Știri
Știri din categoria Diverse
Resturile dronei doborâte de un F-16 au căzut într-o zonă agricolă nelocuită, între localitățile Padina și Pogoanele, iar autoritățile spun că, până acum, nu există date despre victime sau pagube materiale, potrivit Digi24.
Prefectul județului Buzău, Leonard Dimian, a declarat în direct la Digi24 că drona a fost doborâtă deasupra județului, iar resturile au ajuns pe câmp, într-o zonă „în totalitate” nelocuită. El a spus că se deplasează la fața locului împreună cu autoritățile pentru a evalua situația și pentru a verifica dacă au fost produse pagube.
Dimian a precizat că populația a fost avertizată prin sistemul IGSU (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), iar echipele din teren urmează să stabilească perimetrul exact în care au căzut resturile.
„N-aș putea să vă spun cu exactitate, pentru că acum suntem în drum spre zona respectivă să identificăm raza unde au căzut aceste resturi de dronă.”
Prefectul a mai spus că, din informațiile pe care le are la acel moment, nu au fost raportate pagube „nici de ordin material, nici de alt ordin”, dar verificările erau în desfășurare.
În județul Buzău a fost emis vineri un mesaj RO-ALERT privind un posibil zbor al unei drone în zona de câmpie. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat că o dronă aflată în spațiul aerian național a fost doborâtă în jurul orei 11:00 de un pilot român de pe un avion F-16, menționând că zona era nelocuită și că echipele instituțiilor competente cercetează incidentul pentru a stabili detaliile.
Recomandate
Legea promulgată de Nicușor Dan scurtează la o lună decontarea surplusului de energie pentru prosumatori , schimbare care poate îmbunătăți fluxul de numerar al gospodăriilor și firmelor cu panouri fotovoltaice și le dă mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse, potrivit Libertatea . Actul normativ modifică Legea energiei și vine după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea depusă anul trecut asupra proiectului. Noile prevederi vizează atât modul de compensare a energiei livrate în rețea, cât și posibilitatea utilizării surplusului pentru alte locuri de consum. Ce se schimbă pentru prosumatorii persoane fizice cu instalații de până la 27 kW Pentru persoanele fizice cu sisteme fotovoltaice de până la 27 kW, legea introduce decontarea lunară a energiei livrate în surplus în rețea, în locul termenului actual de 24 de luni. În plus, prosumatorii pot compensa energia produsă în exces cu consumul de la alte proprietăți, indiferent de zona de distribuție, cu condiția ca toate locurile de consum să fie alimentate de același furnizor . Dacă furnizorul este același, sumele rezultate din compensare pot fi folosite și pentru plata facturilor la gaze naturale . Reguli pentru instalații între 27 și 200 kW și pentru 200–400 kW Pentru prosumatorii cu instalații între 27 și 200 kW se introduce, de asemenea, decontarea lunară a energiei livrate în rețea. Surplusul poate fi folosit pentru compensarea consumului în alte locuri de consum dacă acestea au același furnizor și același distribuitor . Pentru persoanele juridice cu instalații între 200 și 400 kW, legea prevede regularizare financiară pentru energia livrată în rețea, remunerată la prețul mediu ponderat al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) (piața unde energia se tranzacționează pentru livrare a doua zi). De ce a considerat CCR că modificările sunt justificate Curtea Constituțională arată, în motivare, că modificările urmăresc reducerea impactului asupra pieței de energie și clarificarea drepturilor prosumatorilor, inclusiv în contextul în care unii prosumatori persoane fizice ajungeau să aștepte până la 24 de luni pentru banii aferenți surplusului livrat în rețea, în timp ce aveau obligația de plată pentru consumul de energie și gaze la alte proprietăți. „Curtea constată că modificările (...) reducerea impactului asupra pieței și a costurilor se referă inclusiv la prosumatorii persoane fizice care sunt în situația de a nu-și primi banii pe facturi în termenul inițial prevăzut de lege de 24 de luni (...)”, arată CCR. CCR mai precizează că legea introduce explicit posibilitatea ca prosumatorii persoane fizice cu instalații de cel mult 27 kW să aleagă între compensarea cantitativă și regularizarea financiară , și că noua reglementare stabilește o clasificare mai clară a prosumatorilor (0–200 kW, 200–400 kW, peste 400 kW). Câți prosumatori sunt în România Conform datelor ANRE citate, la finalul lunii mai erau înregistrați 346.194 de prosumatori în România, cu o putere instalată totală de 3.897 MW . Dintre aceștia, aproximativ 114.780 dețin și sisteme de stocare a energiei, adică aproape o treime din total. Noile prevederi sunt prezentate ca o simplificare a mecanismului de compensare și o creștere a flexibilității pentru proprietarii de panouri fotovoltaice, prin decontare mai rapidă și posibilitatea de a folosi surplusul pentru mai multe locuri de consum. [...]
Un cutremur de 3,3 în Vrancea readuce în atenție frecvența seismelor mici din iulie. Potrivit Antena 3 , seismul s-a produs vineri dimineață, 24 iulie, la ora 5:19, în zona seismică Vrancea , județul Buzău, conform datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) , preluate de Agerpres. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 109,3 kilometri. Epicentrul a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: 47 km sud de Buzău, 53 km sud de Focșani, 70 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 74 km est de Brașov și 76 km nord-est de Ploiești. Context: iulie, o lună cu activitate seismică repetată De la începutul lunii iulie, în România s-au produs 15 cutremure, cu magnitudini între 2 și 3,4, potrivit datelor citate. În același context, cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs pe 26 februarie, în județul Vrancea. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, invocând efecte directe asupra costurilor de finanțare și a încrederii investitorilor , potrivit Libertatea . Întrebat dacă este pregătit să asigure interimatul la Palatul Victoria până la finalul anului, Bolojan a respins scenariul și a cerut o soluție rapidă pentru ieșirea din blocajul politic. Într-o conferință de presă susținută joi, 23 iulie, Bolojan a spus că „nu cred că se pune această problemă” în privința unui interimat prelungit și a argumentat că un executiv cu mandat deplin ar trebui să „garanteze politicile predictibile” și să ofere asigurări agențiilor de rating că măsurile începute vor continua. „Avem nevoie de menținerea și de creșterea gradului de încredere […] pentru că asta înseamnă dobânzi mai mici pe care le plătește România, dobânzi mai mici pe care le plătesc companiile în piață și lucruri mai bune pentru cetățeni”. De ce contează: legătura dintre criza politică și costul banilor Mesajul central al premierului interimar este că prelungirea interimatului riscă să afecteze predictibilitatea politicilor publice, cu impact în lanț asupra: percepției de risc a României în fața agențiilor de rating; dobânzilor la care se împrumută statul; dobânzilor din piață pentru companii, prin efectul de contagiune al costului suveran. Bolojan nu a detaliat, în declarațiile citate, un mecanism concret prin care se poate ajunge rapid la un guvern „plin”, în condițiile în care partidele și președintele Nicușor Dan nu au ajuns la un consens. „Dacă mâine aș pleca, nu se rezolvă nicio problemă” Întrebat de ce nu pleacă din fruntea Guvernului, Bolojan a susținut că nu el a declanșat criza și că o eventuală demisie nu ar debloca situația. „Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie”. El a mai spus că discuțiile despre „blocarea” unor funcții ar trebui evitate și a cerut „mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate” pentru a ajunge la o formulă de guvern stabil. Contextul blocajului: guvern demis, negocieri fără rezultat Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, după ce PSD i-a retras sprijinul politic pe 20 aprilie, iar miniștrii PSD au demisionat pe 23 aprilie. Moțiunea depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, iar de atunci România nu are un guvern cu puteri depline. Negocierile și consultările de la Cotroceni au produs mai multe variante care au eșuat (inclusiv nominalizările Eugen Tomac și Adrian Veștea), iar ulterior PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. Ultima rundă de negocieri menționată a avut loc pe 13 iulie, fără rezultat, iar președintele Nicușor Dan nu a exclus alegerile anticipate. În acest context, Libertatea notează că Bolojan ar putea rămâne premier interimar până în toamnă, după debutul noii sesiuni parlamentare, programată să înceapă pe 1 septembrie. [...]
AUR cere demiterea lui Eugen Tomac , ridicând miza asupra limitelor implicării Cotroceniului în negocierile politice , după ce partidul susține că un consilier prezidențial ar fi intrat în discuții cu parlamentari AUR în timpul tratativelor pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Într-un comunicat transmis pe 23 iulie, Alianța pentru Unirea Românilor solicită președintelui Nicușor Dan „să-l demită de îndată” pe consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac. AUR afirmă că implicarea acestuia în discuții cu parlamentari ai partidului, „confirmate public”, ar reprezenta „o imixtiune inacceptabilă” a Administrației Prezidențiale în viața internă a partidelor parlamentare și o tentativă de a submina coeziunea formațiunii. Ce reproșează AUR și de ce contează instituțional AUR îl acuză pe Tomac că ar fi „recunoscut” că a inițiat și a participat la aceste discuții. În argumentația sa, partidul invocă o declarație publică a președintelui Nicușor Dan, făcută la Cluj pe 24 iunie 2026, potrivit căreia, odată cu nominalizarea unui premier, Administrația Prezidențială nu ar mai trebui să se implice în discuțiile dintre partide — principiu despre care AUR spune că ar fi fost „încălcat flagrant”. În comunicat, AUR susține că un consilier prezidențial care se implică în astfel de demersuri „pune în pericol credibilitatea instituției prezidențiale” și transformă Cotroceniul într-un actor de negociere politică „de culise”, în loc să rămână „garant al Constituției și al respectului față de Parlament”. Contextul acuzațiilor: negocierile pentru Guvernul Veștea Acuzațiile vin după ce liderul AUR, George Simion , a declarat că a avut discuții informale cu Nicușor Dan în contextul învestirii Guvernului Veștea și că Eugen Tomac, alături de Adrian Veștea, l-ar fi chemat la Vila Lac pe Mohammad Murad pentru a convinge parlamentari AUR să voteze în Parlament. Guvernul Veștea nu a trecut de votul parlamentarilor, după ce George Simion le-a cerut aleșilor AUR să plece din plen în timpul discursului, mai notează publicația. Reacția lui Eugen Tomac Contactat de Digi24.ro, Eugen Tomac a refuzat să comenteze acuzațiile și cererea de demitere. În schimb, în dimineața zilei de 23 iulie, el a declarat pentru știripesurse că nu a sunat niciodată vreun membru AUR și că nu a solicitat întâlniri vreunui parlamentar AUR, dar a recunoscut că s-a întâlnit cu parlamentari AUR la solicitarea lor. În acest moment, nu există în material un răspuns public al președintelui Nicușor Dan la solicitarea AUR și nici o decizie anunțată privind statutul lui Eugen Tomac. [...]
Disputa privind desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar condiționa neconstituțional nominalizarea unui candidat de existența prealabilă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Miza este una de funcționare instituțională: întârzierea formării noului Guvern menține incertitudinea politică și poate amâna decizii administrative și bugetare. Băsescu a susținut, în direct la Digi24, că președintele nu are atribuția constituțională de a cere partidelor „dovada” unei majorități (233 de voturi) înainte de desemnarea premierului și a calificat această abordare drept „abuz”, afirmând că șeful statului „va răspunde” pentru „tergiversarea” situației în care România nu are Guvern. „Nimeni nu-i permite președintelui să spună: «Dă-mi întâi dovada că are 233 de voturi». Constituția îi cere să desemneze un candidat și acel candidat trebuie să-și formeze o majoritate cu care să treacă.” Trei actori indicați ca responsabili pentru criză Întrebat dacă întârzierea este cauzată de Nicușor Dan, fostul președinte a spus că responsabilitatea este împărțită între trei actori politici: Sorin Grindeanu , despre care a afirmat că a „dărâmat Guvernul” „în înțelegere cu AUR”, inclusiv prin redactarea și votarea moțiunii; Ilie Bolojan , acuzat că ar fi introdus condiții care au făcut „imposibilă cooperarea coaliției”; președintele Nicușor Dan , despre care a spus că „nu vrea să desemneze un candidat” care să își asume formarea unei majorități și, dacă nu reușește, să ducă procesul către condițiile constituționale pentru alegeri anticipate. „Amenințarea” anticipatelor, ca pârghie asupra Parlamentului Băsescu a mai afirmat că președintele ar trebui să folosească inclusiv perspectiva alegerilor anticipate ca instrument de presiune asupra Parlamentului, în scenariul în care ar cădea și a doua propunere de Guvern. „Parlamentul trebuie să știe că mai există și varianta alegerilor anticipate.” În același context, fostul șef al statului a spus că AUR ar fi trebuit chemat la consultările organizate de președinte, invocând rezultatul obținut la alegeri, și a susținut că președintele nu ar avea atribuții să excludă din start un guvern care ar include AUR. [...]
Uniunea Europeană cere explicații Washingtonului după noile tarife vamale americane , pe care le consideră nejustificate și contrare unei înțelegeri comerciale transatlantice încheiate anul trecut, potrivit Digi24 . Reacția vine de la Kaja Kallas , șefa politicii externe a UE, care contestă explicit motivarea SUA legată de presupuse deficiențe ale UE în combaterea muncii forțate. Kallas a respins acuzațiile invocate de Washington și a susținut că standardele europene de muncă sunt solide, inclusiv prin comparație cu cele americane. În marja reuniunilor ASEAN de la Manila (Filipine), ea a declarat că „nu se poate spune asta despre Uniunea Europeană” și a argumentat că decizia privind tarifele „nu este cu adevărat justificată”. Ce au decis SUA și de ce contează pentru relația comercială transatlantică Administrația președintelui Donald Trump a impus vineri noi tarife vamale de 10% și 12,5% pentru bunuri provenite de la 60 de parteneri comerciali , inclusiv Uniunea Europeană, pe fondul acuzațiilor privind aplicarea laxă a interdicțiilor legate de munca forțată. Măsura a fost anunțată în momentul în care a expirat un tarif global temporar de 10%. Întrebată dacă UE se aștepta să fie inclusă, Kallas a spus că nu, invocând volatilitatea deciziilor de politică tarifară: „Cine poate urmări introducerea și eliminarea tarifelor vamale? Nu, nu ne așteptam la asta”. Următorul pas: solicitare de clarificări și invocarea acordului existent Kallas a afirmat că UE va cere clarificări de la Washington și a descris noile tarife drept un „șoc”, susținând că blocul comunitar și-a respectat angajamentele dintr-un acord comercial transatlantic încheiat anul trecut. „Am avut o înțelegere cu America și ne-am ținut de acea înțelegere, de acea parte a înțelegerii.” „De aceea este o surpriză negativă faptul că acest acord nu este respectat.” În context, Digi24 notează că tarifele sunt parte dintr-un efort mai larg de a relansa o abordare de tip „tarif cvasi-global”, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat la începutul anului tarifele „reciproce” impuse anterior în baza puterilor de urgență, măsuri legate de obiectivul de reducere a deficitului comercial al SUA. Context separat: sancțiunile UE împotriva Rusiei Separat de disputa tarifară, Kallas a vorbit și despre sancțiunile UE împotriva Rusiei, afirmând că cel mai recent pachet urmărește să crească presiunea asupra Moscovei și să limiteze finanțarea războiului din Ucraina. Potrivit informațiilor citate, UE a aprobat al 21-lea pachet de sancțiuni , cu restricții asupra sectorului bancar și asupra rețelelor de criptomonede, decizie transmisă de Consiliul UE. [...]
