Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia își accelerează capacitatea de comunicații militare prin satelit, iar asta poate schimba rapid modul în care își coordonează operațiunile pe front, potrivit Digi24, care citează declarațiile general-maiorului ucrainean Vadim Skibițkii, preluate de Reuters dintr-un interviu pentru RBC-Ucraina.
Rețeaua Starlink a SpaceX a oferit Ucrainei un avantaj important în comunicații și în operarea dronelor, însă nu acoperă Rusia. În acest context, Moscova ar desfășura mai repede decât se estima o alternativă proprie, numită Rassvet, care ar urma să reducă dependența de soluții obținute pe canale neoficiale și să crească autonomia operațională.
Skibițkii, adjunct al comandantului serviciului ucrainean de informații militare (DIU), afirmă că Rusia are în prezent 16 sateliți în sistemul Rassvet și că lansările au început „mult mai rapid decât era planificat inițial”.
În forma actuală, sistemul ar funcționa „cu intermitențe”, doar atunci când unul dintre sateliți survolează teritoriul Ucrainei. Miza, din perspectiva Kievului, este că o constelație completă ar putea oferi Rusiei un nivel de conectivitate comparabil cu Starlink, cu efect direct asupra coordonării unităților, transmisiunilor și utilizării dronelor.
Potrivit aceluiași oficial ucrainean, Rusia intenționează:
„Odată ce Rusia desfășoară o constelație completă de sateliți, sistemul va funcționa ca Starlink. Deja sunt în curs discuții despre modul de contracarare”, a declarat Skibițkii.
În material se arată că forțele ruse au folosit terminale Starlink obținute de pe piețe „semilegale” până în acest an, când Kievul ar fi convins SpaceX să dezactiveze dispozitivele respective. Potrivit sursei, această măsură a contribuit la schimbarea echilibrului pe front în favoarea Ucrainei.
În acest cadru, dezvoltarea accelerată a Rassvet este prezentată ca o încercare de a recupera terenul pierdut la capitolul comunicații.
Separat de subiectul sateliților, Skibițkii mai afirmă că Rusia și-ar fi îndeplinit planul de producție pentru rachetele Zircon (Țirkon) și Oniks pe 2026 în primele șapte luni ale anului și că ar urma să depășească obiectivele cu 10–20%. Totodată, stocurile de rachete balistice Iskander-M ar fi estimate la circa 130 de bucăți, dintre care 65 produse în iulie.
Materialul notează și că industria ucraineană de rachete balistice, aflată la început, a devenit o țintă prioritară pentru atacurile rusești.
Recomandate
Apariția unui MANPADS neidentificat la granița cu Ucraina ridică semne de întrebare despre aprovizionarea Rusiei cu armament , într-un context în care regiunea Rostov este vizată repetat de atacuri cu drone, potrivit Digi24 . Sistemul, prezentat într-un reportaj al televiziunii de stat Rusia 1 și numit de militari „Iva”, nu seamănă cu modelele rusești cunoscute, iar analiștii nu pot stabili cu certitudine originea lui doar din imaginile disponibile. Arma a fost filmată într-un material despre un grup mobil de apărare antiaeriană din Divizia 51 de Apărare Antiaeriană , care operează în regiunea Rostov, la granița cu Ucraina. În reportaj, un militar prezintă un sistem portabil de apărare antiaeriană (MANPADS – rachetă antiaeriană lansată de pe umăr) și îl numește „Iva” („salcie”, în limba rusă). De ce contează: indicii despre lanțul de aprovizionare și stocurile Rusiei Imaginile au atras atenția bloggerilor militari și a analiștilor OSINT (analiză pe baza surselor deschise), pentru că lansatorul nu pare să corespundă sistemelor rusești MANPADS cunoscute, precum Igla-S sau Verba, și nu are marcaje vizibile care să ajute la identificarea producătorului sau a modelului. Într-o zonă expusă atacurilor cu drone, folosirea unui sistem aparent bazat pe un proiect străin alimentează întrebări despre motivele pentru care armata rusă ar apela la astfel de echipamente, în condițiile în care Rusia produce și exportă de decenii propriile sisteme portabile antiaeriene. Ipoteze privind originea: China, Iran, posibil și alte scenarii Potrivit materialului, primele speculații au apărut după ce bloggerul militar The Dead District a distribuit imaginile și a sugerat că ar putea fi vorba despre sistemul iranian Misagh-2. Alte analize au indicat însă o potrivire mai bună cu sisteme chinezești. Publicația americană specializată The War Zone și site-ul ucrainean Militarnyi au comparat elementele vizibile ale lansatorului și au remarcat asemănări mai mari cu familia chineză QW, în special cu modelele QW-18/QW-18A și QW-19. Un indiciu invocat este o componentă suplimentară în partea frontală a lansatorului, întâlnită la unele sisteme chinezești, dar care nu apare în imaginile disponibile cu sistemul iranian Misagh-3. Totuși, datele disponibile nu permit o concluzie fermă, iar o origine iraniană nu este exclusă. Identificarea este complicată și de faptul că sistemele iraniene din familia Misagh au la bază modele chinezești din familia QW. Site-ul elvețian de analiză MiGFlug enumeră mai multe scenarii posibile, între care: achiziție directă din China, eventual pentru evaluare; o variantă construită în Iran; o copie realizată de Rusia după un model străin; o posibilă origine nord-coreeană, considerată însă mai puțin probabilă. Până acum, nu există dovezi publice care să confirme vreunul dintre aceste scenarii. Ce urmează În lipsa unor marcaje și a unor informații tehnice suplimentare, identificarea exactă a sistemului „Iva” rămâne incertă. În paralel, contextul operațional din Rostov – presiunea atacurilor cu drone și nevoia de interceptare rapidă – face ca orice indiciu despre proveniența armelor folosite pe teren să fie relevant pentru a înțelege dacă Rusia își completează dotările prin importuri, prin intermediari sau prin adaptări ale unor modele străine. [...]
Avertismentul Moscovei privind Kaliningrad ul ridică riscul de întreruperi în Marea Baltică, cu efecte directe asupra infrastructurii energetice și de comunicații , într-o zonă unde NATO spune că și-a intensificat prezența, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters . Kaliningrad este o exclavă rusească puternic militarizată, separată de restul teritoriului Rusiei, situată între Polonia și Lituania (ambele state NATO) și cu ieșire la Marea Baltică. Regiunea are aproximativ 1 milion de locuitori și o suprafață puțin mai mare decât statul american Connecticut. De ce contează: infrastructura critică, un posibil declanșator de criză În contextul tensiunilor crescute după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, analiștii de securitate citați de Reuters avertizează că o „eroare de calcul” ar putea duce la o confruntare militară directă, iar Kaliningrad ar putea deveni un focar tocmai din cauza poziției sale geografice. Printre posibilii factori declanșatori menționați se numără: incidente cu drone; perturbarea infrastructurii critice; noi desfășurări majore de rachete; orice eveniment pe care Moscova l-ar percepe drept o încercare a NATO de a impune un blocaj asupra exclavei. NATO afirmă că și-a intensificat prezența în Marea Baltică, inclusiv pe fondul îngrijorărilor legate de amenințările la adresa infrastructurii subacvatice critice din energie și comunicații. Semnalul de escaladare: retorică nucleară și demonstrații de capabilități Potrivit materialului, Rusia a avertizat NATO că ar fi pregătită să recurgă la arme nucleare dacă alianța ar încerca să izoleze sau să atace Kaliningradul. În reacție, NATO a cerut Moscovei să pună capăt „comportamentului său din ce în ce mai nesăbuit” și „retoricii nucleare iresponsabile”. Reuters mai relatează, citând o sursă militară occidentală, că la mijlocul lunii august zeci de aeronave ale statelor NATO ar fi participat la o operațiune neanunțată în spațiul aerian din jurul Kaliningradului, pentru a demonstra capacitatea de a întrerupe legăturile radio și radar ale exclavei și apărarea sa aeriană, în eventualitatea unui conflict. Context: o regiune strategică, dar vulnerabilă logistic Kaliningrad oferă Rusiei o platformă pentru forțe de apărare aeriană, rachete și capabilități navale, cu potențial de proiectare a puterii în Europa de Nord și Centrală. În același timp, poziționarea între două state NATO și dificultatea de a menține ori întări liniile de aprovizionare în caz de război o transformă într-un punct vulnerabil pentru Moscova, mai notează analiza citată. În acest cadru, riscul operațional major rămâne ca un incident local — mai ales unul legat de infrastructură critică sau de percepția unui „blocaj” — să fie interpretat ca un act ostil, accelerând o escaladare greu de controlat. [...]
Blocajul Ungariei în negocierile de aderare ale Ucrainei la UE riscă să se prelungească , în condițiile în care Budapesta condiționează deblocarea de noi măsuri privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Deși la Kiev existau așteptări că schimbarea de guvern de la Budapesta va „reseta” relația bilaterală, tensiunile au reapărut și au început să afecteze și proiecte cu componentă economică. După victoria electorală a lui Peter Magyar și înlăturarea lui Viktor Orban, primele contacte dintre cele două guverne au fost descrise ca mai constructive. În iunie, Ucraina și Ungaria au ajuns la un acord privind consolidarea drepturilor lingvistice, educaționale și culturale ale minorității maghiare, iar Budapesta și-a ridicat veto-ul asupra deschiderii primelor capitole de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Ulterior, negocierile au intrat din nou în impas, Ungaria cerând adoptarea și implementarea unor măsuri suplimentare înainte de deschiderea altor capitole. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în septembrie că nu vede o problemă majoră între cele două țări și că speră într-o deblocare după ce Kievul va demonstra „voință politică” prin adoptarea legislației necesare. Tensiunile au depășit dosarul UE și ating proiecte energetice Disputa nu s-a limitat la calendarul aderării. Peter Magyar a refuzat participarea Ungariei la inițiativa „ Carpathian Eight ”, găzduită de Ucraina în septembrie, summit la care au participat lideri și reprezentanți ai statelor din regiunea carpatică, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, și premierul polonez Donald Tusk. Ungaria a fost reprezentată doar de șeful ambasadei din Kiev. În aceeași perioadă, guvernul maghiar a respins și un proiect privind construirea unor facilități de stocare a produselor petroliere ucrainene pe teritoriul Ungariei. Potrivit materialului, Naftogaz și compania maghiară Mol semnaseră un memorandum pe acest subiect în marja summitului din Carpați. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a criticat public poziția Budapestei, invocând asemănări cu politica de „obstrucționism și izolaționism” asociată fostului guvern Orban. Legea minorităților, piesa de blocaj și posibilă cheie de deblocare În centrul disputei se află proiectul de lege privind drepturile minorităților naționale, cu accent pe drepturile educaționale. Kievul lucrează la legislația care ar trebui să răspundă acordului încheiat cu Ungaria, iar proiectul vizează toate minoritățile naționale din Ucraina, nu doar comunitatea maghiară. Parlamentari ucraineni citați în analiza menționată spun că proiectul urma să fie discutat mai întâi în comisiile parlamentare și ar putea ajunge în plen în luna octombrie. Adoptarea legii ar putea permite reluarea negocierilor pentru celelalte capitole ale aderării, Kievul urmărind deschiderea a încă două capitole în octombrie și a celorlalte două până la finalul anului. Și Comisia Europeană a transmis Parlamentului ucrainean că protejarea persoanelor aparținând minorităților naționale și a drepturilor lor educaționale este o condiție relevantă pentru progresul pe calea aderării. Ce urmează: negocieri tehnice, dar relație politică tensionată Deși schimburile de replici au fost dure, există semnale că dialogul diplomatic rămâne deschis: discuțiile dintre oficialii ungari și ucraineni continuă, iar negocierile pe textul noii legislații sunt descrise ca un proces de transmitere reciprocă de observații. Miza rămâne însă politică și de reglementare: pentru Ucraina, Ungaria poate influența direct ritmul aderării la UE, iar pentru Budapesta, drepturile comunității maghiare din Transcarpatia rămân o temă internă importantă. Potrivit experților citați, ieșirea din impas ar necesita concesii de ambele părți, un posibil început fiind adoptarea legii minorităților și reluarea dialogului politic direct dintre Peter Magyar și Volodimir Zelenski. [...]
Ucraina extinde folosirea roboților tereștri pe front pentru a reduce pierderile și a accelera logistica , în timp ce pregătește faza a patra a Operațiunii „Vivaldi”, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski spune că sistemele robotizate terestre au fost folosite pentru a limita expunerea militarilor în misiuni, iar direcția este susținută și prin măsuri fiscale care reduc costurile de achiziție. Planul pentru etapa a patra a fost discutat la postul de comandă al Corpului 3 Armată, care conduce operațiunea. Zelenski a afirmat că, în primele trei etape, ofensiva a permis recucerirea a 176 km² de teritoriu, a provocat peste 5.000 de pierderi în rândul forțelor ruse și a dus la capturarea a 250 de soldați ruși, conform datelor prezentate de partea ucraineană. Publicația notează și o evaluare a Atlantic Council , potrivit căreia ofensiva ar fi inversat peste un an de avansuri ale forțelor ruse. Roboți tereștri: de la „lecție” operațională la politică de achiziții Zelenski a prezentat utilizarea sistemelor robotizate terestre drept una dintre principalele lecții ale operațiunii și a indicat că înlocuirea militarilor cu astfel de sisteme, „ori de câte ori este posibil”, este o direcție „extrem de promițătoare”. „Înlocuirea militarilor noștri cu sisteme robotizate terestre, ori de câte ori este posibil, reprezintă în prezent o direcție extrem de promițătoare.” În aprilie, Zelenski ceruse creșterea semnificativă, în 2026, a numărului de sisteme robotizate terestre, cu obiectivul de a reduce „drastic” necesitatea prezenței fizice a soldaților în cele mai periculoase zone ale câmpului de luptă. Măsură fiscală pentru reducerea costurilor și accelerarea livrărilor Parlamentul Ucrainei (Rada Supremă) a adoptat în luna mai o lege care scutește de taxa pe valoarea adăugată tranzacțiile privind furnizarea complexelor robotizate terestre (GRC). Scopul declarat al măsurii este reducerea costurilor de achiziție și accelerarea livrărilor către unitățile de pe front. Până la 9 iunie, armata ucraineană efectuase deja peste 50.000 de misiuni logistice și de evacuare cu ajutorul acestor complexe, iar numărul este așteptat să crească până la finalul anului, pe fondul priorității de a proteja viețile militarilor. Ce urmărește Kievul în Donețk și ce urmează Printre obiectivele declarate ale Operațiunii „Vivaldi” se numără respingerea forțelor ruse, contracararea tacticilor de infiltrare și întreruperea liniilor de aprovizionare, cu regiunea Donețk ca zonă principală vizată. În paralel, Zelenski a discutat cu comandanții unităților implicate despre nevoi precum artileria și sprijinul financiar pentru militari și s-a întâlnit, potrivit aceleiași relatări, și cu militari ai Regimentului 21 Separat Kraken de Sisteme fără Pilot. Discuțiile au inclus extinderea capabilităților fără pilot, dotarea echipajelor și distribuirea „e-points”, un sistem de puncte acordate unităților pentru rezultate confirmate, utilizabile ulterior pentru obținerea de drone și alte echipamente. [...]
Germania alocă 1,35 miliarde de euro (aprox. 6,75 miliarde lei) până în 2031 pentru a transforma portul Bremerhaven într-un nod logistic NATO , cu modernizări care vizează și Aeroportul Bremen și infrastructura de transport din regiune, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: capacitatea de a primi rapid trupe și echipamente grele și de a le deplasa spre estul Europei în cazul unei crize. Pe lângă finanțarea federală, Bremerhaven a aprobat peste 212 milioane de euro (aprox. 1,06 miliarde lei) din propriul fond de investiții portuare, a declarat ministrul Apărării, Boris Pistorius , după semnarea unei scrisori de intenție. Ce se modernizează și de ce contează Planul vizează modernizarea portului, aeroportului, drumurilor, podurilor și conexiunilor feroviare, astfel încât logistica militară să poată funcționa la scară mare. Proiectul se bazează pe infrastructura existentă din Bremerhaven, unul dintre cele mai mari porturi din Europa, fără a crea o instalație militară separată. Poziționarea la Marea Nordului și legăturile cu rețeaua rutieră și feroviară a Germaniei ar permite portului să funcționeze ca punct de intrare pentru forțele NATO care sosesc din străinătate, înainte de deplasarea către est. Rolul aeroportului și cadrul de implementare Oficialii din Bremen au indicat că programul ar urma să aducă Aeroportul Bremen la standardele Bundeswehr (armata Germaniei), în linie cu obiectivul de a susține fluxuri rapide de personal și echipamente. Centrul este parte a rolului mai amplu al Germaniei ca țară de tranzit logistic în cadrul „ Planului de operațiuni Germania ”, care definește capacitățile militare și civile necesare pentru a primi, aproviziona și deplasa forțele germane și aliate într-o operațiune de apărare a NATO. Scrisoarea de intenție semnată nu este obligatorie din punct de vedere juridic, dar stabilește cadrul principal pentru implementarea proiectului. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că raportul despre anularea alegerilor va fi publicat , dar admite că „criza politică” din ultimele luni a împins în plan secund acest angajament, potrivit Digi24 . Miza este una de încredere și de funcționare instituțională: statul trebuie să explice, într-o formă inteligibilă publicului, de ce a fost anulat scrutinul prezidențial din 2024 și ce s-a întâmplat în zona finanțării și a influenței externe. Declarația a fost făcută miercuri seară, la o conferință de presă la Ambasada României din Praga, unde Nicușor Dan a fost întrebat când va prezenta raportul promis, inclusiv în contextul în care fostul candidat Călin Georgescu a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Șeful statului a răspuns: „Evident că l-am promis şi, dacă l-am promis, o să-l avem.” Totodată, președintele a spus că, înainte de declanșarea „acestei crize politice” (pe care o descrie ca durând cinci luni), raportul era „unul din primele trei lucruri” de care se ocupa. De ce întârzie: raportul trebuie „tradus” pentru public În intervențiile din ultimele luni, Nicușor Dan a insistat că informațiile care stau la baza raportului sunt, în bună parte, tehnice (de exemplu, mecanisme de propagare online, „site-uri în oglindă” și conexiuni între tipuri de date), iar documentul trebuie să le pună într-o formă accesibilă. În 14 septembrie, președintele a afirmat că încălcarea legislației electorale privind finanțarea este „o certitudine” și „un motiv suficient” pentru anularea alegerilor din 2024, într-un interviu pentru Euronews, citat de Digi24. În același context, a invocat și existența unei influențe ruse, pentru care Parchetul General ar fi prezentat dovezi. Termenele s-au schimbat în timp Materialul trece în revistă mai multe momente în care președintele a avansat estimări diferite privind publicarea raportului: 9 decembrie 2025 : estima un orizont de două-trei luni pentru explicații detaliate privind anularea alegerilor; 3 decembrie 2025 : indica drept reper sfârșitul lunii ianuarie (ca termen aproximativ); 30 septembrie 2025 : spunea că ar mai fi nevoie de câteva luni pentru „imaginea completă”; 16 aprilie : afirma că „90%” din informațiile pe care le știe despre alegeri pot fi făcute publice „într-un mod sistematic” și că raportul va include și elemente noi; 6 iunie : vorbea despre un raport complet „într-un termen rezonabil”, fără să ofere o dată. Context: anularea alegerilor prezidențiale din 2024 Curtea Constituțională a anulat, la 6 decembrie 2024 , primul tur al alegerilor prezidențiale, în urma căruia se calificaseră în turul final Călin Georgescu și Elena Lasconi, și a dispus reluarea întregului proces electoral. Digi24 amintește că, de la preluarea mandatului, Nicușor Dan a promis un raport complet privind anularea alegerilor, însă documentul nu a fost publicat până în prezent. [...]
