România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR, de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78%, potrivit Digi24. Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament.

Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme.

Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”.

Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme

În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă.

Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării.

Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele

Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro.

„Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.”

Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare.