Știri
Știri din categoria Diverse
România intră a 24-a în finala Eurovision 2026, o poziționare spre finalul show-ului care poate influența vizibilitatea în fața publicului și, implicit, voturile, potrivit G4Media. Marea finală are loc sâmbătă seara, la Viena, și începe la ora 22:00 (ora României).
În total, 25 de țări participă în finala ediției 2026. Spectacolul este deschis de Danemarca și închis de țara-gazdă, Austria, iar România va evolua penultima, înaintea Austriei.
România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke Me”. Republica Moldova intră în concurs pe poziția 16, cu Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”.
Conform informațiilor preluate de G4Media, în fiecare semifinală s-au calificat câte zece țări, iar câte cinci au fost eliminate în urma voturilor publicului și ale juriilor profesionale (informație atribuită AFP). În finală au loc garantat și principalii finanțatori ai competiției – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – alături de țara-gazdă, Austria.
În finală, votul se deschide chiar înainte de interpretarea primei piese și rămâne deschis pe durata tuturor interpretărilor, plus aproximativ 40 de minute după ultima piesă. Publicul poate vota:
În țările participante, instrucțiunile apar pe ecran în timpul transmisiunii. În restul lumii, votul se face online pe esc.vote, cu o fereastră de votare care se deschide înainte de show, se întrerupe la începutul transmisiunii live și se redeschide înainte de prima piesă, până la circa 40 de minute după ultima prezentare. Publicul poate vota de până la 10 ori.
Recomandate
România se aliniază unei poziții care contestă juridic pretențiile maritime ale Chinei , semnând alături de alte 13 state o declarație comună privind Marea Chinei de Sud , cu potențial de a influența stabilitatea unei rute comerciale globale majore, potrivit Digi24 . Declarația susține că „pretențiile maritime extinse” ale Beijingului „nu au niciun temei juridic” și a fost publicată duminică, la 10 ani de la hotărârea Curții Permanente de Arbitraj din 2016, care a dat câștig de cauză Filipinelor într-un litigiu cu China. Decizia a constatat că revendicările ample de suveranitate ale Chinei în Marea Chinei de Sud nu au bază în dreptul internațional, însă Beijingul o respinge în continuare, relatează Reuters, citată de News.ro. „Reafirmăm că hotărârea pronunţată acum zece ani de Tribunalul de Arbitraj reprezintă o etapă importantă şi este definitivă, obligatorie din punct de vedere juridic şi irevocabilă între China şi Filipine”, se arată în declaraţia comună a celor 14 ţări. De ce contează: presiune diplomatică pe un dosar cu miză economică globală Marea Chinei de Sud este una dintre cele mai importante zone maritime din lume, iar disputele privind suveranitatea și drepturile maritime pot afecta libertatea de navigație și, implicit, fluxurile comerciale. În acest context, semnarea declarației de către România indică o poziționare diplomatică în favoarea aplicării hotărârii arbitrale din 2016 și a dreptului internațional în regiune. Contextul tensiunilor: confruntări repetate între Filipine și China În ultimii ani, Filipinele și China au fost implicate în „o serie de confruntări maritime”, iar Manila a acuzat Beijingul de „manevre periculoase” în interiorul zonei sale economice exclusive. Printre exemplele menționate se numără utilizarea tunurilor de apă pentru a împiedica misiunile de reaprovizionare către insulele controlate de Filipine. Cine a semnat declarația Pe lângă România, documentul este semnat de: Australia Canada Estonia Filipine Germania Italia Japonia Letonia Lituania Marea Britanie Noua Zeelandă Slovenia Statele Unite În materialul citat nu sunt oferite detalii despre pașii următori sau despre eventuale măsuri concrete care ar decurge din declarație, dincolo de reafirmarea caracterului „definitiv” și „obligatoriu” al hotărârii arbitrale din 2016. [...]
NATO pregătește investiții de peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 mld. lei) în capabilități antidronă , prin programul Drone Edge, iar România participă la inițiativă, într-un demers care poate accelera achizițiile de sisteme deja testate și extinde pregătirea de operatori, potrivit Digi24 . Programul Drone Edge este descris de Ministerul Apărării ca răspuns la schimbarea modului de purtare a războiului, pe fondul utilizării tot mai intense a dronelor, de la misiuni de recunoaștere până la atacuri asupra infrastructurii critice. Ce urmărește Drone Edge și de ce contează operațional Conform Ministerului Apărării, inițiativa NATO vizează atât dezvoltarea, cât și achiziția de capabilități moderne pentru detectarea și combaterea dronelor, cu accent pe cooperarea între statele aliate și pe creșterea numărului de operatori. În același timp, programul include o „platformă comună” care ar permite Aliaților să cumpere mai rapid sisteme deja testate, ceea ce poate reduce timpii de implementare în comparație cu procesele clasice de achiziție și integrare. „Antidronă” nu înseamnă doar interceptare Ministerul Apărării insistă că un sistem antidronă presupune mai multe etape înainte de neutralizare: detectarea dronei; identificarea; urmărirea; luarea deciziei potrivite, abia apoi intervenția. Instituția argumentează că viteza acestor pași crește capacitatea de reacție, un element esențial în protejarea obiectivelor sensibile. Rolul României în inițiativă România participă la Drone Edge, iar Ministerul Apărării susține că implicarea contribuie la dezvoltarea unor capabilități moderne care întăresc apărarea colectivă a NATO , în condițiile în care „dronele vor avea un rol tot mai important în conflictele viitorului”. [...]
Irakul își leagă relansarea economică de dezarmarea milițiilor pro-iraniene , iar premierul Ali al-Zaidi merge săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump , în prima sa vizită oficială externă de la preluarea mandatului, potrivit Digi24 . Vizita are loc pe fondul presiunilor SUA asupra Bagdadului pentru dezarmarea grupărilor pro-iraniene din Irak, acuzate că au comis sute de atacuri asupra infrastructurii americane din țară în timpul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la sfârșitul lunii februarie. Premierul irakian „va merge luni la Washington, însoțit de o delegație la nivel înalt, la invitația președintelui SUA”, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului, Haidar al-Aboudi, fără să precizeze data exactă a întâlnirii cu Donald Trump. Miza declarată: investiții în petrol și energie Potrivit purtătorului de cuvânt, discuțiile de la Washington se vor concentra pe „consolidarea relațiilor economice și a investițiilor”, cu accent pe sectorul petrolului și energiei. În timpul unei vizite de o săptămână, Al-Zaidi ar urma să încerce să atragă investitori, în condițiile în care Irakul are nevoie „urgentă” de relansarea economiei, afectată de oprirea exporturilor de petrol din cauza ostilităților din regiune. „Monopolul de stat asupra armelor”, condiție pentru stabilitate și capital Guvernul irakian leagă explicit agenda de securitate de cea economică. Purtătorul de cuvânt a spus că monopolul statului asupra armelor este o condiție prealabilă pentru „asigurarea stabilității interne și atragerea investitorilor capabili să stimuleze economia”. Al-Zaidi a promis că va dezarma grupările pro-iraniene, însă, potrivit informațiilor prezentate, unele facțiuni puternice se opun, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de rapid poate fi transpusă promisiunea în măsuri efective. [...]
Samsung pregătește un Galaxy Z Flip 8 mai subțire și mai ușor , o direcție care poate conta direct în utilizarea de zi cu zi (portabilitate, confort la purtare) și în competiția din zona pliabilelor, potrivit unei scurgeri de informații publicate de Android Headlines . Publicația scrie că viitorul model ar urma să vină cu un „design super subțire” și cu un corp mai ușor decât generația actuală, însă materialul disponibil în input nu include cifre concrete (grosime, greutate) sau o comparație explicită cu un model anume. În lipsa acestor detalii, amploarea schimbării rămâne deocamdată neclară. De ce contează: ergonomia e un diferențiator la pliabile La telefoanele pliabile de tip „flip”, dimensiunea și greutatea sunt printre puținele elemente care se simt imediat în utilizare, indiferent de specificațiile interne. Un profil mai subțire și o masă mai mică pot influența: confortul în buzunar și la transport; manevrarea cu o singură mână când telefonul este pliat; percepția de „produs premium”, într-o categorie unde compromisurile de design sunt încă vizibile. Ce lipsește din scurgere și ce rămâne de urmărit Din informațiile furnizate aici nu reies detalii despre preț, calendar de lansare, baterie, camere sau chipset. Dacă vor apărea ulterior dimensiuni și greutate exacte, acestea vor indica dacă este vorba de o optimizare incrementală sau de o schimbare de design cu impact real. [...]
Un videoclip scurs sugerează că Samsung a redus aproape la zero pliul ecranului la viitorul Galaxy Z Fold 8 Ultra , un detaliu care, dacă se confirmă, ar putea schimba percepția de „compromis” asociată telefoanelor pliabile și ar ridica ștacheta pentru întreaga categorie, potrivit Android Headlines . Informația se bazează pe un clip apărut neoficial, în care pliul – zona vizibilă de-a lungul liniei de îndoire – pare mult diminuat față de generațiile anterioare. Publicația tratează materialul ca pe o scurgere de informații, nu ca pe o confirmare oficială. De ce contează: pliul e una dintre principalele obiecții la pliabile Pliul ecranului a rămas, până acum, unul dintre cele mai vizibile compromisuri la telefoanele cu ecran pliabil: afectează experiența vizuală, poate fi deranjant la utilizare și e un punct sensibil în discuțiile despre durabilitate și calitatea panoului. O reducere „aproape la zero” ar avea un impact operațional direct pentru utilizatori: mai puține reflexii și distorsiuni în zona centrală și o experiență mai apropiată de un ecran „clasic”, fără întreruperi perceptibile. Ce știm și ce nu știm din această scurgere Din materialul citat de Android Headlines reiese doar concluzia vizuală din videoclip, fără detalii tehnice confirmate despre cum ar fi obținută schimbarea (de exemplu, modificări ale balamalei sau ale structurii ecranului). De asemenea, nu există în articol o confirmare din partea Samsung și nici un calendar oficial legat de modelul „Ultra”, astfel că informația trebuie tratată ca preliminară până la o prezentare oficială sau la apariția unor specificații verificabile. [...]
Sankt Petersburg plătește peste 2.000 de dolari pe lună pentru pază armată la rafinării , într-o mișcare care arată cât de mult cresc costurile operaționale ale protejării infrastructurii energetice după atacurile cu drone, potrivit Digi24 . Birourile militare din Sankt Petersburg au distribuit fluturași de recrutare pentru „grupuri mobile de apărare antiaeriană”, pe fondul unei serii recente de atacuri împotriva rafinăriilor de petrol din oraș, notează Kyiv Post. Conform publicației independente ruse Astra , anunțurile promit o remunerație lunară de aproximativ 180.000 de ruble (2.351 de dolari/2.045 euro) și includ o promisiune-cheie: fără detașare pe frontul din Ucraina. „Acest post vacant NU implică serviciul în Zona de Operațiuni Militare Speciale! Serviciul se desfășoară în unități specializate pentru protecția și apărarea infrastructurilor critice din Sankt Petersburg (fără deplasări în afara regiunii)” Ce presupune rolul și cine poate aplica Potrivit materialelor distribuite și preluate de Astra și de alte mass-media rusești, contractul ar avea o durată de trei ani, iar eligibilitatea vizează persoane cu vârste între 18 și 52 de ani, care trec examenele medicale și îndeplinesc cerințele de înrolare. Aceste grupuri mobile folosesc, de regulă, mitraliere și drone de interceptare pentru a doborî vehicule aeriene fără pilot (UAV) care se apropie. De ce contează: securizarea rafinăriilor devine o cheltuială separată Recrutarea cu salarii ridicate pentru apărarea locală sugerează o presiune în creștere asupra funcționării infrastructurii critice: protecția rafinăriilor și a instalațiilor energetice nu mai este doar o componentă militară, ci și un cost operațional care trebuie acoperit constant cu personal și echipamente. În ultimele luni, Sankt Petersburg a fost ținta unor atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în perioada Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când o rafinărie și instalații navale au fost lovite înainte de deschiderea evenimentului, potrivit informațiilor citate în articol. Promisiunea „fără front” și riscul de neîncredere Materialul semnalează și o problemă de credibilitate: soldați ruși cu contract și recruți ar fi relatat situații în care promisiunile inițiale nu au fost respectate. Sunt menționate exemple din august 2024, în timpul ofensivei de la Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși pe linia frontului, potrivit mărturiilor a două mame ale unor recruți. De asemenea, prizonieri de război ruși ar fi spus anterior pentru Kyiv Post că, odată ajuns într-o unitate, un militar se poate confrunta cu presiuni pentru a semna contract, ceea ce îl poate face eligibil pentru detașare în Ucraina. Articolul mai citează declarații ale unor luptători străini capturați de Ucraina, care susțin că au ajuns pe front după ce inițial li s-ar fi oferit roluri în spatele frontului. Ce urmează rămâne neclar din datele disponibile: nu există în articol informații despre numărul de posturi vizate sau despre bugetul alocat, însă recrutarea indică o consolidare a apărării locale în jurul obiectivelor energetice din regiune. [...]
