Știri
Știri din categoria Diverse
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR, de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78%, potrivit Digi24. Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament.
Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme.
Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”.
În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă.
Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării.
Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro.
„Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.”
Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare.
Recomandate
Cancelarul german Friedrich Merz spune că întâlnirea Lavrov–Wadephul a confirmat lipsa de interes a Moscovei pentru negocieri , un semnal care complică perspectiva unei dezescaladări și menține presiunea pe politica europeană de sprijin pentru Ucraina, potrivit Digi24 . Merz a declarat la Berlin că Germania depune „eforturi diplomatice intense”, invocând întâlnirea surpriză de la New York dintre ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său rus, Serghei Lavrov, înaintea discursului acestuia din urmă la ONU. A fost prima întâlnire de acest tip de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, în condițiile în care Berlinul este descris ca principal susținător militar al Kievului. Mesajul Berlinului: apel la negocieri, dar fără semne de schimbare la Moscova În evaluarea cancelarului, reacția ulterioară a Rusiei a arătat că aceasta „nu este deloc interesată în prezent de negocieri serioase” privind Ucraina. În același context, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a apreciat că din partea rusă „nu a fost nicio schimbare”, iar finalul a fost „doar batjocură”. Merz a reluat apelul către guvernul rus să se așeze la masa negocierilor și a spus că Germania „nu va precupeți niciun efort” pentru a continua să ajute Ucraina. Totodată, a avertizat că Rusia „va trebui să plătească prețul” dacă va continua războiul. Context: poziționări la ONU și evoluții paralele în SUA După discuția cu Wadephul, Lavrov a avut un discurs „pe un ton vehement” la tribuna ONU, acuzând Europa că se opune păcii în Ucraina și afirmând că Moscova își va atinge obiectivele militare „indiferent de circumstanțe”. Separat, Digi24 notează că Moscova a bombardat din nou Kievul luni, iar în aceeași zi emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit la Washington cu responsabili americani pentru a „continua discuțiile constructive” despre o soluționare pașnică, potrivit unei surse de la Casa Albă. În conferința de presă comună cu Merz, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a spus că insistă asupra respectării principiului integrității teritoriale a tuturor statelor și l-a numit pe Vladimir Putin „om de stat excepțional”, amintind însă că, în trecut, Tokaev l-a îndemnat pe liderul rus să pună capăt războiului. [...]
Confirmarea că drona căzută în Brăila a avut încărcătură explozivă ridică miza de securitate pentru zona agricolă și infrastructura locală , după ce dispozitivul s-a detonat la impact și a provocat un incendiu, fără victime, potrivit Libertatea , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) . Incidentul a avut loc marți dimineața, 29 septembrie, pe un teren agricol din județul Brăila, în zona localității Gropeni. MApN spune că explozibilul din dronă „s-a detonat automat” la impactul cu solul, iar incendiul rezultat a afectat „o suprafață limitată” de teren agricol, fără a fi raportate victime. Ce au găsit echipele din teren MApN a anunțat că misiunea de cercetare din zona Gropeni s-a încheiat, iar militarii au identificat un crater și fragmente de dronă. În comunicarea oficială citată de publicație, ministerul precizează: „Din evaluările tehnice realizate la fața locului, s-a constatat că drona a avut încărcătură explozivă, care s-a detonat automat în momentul impactului cu solul.” Fragmentele au fost preluate de Serviciul Român de Informații (SRI) pentru analize suplimentare. Cum a fost semnalat incidentul și ce urmează Căderea obiectului a fost raportată în noaptea de luni spre marți printr-un apel la 112, după ce un cetățean a semnalat un incendiu care, potrivit informațiilor citate, s-a stins fără să producă pagube materiale. MApN mai arată că un elicopter IAR-330 SOCAT a survolat zona pentru cercetări aeriene și a revenit ulterior la bază. Fragmentele urmează să fie analizate pentru a se stabili proveniența și tipul dronei. [...]
NATO transmite că își poate calibra răspunsul la „zona gri” a Rusiei fără să-și expună public instrumentele , într-un semnal cu implicații directe pentru securitatea operațională a infrastructurii și a mediului de afaceri din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Secretarul general al Alianței, Mark Rutte , a declarat că NATO are „toate opțiunile de răspuns” pentru a contracara operațiunile hibride ale Rusiei, însă nu toate măsurile vor fi făcute publice. Afirmațiile au fost făcute marți, la sediul NATO din Bruxelles, într-o conferință de presă susținută împreună cu premierul lituanian Mindaugas Sinkevičius , iar informația este atribuită de Știrile Pro TV publicației TVP World. În această logică, Rutte a indicat că Alianța are mijloace pentru a răspunde la acțiuni ostile ale Moscovei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și incidente cu drone, subliniind că reacțiile nu vor fi neapărat vizibile sau „simetrice”. „Nu le veți vedea întotdeauna în mod public. Nu vor fi întotdeauna simetrice. Nu va fi întotdeauna o reacție de tip «ochi pentru ochi», dar dispunem de opțiunile de răspuns de care avem nevoie.” De ce contează: accent pe răspunsuri nepublice și pe riscuri operaționale Mesajul vine pe fondul unei stări de alertă ridicate în Europa, după evaluări ale serviciilor de informații care avertizează că Rusia ar putea „testa” NATO printr-un spectru de acțiuni, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la activități cu drone și chiar o operațiune militară limitată. Pentru companii și operatori de infrastructură critică, această abordare sugerează că o parte din contramăsurile Alianței pot rămâne în afara spațiului public, ceea ce poate complica anticiparea „din surse deschise” a modului în care se schimbă nivelul de protecție sau de reacție în fața incidentelor. „Vom face mai mult pentru Ucraina”, ca răspuns la „zona gri” Rutte a mai spus că, în opinia sa, cel mai bun răspuns al NATO la acțiunile Rusiei din „zona gri” este intensificarea sprijinului pentru Ucraina. „Mesajul nostru pentru Moscova este clar. Vom face mai mult pentru Ucraina, nu mai puțin.” El a argumentat că scopul acestor acțiuni ar fi să dezbine aliații și să le distragă atenția de la sprijinul pentru Ucraina, adăugând că atacurile tot mai agresive ale Rusiei ar indica faptul că Vladimir Putin a devenit „disperat”, pe fondul dificultăților întâmpinate în Ucraina. [...]
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
Rusia a trecut activele locale ale Metro AG sub „administrare temporară”, o măsură care taie controlul operațional al grupului german asupra subsidiarei sale și ridică riscuri directe pentru companiile occidentale care au rămas pe piața rusă, potrivit Digi24 . Decizia a fost formalizată printr-un decret prezidențial publicat luni, în contextul escaladării tensiunilor dintre Moscova și Berlin pe fondul războiului din Ucraina. În decret nu este indicat motivul transferului de control. Activele au fost transferate către compania rusească UK Torg RUS, înființată la 8 septembrie și deținută integral de Johannes Tolay, directorul general al subsidiarei Metro din Rusia, conform datelor firmei citate în material. Impact operațional: Metro spune că nu mai controlează subsidiara din Rusia Metro AG a transmis, într-un comunicat publicat luni, că nu mai are control operațional asupra subsidiarei din Rusia și că evaluează implicațiile deciziei autorităților ruse. Retailerul este prezent în Rusia din 2001 și operează 91 de magazine, cu aproximativ 9.000 de angajați, potrivit companiei. Separat, subsidiara Metro din Rusia nu a comentat direct decretul, dar a afirmat că își continuă activitatea „ca de obicei” și își îndeplinește obligațiile față de clienți. Context: măsura vine după o întâlnire rară Lavrov–Wadephul Decretul apare la două zile după o întâlnire rară, la New York, între ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și omologul său german Johann Wadephul, prima de la începutul războiului din Ucraina. Întâlnirea a durat puțin peste 20 de minute și nu a fost urmată de declarații pentru presă, notează materialul. Un precedent care se lărgește: Nestlé, Auchan și Leroy Merlin Cazul Metro se înscrie într-un tipar mai larg: luna aceasta, Kremlinul a transferat activele rusești ale multinaționalei elvețiene Nestlé, ale lanțului francez Auchan și ale fostului grup de bricolaj Leroy Merlin (redenumit Lemana Pro în 2024 în Rusia) către o singură companie rusă, „L.E.V. Management”, tot sub formula de „administrare temporară”. Publicația de investigații Novada Gazeta Europa a relatat că „L.E.V. Management” este condusă de Andrei Kraiușkin, general în Ministerul rus al Afacerilor Interne, și că, potrivit documentelor contabile, compania nu ar fi desfășurat activitate comercială până la finalul lui 2025, având un singur angajat și proprietari necunoscuți. În ansamblu, evoluția sugerează o creștere a riscului de intervenție administrativă asupra activelor occidentale rămase în Rusia, chiar și în lipsa unei justificări explicite în decretele publicate. [...]
Qualcomm confirmă că lucrează cu Samsung la cipuri pe 2 nm , o mișcare care poate schimba echilibrul operațional din lanțul de aprovizionare pentru procesoarele de vârf, prin diversificarea opțiunilor de producție față de furnizorii tradiționali. Informația apare în Android Headlines , care notează explicit colaborarea dintre cele două companii pe această generație de tehnologie. Colaborarea vizează cipuri realizate pe „2 nm” (nanometri) – un reper folosit în industrie pentru a descrie o generație de proces de fabricație, asociată, în general, cu performanță mai bună și consum mai mic de energie față de nodurile anterioare. În practică, trecerea la un nod mai avansat este relevantă nu doar tehnologic, ci și operațional: poate influența capacitatea de producție disponibilă, calendarul de lansare și costurile de fabricație pentru cipurile de top. De ce contează: opțiuni mai multe de producție pentru cipurile de vârf Pentru Qualcomm, confirmarea unei colaborări cu Samsung pe 2 nm este importantă în primul rând prin prisma execuției: accesul la o linie alternativă de fabricație poate reduce dependența de un singur partener și poate oferi flexibilitate în perioade în care cererea pentru procese avansate este ridicată. Pentru Samsung, proiectul este relevant ca validare comercială: atragerea unui client major pentru 2 nm poate susține utilizarea capacităților proprii de producție și poziționarea companiei în competiția pentru cele mai avansate noduri de fabricație. Ce nu este încă precizat Materialul nu oferă, în forma disponibilă în input, detalii despre volume, termene de producție, modele de cipuri vizate sau ce produse comerciale ar urma să folosească aceste cipuri. În lipsa acestor elemente, impactul exact (inclusiv asupra costurilor sau a calendarului de lansări) rămâne de confirmat prin informații suplimentare. [...]
