separat, pe 23 septembrie, armata rusă a lansat atacuri cu drone asupra Kievului, în urma cărora au murit două persoane, iar numărul total al răniților în acea zi a ajuns la 45, conform datelor finale furnizate de primar și de Parchetul municipal din Kiev. În același episod au fost lovite și obiective precum un depozit și o fabrică farmaceutică a companiei „Darnitsa”, menționată ca unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Ucraina.
Recomandate
Ucraina propune un armistițiu maritim în Marea Neagră pentru reluarea transportului comercial , iar mingea este acum în terenul Rusiei, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Volodimir Zelenski la ONU leagă direct securitatea rutelor maritime de presiunea economică asupra Moscovei, prin menținerea sancțiunilor. Zelenski a spus liderilor reuniți la Națiunile Unite că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu maritim în Marea Neagră, pe baza unor propuneri avansate de Egipt, India și Turcia, și a cerut un răspuns din partea Rusiei. În paralel, Kievul insistă și pentru încetări ale focului care să vizeze atacurile asupra infrastructurii energetice, pe fondul temerilor că Rusia ar putea lovi instalații de electricitate și încălzire în iarnă. De ce contează: navigația blocată apasă pe lanțurile de aprovizionare și pe prețuri În discurs, Zelenski a indicat că opțiunile prezentate de Egipt, India și Turcia urmăresc restabilirea navigației în condiții de siguranță pentru transportul comercial, într-un context în care circulația mărfurilor este „aproape blocată” din cauza atacurilor asupra navelor și infrastructurii portuare, de ambele părți. El a afirmat că Ucraina este pregătită să contribuie la siguranța transportului maritim și la securitatea alimentară în Marea Neagră, condiționând însă acest lucru de „măsuri concrete” ale Rusiei pentru dezescaladare. Digi24 notează și efectul economic mai larg: principalii importatori de grâu din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, dependenți de regiunea Mării Negre, întâmpină dificultăți în asigurarea aprovizionării, iar prețurile globale ale grâului au crescut puternic. Context diplomatic: discuții SUA–Rusia și un armistițiu limitat pe cereale și energie Zelenski s-a întâlnit marți cu președintele SUA, Donald Trump , iar potrivit relatării, au discutat și despre un armistițiu privind țintele din domeniul energetic. Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat după întâlnirea cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că atât Rusia, cât și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu limitat care să vizeze cerealele și energia. Kremlinul nu a susținut public aceste propuneri, iar înaintea discuțiilor Lavrov–Rubio a transmis că nu există premise pentru negocieri de pace mai ample, deși rămâne „deschis” la astfel de discuții. Sancțiunile, miza economică invocată de Zelenski În intervenția de la tribuna ONU, Zelenski a cerut aliaților să mențină sancțiunile împotriva Moscovei, prezentându-le ca instrument de limitare a capacității Rusiei de a finanța războiul. „Ţinta noastră este capacitatea Rusiei de a finanţa acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal şi mai distructiv.” Tot în acest context, el a criticat Franța pentru demersuri la Bruxelles privind ridicarea sancțiunilor împotriva oligarhului Alișer Usmanov, în schimbul eliberării unui cetățean francez deținut în Azerbaidjan, argumentând că orice slăbire a sancțiunilor poate prelungi conflictul. Ce urmează rămâne neclar: Zelenski spune că așteaptă răspunsul Rusiei, în timp ce Kremlinul nu a confirmat public susținerea pentru un armistițiu maritim sau pentru variantele limitate discutate în plan diplomatic. [...]
Finlanda și Ucraina extind producția comună de drone și transferul de tehnologie , într-un acord care mută cooperarea din zona de ajutor militar punctual spre proiecte industriale și capabilități operaționale pe termen lung, potrivit Digi24 . Înțelegerea a fost semnată la câteva ore după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, a vorbit în Consiliul de Securitate al ONU despre ritmul lent al ofensivei ruse în Donbas și despre costurile umane foarte mari ale războiului. Materialul citat de Digi24 indică faptul că acordul este relatat de Kyiv Post . Ce prevede acordul și de ce contează operațional Documentul depășește un contract clasic de achiziție, iar, potrivit Președinției Finlandei, include: transferuri de tehnologie, cunoștințe și expertiză; proiecte industriale comune, inclusiv pentru dezvoltarea dronelor; extinderea producției comune și a cooperării în domeniul apărării. Volodimir Zelenski a insistat că miza este securitatea și producția comună, nu o tranzacție comercială de tip „vânzare-cumpărare”. Contextul de pe front: dronele „îngheață” linia de contact În intervenția de la ONU, Stubb a susținut că Rusia a cucerit aproximativ 900 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, în timp ce Ucraina ar fi recucerit aproximativ 800 de kilometri pătrați, concluzia fiind că „linia de contact practic nu se mișcă”. Stubb a avertizat că, în acest ritm, cucerirea restului Donbasului „va dura ani” și a vorbit despre pierderi de aproximativ 25.000 de soldați uciși în fiecare lună. El a pus stagnarea frontului pe seama unei forme de război dominată de drone și supraveghere aproape permanentă, descriind porțiuni ale câmpului de luptă drept „zone ale morții” cu o lățime de aproximativ 20 de kilometri, unde deplasarea devine extrem de riscantă. Finlanda: de la sprijin în pachete la schimb de know-how Finlanda a livrat deja Ucrainei 34 de pachete de sprijin, iar Stubb a descris relația tot mai mult ca pe un proces „în ambele sensuri”, în care Helsinki învață din experiența de luptă și inovația Ucrainei pentru a-și consolida propriile capacități. Întâlnirea de la New York, la care a participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a vizat și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei și întărirea apărării antiaeriene înainte de iarnă, Zelenski afirmând pe X că se lucrează la consolidarea apărării antiaeriene și la reducerea capacității Rusiei de a miza pe atacuri balistice. [...]
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia , pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24 . Un fost analist CIA, Paul Goble , susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia). Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată. De ce contează: repoziționare militară în Caucaz Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia. Semnale de anexare și reacția UE Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală. În evaluarea lui Goble: „Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.” El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia. „Testarea terenului” prin pașapoarte și alegeri Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute. „Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.” Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei. [...]
Rusia a transmis SUA că își menține obiectivele de război în Ucraina , în discuțiile directe dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurate la New York, potrivit Digi24 . Mesajul reduce spațiul de negociere pentru un acord rapid, în timp ce Washingtonul și Kievul încearcă să împingă discuțiile de pace înainte de iarnă. Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc miercuri, în marja Adunării Generale a ONU , în aceeași zi cu discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la ONU. Cei doi oficiali s-au văzut într-un hotel din New York și nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor, inclusiv despre posibilitatea unui moratoriu al atacurilor asupra instalațiilor energetice. Pe teren, tensiunea a rămas ridicată: Rusia a atacat Kievul miercuri dimineața cu drone, lovind infrastructura feroviară, depozite și benzinării, la câteva ore după întâlnirea dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, dedicată eforturilor de pace. Moratoriul energetic, condiționat de reciprocitate Kievul și Washingtonul vor ca războiul să se încheie înainte de iarnă, potrivit unui comunicat al președintelui ucrainean, publicat marți în marja Adunării Generale a ONU. Zelenski a indicat că a discutat cu Trump despre măsuri de „dezescaladare” și despre un posibil moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, condiționat de un angajament similar din partea Moscovei. „Am discutat cu președintele american despre un moratoriu energetic”, a declarat marți șeful statului ucrainean. Versiunea Moscovei: obiectivele rămân, dar „soluția politico-diplomatică” nu e exclusă Potrivit publicației ua.news, citată de Digi24, Rusia a prezentat propria versiune a discuțiilor, susținând că și-a confirmat intenția de a-și atinge obiectivele războiului împotriva Ucrainei, „fără a exclude” o soluție „politico-diplomatică”. În același cadru, părțile ar fi discutat și despre relațiile bilaterale și agenda internațională, inclusiv dosare din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud, America Latină și Caraibe, precum și pregătirile pentru viitorul summit G20. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a indicat, totodată, că există un acord pentru continuarea contactelor la nivelul ministerelor de Externe. G20 la Miami: Putin, invitat oficial, spune Rubio Marco Rubio a confirmat că Vladimir Putin a fost invitat oficial la summitul G20, programat în decembrie, la Miami. În contextul în care Rusia își reafirmă public obiectivele de război, invitația și discuțiile la nivel înalt sugerează că următoarele săptămâni vor aduce mai degrabă negocieri dificile decât o apropiere rapidă de un compromis. [...]
Rusia respinge ideea unui armistițiu energetic, iar mesajul transmis de Serghei Lavrov la ONU indică o prelungire a riscului operațional pentru infrastructura din Ucraina și, implicit, pentru stabilitatea energetică regională, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe a declarat miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, că Moscova „nu va face pauză” în ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială”, respingând astfel perspectiva unei opriri temporare a ostilităților. Declarația vine la o zi după ce Kievul și Washingtonul evocaseră un „moratoriu” privind atacurile asupra infrastructurii energetice. „Nu vom face pauză în operaţiunea noastră militară specială.” Lavrov a susținut că „Europa vrea să obţină o pauză pentru a se aprovizoona cu armament”, fără a indica vreo condiție concretă în care Rusia ar accepta o suspendare a acțiunilor militare. Ce înseamnă pentru discuțiile despre „moratoriu” energetic În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus marți că este „pregătit” pentru un „moratoriu” al atacurilor împotriva instalațiilor energetice, dacă Moscova ar face la fel. Din informațiile prezentate, poziția exprimată de Lavrov la ONU contrazice această direcție și reduce, cel puțin pe termen scurt, șansele unui acord limitat pe energie. Contextul diplomatic: presiune pentru un acord rapid Tot marți, președintele american Donald Trump a afirmat, într-un discurs la Adunarea Generală a ONU, că un acord între Ucraina și Rusia ar urma să se întâmple „mai repede decât am crede”. Declarația lui Lavrov introduce însă un semnal de rigiditate din partea Moscovei, care complică scenariul unei dezescaladări rapide, inclusiv pe componenta energetică. [...]
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
