Știri
Știri din categoria Diverse
România va primi din 2027 capabilități anti-dronă și radare de joasă altitudine, cu livrări care pot dura până la doi ani și jumătate, potrivit Digi24. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că echipamentele sunt contractate cu finanțare prin programul SAFE, iar primele livrări ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor.
Unghiul operațional al informației este că România rămâne, cel puțin pe termen scurt, dependentă de capacitățile existente pentru a gestiona riscurile generate de drone, în timp ce noile sisteme intră treptat în dotare pe un calendar întins.
Radu Miruță a afirmat că, în cadrul programului SAFE, România va contracta „capabilități anti-dronă” și „radare de joasă altitudine”, iar contractele deja încheiate prevăd termene de livrare de până la doi ani și jumătate. Concret, livrările ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor și să continue în intervalul menționat.
În paralel, ministrul a spus că România își adaptează „la fiecare două săptămâni” soluțiile de luptă împotriva dronelor, folosind capacitățile disponibile în prezent.
Ministrul interimar al Apărării a explicat că drona a fost monitorizată pe radarele MApN înainte de a intra în spațiul aerian românesc, venind dinspre Ucraina, și că a rămas timp de patru minute în spațiul aerian național. Potrivit lui, pentru doborârea ei ar fi fost necesară îndeplinirea simultană a mai multor condiții, care „în cele patru minute” nu au fost întrunite pentru a putea fi doborâtă „în siguranță”.
„Pentru ca ea să fie doborâtă trebuie să se îndeplinească simultan mai multe condiţii, condiţii care în cele patru minute nu au fost îndeplinite pentru a putea fi doborâtă în siguranţă.”
În aceeași zi, o dronă a intrat în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar autoritățile au emis mesaj RO-Alert pentru județele Suceava și Botoșani. Ulterior, MApN a anunțat că drona s-a prăbușit în apropierea localității Solca (județul Suceava).
Separat, au fost detectate drone în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, situație în care a fost emis RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea.
Recomandate
Prăbușirea unei drone în Suceava a declanșat o anchetă MApN și o mobilizare militară după ce aparatul a pătruns în spațiul aerian al României , potrivit Digi24 . Incidentul ridică din nou problema răspunsului operațional la dronele care se apropie de graniță, inclusiv condițiile în care pot fi doborâte „în siguranță”. Drona s-a prăbușit joi dimineață în apropierea localității Solca, județul Suceava, iar momentul a fost surprins în imagini. În înregistrare se aude un bărbat spunând: „Se prăbușește aicea!” Ce au găsit echipele trimise la fața locului După anunțarea prăbușirii, Ministerul Apărării a declanșat o anchetă și a trimis echipe de specialiști în zonă. Conform informațiilor prezentate, au fost identificate „zeci de fragmente” de dimensiuni diferite, multe cu inscripții. Toate fragmentele urmează să fie ridicate și expertizate în cadrul anchetei deschise. Traseu și efecte: fără victime și fără pagube materiale Digi24 relatează că drona a pătruns în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani și ulterior s-a prăbușit lângă Solca, fără să producă victime sau pagube materiale. Reacția MApN: avioane ridicate de la sol și limitări de intervenție Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că a fost „o noapte agitată”, în care Armata Română a pus la dispoziție multe resurse pentru apărarea spațiului aerian. Potrivit acestuia, opt avioane au fost ridicate de la sol pentru a monitoriza drone care se apropiau dinspre Ucraina, însă doar una a ajuns în România. Miruță a spus că „asta nu ar fi trebuit să se întâmple” și a indicat că ar fi nevoie de un protest diplomatic, în condițiile în care România nu este în război. Totodată, a precizat că România este „foarte determinată să tragă în aceste drone”, dar numai dacă acțiunea se poate face în siguranță, subliniind că situația „nu este un joc pe calculator”. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este expertizarea fragmentelor și continuarea anchetei pentru stabilirea detaliilor tehnice și a circumstanțelor incidentului. [...]
Ministerul Finanțelor avertizează că scumpirea împrumuturilor apasă bugetul , chiar dacă, „în acest moment”, nu vede un risc imediat pentru plata pensiilor și salariilor, potrivit Digi24 . Declarațiile vin înaintea unei noi evaluări de rating, într-un context de instabilitate politică, depreciere a leului și creștere a costurilor de finanțare. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului de țară, dar admite că piețele urmăresc îndeaproape problema stabilității și că aceasta influențează direct condițiile în care statul se împrumută. Costurile de finanțare au urcat, iar presiunea se vede în buget Nazare a comentat randamentele de peste 7% pentru obligațiunile României pe 10 ani și a respins ideea unui risc imediat pentru plata cheltuielilor rigide ale statului (pensii și salarii), însă a punctat că majorarea dobânzilor nu poate fi ignorată. „Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare.” Ministrul a mai spus că scumpirea finanțării „nu este un lucru ușor de dus” și că efectele se vor vedea, subliniind că evoluția dobânzilor are atât cauze interne, cât și externe. În logica prezentată de el, reducerea incertitudinii politice ar ajuta la temperarea presiunii pe costurile de împrumut. Argumentul-cheie pentru rating: țintele de deficit, considerate realizabile În perspectiva evaluării de rating care urmează „în perioada următoare”, Nazare a indicat execuția bugetară și respectarea țintelor de deficit drept principalele elemente de susținere în discuțiile cu agențiile de rating . El a afirmat că țintele de deficit (atât pe metodologie „cash”, cât și ESA – standardul european de raportare) sunt văzute ca realizabile și că, spre deosebire de anii trecuți, diferențele dintre estimările autorităților și cele ale agențiilor ar fi acum mai mici. Concret, ministrul a spus că agențiile au încredere că România poate încheia anul la un deficit de 6,6% (cash și ESA). Leul și investitorii, sensibili la instabilitatea politică Nazare a legat deprecierea leului și episoadele de volatilitate din ultimele luni de perioada în care România a funcționat cu guvern interimar, dar și de factori externi și decizii ale investitorilor. Mesajul central: stabilitatea este urmărită de investitori și creditori, iar rezolvarea rapidă a acestei „ecuații” ar reduce tensiunile din piață. Ce contează pentru economie Din perspectiva impactului economic, mesajul ministrului este că România încearcă să apere ratingul prin disciplina de deficit, însă costul datoriei a crescut deja, iar această creștere se traduce în presiune suplimentară asupra bugetului. Următorul test rămâne evaluarea agențiilor de rating, în condițiile în care percepția de risc influențează direct dobânzile la care se finanțează statul. [...]
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma , cere ca „ Guvernul Mureșan ” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24 . Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro). Argumentul economic: inflație mai mare, creștere negativă și presiune pe firme În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate: Banca Națională și-ar fi revizuit în sus prognoza de inflație pentru finalul anului, „de la 3% la 6,1%”. „Analiștii internaționali” ar indica pentru 2026 o „creștere” economică de „minus 0,7%”. Agențiile de rating ar menține România „pe ultima treaptă dinainte de junk” (categoria nerecomandată investițiilor). În primele șase luni, „3.855 de firme au intrat în insolvență”, „cel mai mare număr din ultimii opt ani”. „Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook. Miza pentru PNL: votul pentru guvern și evitarea repetării „greșelii din iunie” Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior. În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului: „Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov. Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
Orange România pregătește plecări de personal, pe fondul pierderilor din 2025. Potrivit Mobilissimo , compania a transmis intern un program de plecări voluntare și pensionări anticipate, iar CEO-ul Julien Ducarroz avertizează că, dacă nu se obțin „rezultatele așteptate”, ar putea urma măsuri „mult mai rigide”. Informația este prezentată ca provenind dintr-o postare a lui Doru Șupeală , care a publicat mesajul trimis angajaților de către CEO. În prima etapă, plecările ar urma să se facă „prin acordul părților”, iar angajații eligibili ar urma să fie contactați individual de manageri și de departamentul de resurse umane (HR), cu posibilitatea de a accepta sau nu oferta. „În cazul în care ele nu vor genera rezultatele așteptate, va fi necesară adoptarea unor măsuri administrative suplimentare. Aceste etape ulterioare vor fi, prin natura lor juridică și organizațională, mult mai rigide și poate chiar neatractive – inclusiv prin faptul că nu vor mai permite să ținem cont de opțiunile sau situația personală a fiecăruia.” Ce lipsește din anunț și de ce contează operațional În acest moment, nu există detalii publice despre amploarea potențialelor plecări, arată Șupeală, care notează că lipsesc informații esențiale pentru angajați: numărul celor vizați, zonele de activitate afectate, criteriile de selecție și valoarea eventualelor despăgubiri. Mobilissimo subliniază că, deși mesajul intern începe cu o abordare voluntară, conducerea indică posibilitatea unor pași ulteriori fără a preciza concret ce ar presupune aceștia. În consecință, nu se poate vorbi, la acest moment, despre un număr de concedieri decis sau despre o țintă de reducere a personalului comunicată oficial. Context financiar: pierdere netă în 2025 și scădere a numărului de angajați În articol sunt invocate și date financiare care sugerează presiunea din spatele deciziei: Orange România SA ar fi raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 842 de milioane de lei și 3.931 de angajați , cu circa 3,2% mai puțini decât în 2024. Pentru angajați, miza imediată rămâne, potrivit sursei: cine primește oferta, câți oameni trebuie să plece și ce se întâmplă dacă oferta este refuzată — întrebări la care, deocamdată, compania nu a oferit răspunsuri publice. [...]
Refuzul Phenianului de a renunța la arsenalul nuclear blochează orice scenariu de detensionare pe termen scurt și menține riscul de escaladare militară în regiune, într-un moment în care Seulul cere oprirea dezvoltărilor nucleare și balistice nord-coreene. Potrivit Digi24 , ministrul nord-coreean de Externe, Choe Son Hui, a transmis că statul își va păstra armele nucleare „pentru totdeauna”, iar statutul nuclear este „ireversibil”. Declarația vine după ce președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a pledat în fața Adunării Generale a ONU pentru o „peninsulă coreeană fără arme nucleare” și a cerut încetarea „progreselor suplimentare ale capacităților nucleare și balistice” ale Coreei de Nord. „Reafirm şi reconfirm cu cea mai mare fermitate voinţa de neclintit a statului nostru de a-şi păstra armele nucleare pentru totdeauna.” Ce schimbă poziția Phenianului în ecuația de securitate Mesajul transmis de șefa diplomației nord-coreene indică faptul că Phenianul nu lasă spațiu pentru negocieri care să aibă ca obiectiv denuclearizarea, cel puțin în forma cerută de Seul. În aceeași linie, oficialul a susținut că statutul nuclear al țării „va rămâne neschimbat pentru totdeauna”. În context, Digi24 amintește că statutul de putere nucleară al Coreei de Nord este consfințit în constituția din 2023, iar primul test nuclear al țării a avut loc în 2006, urmat de dezvoltarea unei game largi de rachete balistice. Teste militare raportate și reacția Seulului În aceeași zi cu declarațiile privind „ireversibilitatea” statutului nuclear, Coreea de Nord a anunțat că a testat, la 22 septembrie, „lansatoare multiple controlate de calibru 240 mm modernizate”, cu o rază de acțiune de 115 kilometri. Pe fondul acestor evoluții, președintele sud-coreean a spus la ONU că Seulul urmărește oprirea progreselor nord-coreene în zona nucleară și balistică, ca etapă spre o peninsulă fără arme nucleare. Ce urmează: dialog posibil, dar cu obiective divergente Lee Jae Myung s-a declarat în favoarea reluării dialogului dintre Phenian și Washington, în condițiile în care președintele american Donald Trump a afirmat în august că dorește să se întâlnească cu Kim Jong Un până la sfârșitul anului. Rămâne însă o contradicție majoră între obiective: Coreea de Sud vorbește despre denuclearizare, în timp ce Coreea de Nord afirmă explicit că își va păstra arsenalul nuclear „pentru totdeauna”. În plus, cele două state sunt, tehnic, încă în război, deoarece conflictul din 1950–1953 s-a încheiat prin armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
