Știri
Știri din categoria Diverse
Autoritățile au transmis RO-Alert în nordul județului Tulcea, pe fondul unei alerte aeriene la granița cu Ucraina, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească, potrivit Digi24.
Mesajul a fost emis duminică seară și avertizează că „la granița cu Ucraina au fost identificate ținte aeriene”, fiind menționată posibilitatea unei incursiuni de drone. În același timp, locuitorii sunt sfătuiți să rămână calmi și să se adăpostească.
În textul RO-Alert, autoritățile indică măsuri concrete de protecție civilă:
Potrivit aceleiași surse, până la momentul publicării nu au fost semnalate apeluri la Serviciul unic de urgență 112. Știrea este prezentată ca fiind în curs de actualizare.
Recomandate
Senatorul AUR Petrișor Peiu respinge ideea unei implicări americane în căderea Guvernului Bolojan , susținând că decizia politică a fost luată intern de conducerile AUR și PSD, potrivit Digi24 . Intervenția vine pe fondul controversei generate de comentarii apărute după afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle , despre care s-a speculat că ar fi avut un rol în demiterea guvernului de la București. Peiu spune, într-o postare pe Facebook, că inițiativa depunerii moțiunii de cenzură a aparținut „unui număr de cinci persoane”, reprezentând conducerea celor două partide, și că ambasadoarea nu a fost prezentă la discuțiile respective. „Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis să depună o moțiune de cenzură în comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o.” Ce susține Peiu despre moțiunea de cenzură Senatorul AUR afirmă că textul moțiunii a fost redactat de el împreună cu Marian Neacșu și că ambasadoarea „nu a participat cu nicio idee” și „nu a scris niciun cuvânt” în legătură cu documentul. În plus, Peiu amintește că demiterea Guvernului Bolojan a fost decisă prin vot în Parlament, unde ar fi fost 280 de voturi „pentru”, subliniind că ambasadoarea SUA la Atena nu avea cum să fie parte a acestui proces legislativ. Contextul: afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia Precizările lui Peiu sunt plasate de Digi24 în contextul reacțiilor apărute după un material care atribuie ambasadoarei Kimberly Ann Guilfoyle declarații potrivit cărora SUA ar fi fost implicate în căderea guvernului de la București. În articolul Digi24 este indicat, ca punct de plecare al discuțiilor, un material despre afirmații atribuite de The Wall Street Journal, la care Digi24 face trimitere. [...]
AUR cere termene și sancțiuni pentru a accelera accesul la fonduri europene , susținând că programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan nu oferă mecanisme concrete pentru a reduce întârzierile și birocrația, potrivit Digi24 . Formațiunea afirmă, într-un comunicat de presă remis duminică Agerpres, că documentul propus de Mureșan „vorbește despre finanțări și strategii”, dar nu stabilește cum ar ajunge mai repede banii europeni la antreprenori, investiții și comunități locale, în condițiile în care blocajele invocate sunt întârzierile, birocrația și dificultățile administrative pentru beneficiari. În comunicat, AUR leagă problema de „a doua jumătate a exercițiului financiar european”, când întârzierile în lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare ar continua să afecteze planurile de retehnologizare și investiții ale companiilor. Partidul susține că un program de guvernare ar trebui să precizeze nu doar obiectivele, ci și „cum elimină blocajele, în ce termene și prin ce mecanisme” simplifică accesul la finanțare. Măsurile propuse de AUR: calendar, digitalizare și sancțiuni AUR propune un pachet de măsuri pentru „deblocarea finanțărilor”, centrat pe predictibilitate și reducerea poverii administrative: crearea unui calendar predictibil al apelurilor, cu eliminarea amânărilor repetate la lansarea ghidurilor și deschiderea liniilor de finanțare; „negocierea în interes național”, cu criterii de finanțare „flexibile”, adaptate realității economice din România, inclusiv fără „cofinanțări absurde” sau condiții tehnice considerate imposibile pentru antreprenori; „digitalizare integrală simplificată”, prin înlocuirea solicitării de documente „inutile” cu o procedură operațională mai eficientă, pentru reducerea termenelor de evaluare și contractare; introducerea de sancțiuni administrative directe pentru conducerile autorităților de management care amână apelurile cu mai mult de 30 de zile față de calendarul asumat. Reorientarea finanțărilor: producție, procesare și sprijin pentru rural În același set de propuneri, AUR cere și o schimbare de priorități în utilizarea fondurilor europene, prin direcționarea resurselor către „producție și procesare”, cu accent pe independența energetică și alimentară, inclusiv dezvoltarea de unități de procesare a materiilor prime agricole în țară și capacități locale de producție. Pentru comunitățile locale, partidul propune înființarea unui „ Fond Național de Garantare a Proiectelor Comunitare ”, destinat sprijinirii primăriilor din mediul rural și asociațiilor de producători locali care nu ar avea fonduri proprii pentru cofinanțarea obligatorie. AUR își justifică poziția prin ideea că prioritatea ar trebui să fie „deblocarea finanțărilor” și transformarea lor în investiții și dezvoltare economică. În materialul citat nu sunt prezentate reacții din partea lui Siegfried Mureșan la criticile și propunerile AUR. [...]
Peste 500 de militari și jandarmi din 19 state se antrenează în patru județe , într-un exercițiu de interoperabilitate care poate aduce în teren deplasări de trupe, drone și elicoptere, potrivit Digi24 . Pentru companii și locuitori, miza imediată este una operațională: prezența forțelor și a mijloacelor aeriene în zonă este parte dintr-un antrenament planificat, nu un incident de securitate, transmite Jandarmeria Română . Exercițiul a început duminică și este descris drept „unul dintre cele mai mari exerciții de interoperabilitate organizate în Europa”. Antrenamentele sunt organizate de Jandarmeria Română la Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, în județul Dâmbovița, și se desfășoară în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. Unde au loc activitățile și ce presupun Pregătirea nu se limitează la centrul din Ochiuri. Conform Jandarmeriei, activitățile se derulează în: Dâmbovița Prahova Argeș Ilfov Programul include simulări tactice și deplasări de trupe, iar unele activități pot implica drone și elicoptere. Mesajul autorităților: fără pericol real pentru populație Jandarmeria Română spune că prezența trupelor și a mijloacelor aeriene în zonele vizate nu indică o situație reală de pericol și a transmis un mesaj public pentru a evita reacții de panică. „Nu există niciun motiv de panică. Toate activitățile sunt planificate, controlate și fac parte dintr-un exercițiu de antrenament, fără niciun pericol real pentru populație”, a transmis Jandarmeria Română. [...]
PSD își înăsprește poziția față de viitorul Executiv și anunță că nu va vota Guvernul propus de Siegfried Vasile Mureșan , pe fondul unui scandal politic alimentat de dezvăluiri despre o presupusă implicare americană în căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la președintele PSD, Sorin Grindeanu , care susține că acuzațiile privind o „conspirație” sunt o „tentativă de manipulare” și reafirmă sprijinul pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Reacția lui Grindeanu apare după ce cotidianul Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea Statelor Unite în Grecia s-ar fi lăudat, la o cină, că SUA ar fi avut o contribuție la căderea Guvernului Bolojan. În același context, liderul PSD menționează că a avut o întâlnire cu ambasadoarea Kimberly Guilfoyle. În postarea sa, Grindeanu respinge ideea că Guvernul Bolojan ar fi fost „dat jos” din exterior și afirmă că demiterea ar fi fost determinată de performanța guvernării. „Lucrurile sunt însă mult mai simple: pe Bolojan nu l-au dat jos nici americanii, nici rușii, nici illuminati și nici vreun alt ordin secret, ci l-au demis peste 88% dintre români pentru că a guvernat foarte prost și a dus România în gard!”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook. Miza politică: votul pentru noul guvern și linia PSD pe relația cu SUA Dincolo de disputa privind presupusa implicare americană, mesajul are o consecință politică directă: PSD își fixează public poziția de vot în Parlament. „PSD nu votează Guvernul Siegfried Vasile Mureșan”, afirmă Grindeanu. În același timp, liderul PSD spune că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care îl numește „cel mai important aliat al nostru în NATO”, și adaugă că vede apartenența la Uniunea Europeană ca fiind la fel de esențială, cele două direcții nefiind, în opinia sa, separabile. Acuzații pe teme economice și energetice: SAFE, fonduri UE, PNRR și hidrocentrale Grindeanu își construiește argumentația și printr-o listă de decizii pe care le atribuie adversarilor săi politici și pe care le consideră „contrare” intereselor României. Printre exemplele invocate se numără: împrumuturi „pe 40 de ani” prin Programul SAFE, despre care afirmă că ar fi fost folosite pentru a direcționa contracte de 8 miliarde de euro către „o singură companie străină”, în defavoarea industriei naționale; solicitarea de suspendare a fondurilor europene pentru România, pe fondul unei dispute politice interne; includerea în PNRR a închiderii unor capacități energetice; blocarea finalizării unor hidrocentrale, despre care spune că ar produce energie „mai ieftină” și „regenerabilă”; voturi la Bruxelles „împotriva fermierilor români” și cereri de condiționare a fondurilor pentru agricultură. Aceste afirmații sunt prezentate de Grindeanu ca argument pentru necesitatea unui „guvern profesionist”, pe care îl vede „construit în jurul PSD”. Doicești, declarații critice și cererea de „clarificări” pe canal diplomatic Grindeanu mai acuză Guvernul Bolojan că ar fi „subminat” relația cu SUA și dă ca exemplu controversa legată de reactoarele nucleare de la Doicești. El face referire și la declarații atribuite Oanei Gheorghiu și premierului desemnat Siegfried Mureșan, despre care susține că ar fi fost critice la adresa administrației americane. În final, Grindeanu afirmă că, dacă USR „și acoliții lor” sunt „serioși”, ar putea cere clarificări „de la partea americană” prin ministrul de Externe, Oana Țoiu. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o confruntare politică în jurul formării noului guvern, în condițiile în care PSD anunță explicit că nu va susține învestirea Cabinetului propus de Siegfried Vasile Mureșan. [...]
Demisia lui Aleksandar Vucic din funcția de președinte mută centrul de putere spre viitorul guvern , într-un moment în care Serbia intră în campanie pentru alegerile parlamentare din 25 octombrie, potrivit Libertatea . Miza este ca Vucic să rămână la conducere ca prim-ministru, într-o repoziționare care, conform relatării, amintește de strategia folosită în trecut de Vladimir Putin. Ana Brnabic , șefa Parlamentului și aliată a lui Vucic, ar urma să preia rolul de președinte interimar. Schimbarea vine după doi ani de proteste antiguvernamentale și pe fondul unui scrutin în care o mișcare a studenților a devenit un actor politic relevant. De ce contează: controlul executivului, nu al președinției Planul descris în articol presupune ca Partidul Progresist să câștige alegerile, ceea ce i-ar permite lui Vucic să își prelungească influența politică pe care o exercită, potrivit sursei, din 2012. În această logică, funcția de prim-ministru devine pivotul puterii executive, iar demisia din președinție este un pas tactic pentru a rămâne în fruntea deciziei guvernamentale după vot. Libertatea notează că această mutare este comparată cu modelul aplicat de Putin, care a petrecut patru ani ca prim-ministru (2008–2012) pentru a evita limitele de mandat prezidențial, limite eliminate ulterior în Rusia. Context electoral: „Lista Studenților”, adversarul-cheie Pentru ca tranziția să funcționeze politic, Partidul Progresist trebuie să învingă „Lista Studenților”, prezentată ca unul dintre cei mai puternici adversari ai momentului. Potrivit articolului, formațiunea promite să reducă „controlul total” al președintelui asupra instituțiilor publice, inclusiv asupra justiției și mass-mediei, și să asigure acces la locuințe și asistență medicală. Mișcarea studențească s-a coagulat din protestele începute în 2024, după prăbușirea unei copertine la o gară recent renovată din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți. Tragedia a alimentat indignarea publică pe fondul acuzațiilor de corupție în atribuirea contractelor și de incompetență guvernamentală, conform sursei. Semnale externe: discuția cu Putin și dosarul UE În același context, Kremlinul susține, într-un comunicat citat în articol, că Vucic a discutat sâmbătă cu Vladimir Putin și l-a informat despre pregătirile pentru alegeri. Pe plan extern, Serbia și-a păstrat statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, însă procesul este descris ca fiind în impas, în paralel cu menținerea unor „relații de prietenie” cu Moscova. Articolul mai arată că Vucic a încercat să poziționeze Serbia drept o „poartă-cheie” pentru intrarea Chinei în Europa, dar nu a reușit să restabilească legăturile cu Kosovo, condiție-cheie pentru aderarea la UE. Vucic a respins acuzațiile privind intimidarea alegătorilor, manipularea urnelor și alte nereguli invocate de adversari în legătură cu alegerile precedente, mai notează sursa. [...]
Votul de săptămâna viitoare pentru noul guvern devine un test politic pentru PSD , după ce premierul desemnat Siegfried Mureșan a legat public miza învestirii de acuzațiile privind posibile influențe externe în căderea Guvernului Bolojan , potrivit Digi24 . Mureșan a reacționat duminică la declarațiile liderului PSD, Sorin Grindeanu, făcute după informațiile publicate de The Wall Street Journal despre afirmații atribuite ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, privind căderea Guvernului Bolojan. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat a notat că Grindeanu „neagă astăzi vehement orice legătură” cu acuzațiile apărute în publicația americană. În același mesaj, Mureșan a plasat votul din Parlament drept „cea mai bună ocazie” pentru PSD și pentru Sorin Grindeanu „să demonstreze că sunt buni români” și că „nu au fost motivați de interese străine în ceea ce privește guvernarea țării”. Miza: legitimitatea politică a votului de învestire Dincolo de schimbul de replici, intervenția premierului desemnat mută discuția din zona declarațiilor în cea a unei decizii concrete: votul asupra noului guvern. În logica mesajului, poziționarea PSD la învestire ar urma să fie interpretată și ca un răspuns politic la suspiciunile alimentate de relatarea The Wall Street Journal. Mureșan a mai spus că își dorește relații apropiate atât cu statele Uniunii Europene, cât și cu Statele Unite și cu „toate democrațiile liberale”, invocând „parteneriate pe picior de egalitate care să facă bine românilor”. Ce a spus Grindeanu despre acuzații Reacția lui Mureșan vine după ce Sorin Grindeanu a respins duminică ideea unei înțelegeri cu partea americană pentru înlăturarea Guvernului Bolojan și a acuzat o „tentativă de manipulare”. „Tentativa de manipulare legată de o așa-zisă conspirație împreună cu americanii pentru a-l îndepărta pe incompetentul Bolojan este din categoria conspirațiilor cu pământul plat. Atât mai poate propaganda de dreapta! Să stârnească hohote de râs” Contextul extern invocat: relatarea The Wall Street Journal Schimbul de replici are loc după ce The Wall Street Journal a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut la o cină organizată la Atena, în luna martie, afirmații care sugerau că Statele Unite ar putea avea un rol în schimbarea unor guverne. Din informațiile prezentate de Digi24, următorul moment relevant este votul de săptămâna viitoare asupra noului guvern, pe care Mureșan îl descrie drept ocazia PSD de a-și demonstra public poziția. [...]
