Știri
Știri din categoria Diverse
Republicanii din Senatul SUA le cer marilor companii de inteligență artificială să „repare” rapid imaginea centrelor de date, pe fondul temerilor că opoziția locală față de aceste proiecte începe să coste electoral și poate bloca extinderea infrastructurii necesare pentru AI, potrivit Digi24, care citează Axios.
Într-o notă privată obținută de Axios, Comitetul Național Republican Senatorial (NRSC) avertizează că percepția negativă asupra centrelor de date „distruge șansele” partidului de a păstra un loc considerat vital în Ohio, într-o cursă în care senatorul republican Jon Husted este atacat de democrați tocmai pe această temă. Miza, susțin republicanii, depășește un singur stat: dacă un candidat pierde și „vina” este pusă pe centrele de date, politicienii din toată țara ar putea evita proiecte similare.
Nota NRSC descrie o „panică în creștere” în rândul liderilor republicani și al directorilor din domeniul AI, pe baza unor sondaje interne care ar arăta că centrele de date au ajuns la un nivel de impopularitate comparabil cu cel al deșeurilor nucleare uzate. În această logică, centrele de date nu mai sunt doar infrastructură tehnologică, ci un indicator al sentimentului public față de inteligența artificială, inclusiv al anxietății legate de pierderea locurilor de muncă.
În același timp, comunitățile locale protestează din motive concrete: consum mare de energie și apă, posibile creșteri ale facturilor la utilități, clădiri de tip depozit și un număr redus de locuri de muncă raportat la amploarea investițiilor.
În Ohio, democrații ar fi făcut din centrele de date „piesa centrală” a campaniei împotriva lui Jon Husted, iar oponentul său, fostul senator democrat Sherrod Brown, a cheltuit „milioane de dolari” pe reclame în care îl asociază pe Husted cu aceste proiecte. Un sondaj Fox News citat în material indică un avans de 8 puncte pentru Brown.
Republicanii argumentează că tema prinde în special într-o zonă predominant muncitorească, unde sunt în derulare proiecte majore. Sunt menționate investiții/proiecte în stat asociate cu Nvidia și OpenAI (anunțate „în ultimele zile”), precum și cu Meta, Vantage și QTS.
NRSC le solicită firmelor să limiteze reacția negativă printr-o comunicare mai explicită despre costuri și beneficii, inclusiv „cine beneficiază, cine plătește și de ce o comunitate ar trebui să își dorească” un centru de date. În lipsa unei schimbări rapide de percepție, avertismentul este că opoziția se poate extinde „mult dincolo de Ohio”, cu efect direct asupra planurilor de construire a centrelor de date la nivel național.
Materialul notează că și politicieni democrați care anterior susțineau centrele de date se repoziționează: guvernatorul din Pennsylvania, Josh Shapiro, a semnat un ordin executiv care impune „măsuri de siguranță stricte” pentru dezvoltarea acestor facilități, într-un an electoral și în perspectiva unei posibile candidaturi prezidențiale în 2028.
În SUA ar exista „peste 4.000” de centre de date active și „peste 3.000” în construcție sau în fază de proiect, conform datelor citate în articol.
Recomandate
România se pregătește pentru vârfuri de consum de circa 7.000 MW, fără planuri de limitare a industriei , pe fondul caniculei, iar autoritățile mizează pe mobilizarea producției pe gaz și pe disponibilitățile din piața regională, potrivit Digi24 . Secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi , a declarat că vârfurile ar urma să apară „în special seara” în zilele următoare. În același timp, el a susținut că „situația este sub control” și că „nu există în acest moment niciun motiv” pentru a discuta limitări de consum pentru marii consumatori industriali. Cum încearcă sistemul să acopere cererea Bușoi spune că, în această săptămână, sunt folosite „toate capacitățile de producție la maxim”, cu accent pe: producția pe gaz; producția din cărbune; aportul fotovoltaic „în timpul zilei”; o producție eoliană „mai bună”, așteptată în perioada următoare. În paralel, exporturile la „prețuri mici sau prețuri negative” s-ar fi redus, pe fondul schimbărilor din echilibrul intern, a mai afirmat oficialul. Contextul operațional: reactoarele nucleare, oprite din motive de siguranță Un element cheie al situației curente este oprirea reactoarelor nucleare, pe care Bușoi o leagă de secetă, scăderea debitului Dunării și nivelul apei în zona Cernavodă, invocând motive de siguranță. Oficialul a punctat că durata perioadei de secetă rămâne un factor care poate influența evoluția. Piața regională și riscul de măsuri de urgență Bușoi a spus că România nu are, „în prezent”, motive să ceară ajutor de urgență transfrontalier, argumentând că piața regională este funcțională și există disponibilități de electricitate față de începutul crizei, când România „încă funcționa cu un reactor”. În explicațiile sale, a menționat și evoluția din Ungaria: după perioade în care importa până la 4.000 MW la un consum de 7.000 MW, importurile ar fi scăzut pe măsură ce țara „începe încet-încet să redeschidă capacitățile nucleare”. De ce există o listă a marilor consumatori industriali În privința listei marilor consumatori, Bușoi a precizat că aceasta a fost întocmită pentru scenariul în care normativul de limitări ar ajunge să fie aplicat. În acest caz, procedura ar urma să fie inițiată cu 24 de ore înainte și ar include discuții privind capacitățile tehnice de reducere a consumului, astfel încât să nu fie puse în pericol echipamentele și securitatea operațională. Totodată, el a explicat că anexa cu consumatorii vizați nu a fost publicată, iar companiile au fost înștiințate individual, inclusiv din considerente de reputație și strategii comerciale. „Nu există în acest moment niciun motiv să punem în discuție măcar limitări de consum pentru marii consumatori industriali.” [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep readuce în prim-plan riscurile de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” ceea ce numește intensificarea incidentelor pe care le atribuie Federației Ruse, potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că prioritatea intervenției a fost protejarea oamenilor aflați pe platforma de extracție a gazelor și securizarea infrastructurii critice, în contextul în care o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de un avion F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Nicușor Dan a felicitat Armata Română, piloții celor două avioane F-16 implicate și Garda de Coastă pentru reacția rapidă. „O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol.” Ce spun autoritățile despre incident Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, drona se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate la Neptun Deep, iar două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol. Una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord și a lovit drona, despre care ministrul a spus că era încărcată cu explozibil. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (aprox. 148 km) est de Constanța. Prezența dronei a fost semnalată inițial de o navă comercială, iar ulterior o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, s-a deplasat în zonă pentru verificări. Autoritățile române au primit, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, confirmarea că drona nu era de proveniență ucraineană. Mesajul politic: condamnare și coordonare cu NATO Nicușor Dan a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile” pe care le pune pe seama Federației Ruse și a afirmat că România rămâne „vigilentă” alături de aliații din NATO. „Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.” [...]
ANM extinde avertizările de caniculă până luni, cu maxime de 40°C, ceea ce ridică riscul de întreruperi și restricții operaționale în activități expuse la căldură. Potrivit Digi24 , aproape toată țara intră sub cod galben și cod portocaliu , iar meteorologii anunță disconfort termic accentuat și nopți tropicale în mai multe regiuni. ANM a emis o informare de val de căldură valabilă de joi, ora 10:00, până luni, ora 10:00. În acest interval, „un val de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării”, cu temperaturi maxime între 33 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate în vest și sud-vest. Un indicator urmărit de meteorologi este indicele temperatură-umezeală (ITU) , care combină temperatura aerului cu umiditatea și reflectă mai bine stresul termic resimțit. ANM avertizează că ITU „va atinge și va depăși pe arii extinse pragul critic de 80 de unități”, asociat cu disconfort termic puternic. Ce înseamnă pentru activitățile economice: presiune pe muncă în aer liber și pe program Dincolo de componenta de siguranță publică, episodul de caniculă prelungită are un efect operațional direct: crește probabilitatea de ajustări de program și de măsuri suplimentare pentru protecția angajaților în sectoare precum construcții, agricultură, logistică, curierat sau servicii publice în teren. Sursa nu detaliază măsuri concrete la nivel de companii sau autorități locale, însă durata (până luni) și intensitatea (până la 40°C, plus nopți tropicale) indică un interval în care capacitatea de lucru poate fi afectată, mai ales în orele de vârf. ANM mai notează că local vor fi nopți tropicale, cu minime în general între 20 și 23 de grade, iar în Dealurile de Vest sunt așteptate cele mai ridicate temperaturi nocturne, de 24–26 de grade, ceea ce reduce recuperarea termică de la o zi la alta. Unde sunt codurile pentru joi și pentru intervalul de vineri Pentru joi, 20 august, ora 10:00 – vineri, ora 10:00, ANM a emis: Cod galben pentru Moldova, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei și nordul Olteniei, cu maxime „în general între 34 și 37 de grade” și minime care local nu coboară sub 20 de grade (noapte tropicală). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei, cu maxime de 35–39 de grade și minime de 20–26 de grade. Începând de vineri dimineața până sâmbătă, ora 10:00, intră în vigoare: Cod galben pentru jumătatea de sud a Moldovei și nordul, centrul și estul Munteniei (maxime, în general, 34–37 de grade). Cod portocaliu pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei și sud-vestul Munteniei, cu maxime între 35 și 40 de grade, cele mai ridicate valori fiind prognozate în Banat, sudul Crișanei și sudul Olteniei. În lipsa altor actualizări din sursă, următorul reper rămâne intervalul de valabilitate al informării ANM, până luni la ora 10:00, când se poate decide menținerea, extinderea sau restrângerea avertizărilor. [...]
Schimbul de acuzații Israel–Turcia pe tema Siriei ridică riscul unei escaladări regionale , după ce Israelul a lovit un aeroport militar din Idlib invocând o presupusă pregătire pentru găzduirea de trupe turcești, potrivit Digi24 . Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz , l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că își „atrage” țara în „aventuri periculoase în Siria”. Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Katz a spus că Israelul „nu va permite nimănui să-i amenințe securitatea” și l-a avertizat pe Erdogan să nu „testeze hotărârea Israelului de a se apăra”. Declarațiile vin la două zile după bombardarea, de către aviația israeliană, a unui aeroport militar din Idlib (nord-vestul Siriei), despre care Israelul susține că se pregătea să găzduiască trupe turcești — acuzație respinsă de autoritățile de la Ankara. Mesajul armatei israeliene: prevenirea „amenințărilor semnificative” la graniță Pe acest fond, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a vizitat trupele care ocupă sudul Siriei și le-a cerut să prevină „orice amenințare semnificativă” la granițele Israelului. „Trebuie să prevenim dezvoltarea amenințărilor teroriste, evitând în același timp apariția unei amenințări militare semnificative la granițele noastre.” Zamir a mai spus că Israelul nu trebuie să permită „forțelor ostile” să se stabilească la frontieră și că armata își va folosi „capacitățile operaționale” atunci când va fi necesar, fără a preciza la ce forțe se referă. Context: prezența Israelului în sudul Siriei și disputa privind baza din Idlib Potrivit EFE, citată de Digi24, Israelul a invadat „temporar” sudul Siriei în decembrie 2024, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, cu obiectivul declarat de a împiedica armamentul rămas să ajungă la grupuri ostile Israelului. Zamir a descris situația de securitate drept una „multifrontală”, care include Gaza, Liban și Siria, dar și Cisiordania și schimburi de focuri cu Yemenul, Irakul și Iranul în ultimii ani. În paralel, ministrul de externe sirian, Asaad al-Shaibani, a afirmat că a transmis Israelului că nu există planuri pentru înființarea unei baze militare turce la baza aeriană Abu al-Duhur, atacată de Israel, susținând că situl este reabilitat pentru a fi folosit de Forțele Aeriene Siriene. El a mai spus că ofițeri turci au vizitat baza în cadrul unui program de instruire și cooperare militară mai amplă, dar a negat o consolidare militară turcească și a descris instalația ca fiind în mare parte goală și încă neoperațională. În evaluarea EFE, atacul din Idlib este una dintre primele acțiuni ale Israelului îndreptate împotriva Turciei, dincolo de acuzațiile recurente ale guvernului israelian la adresa lui Erdogan, intensificate în ultimele luni. [...]
Distrugerea unei drone maritime cu explozibil lângă Neptun Deep ridică miza de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce un F-16 românesc a lovit ținta identificată în Zona Economică Exclusivă a României , potrivit Digi24 . Incidentul a fost semnalat inițial de o navă comercială, care a raportat în jurul orei 06:28 prezența unei drone aflate în derivă. Conform informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN), două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au intervenit, iar una dintre ele a angajat ținta și a deschis focul cu tunul de bord, drona fiind lovită. În declarațiile sale, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a indicat că drona era „încărcată cu explozibil” și că se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța (aprox. 148 km). Miruță a precizat că decizia de distrugere a fost luată „pentru securizarea infrastructurii critice” și pentru protejarea oamenilor care lucrau pe platformă. Ce se știe despre intervenție și verificările în curs După lovirea dronei, o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, se deplasează către zona incidentului pentru verificări. Autoritățile urmează să stabilească natura și starea dronei și dacă mai există vreun pericol, misiunea fiind în desfășurare. Originea dronei: confirmare că nu este ucraineană, dar fără atribuire publică a provenienței România a folosit un canal de comunicare directă cu partea ucraineană pentru a verifica originea dronei, iar Miruță a transmis că a primit „confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană”. În material nu este indicată o proveniență alternativă a dronei. Separat, președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” intensificarea incidentelor, pe care le atribuie Federației Ruse, și a felicitat militarii români și Garda de Coastă pentru intervenția rapidă. [...]
Slovenia intră într-un episod de risc de securitate instituțională , după ce președinta Natasa Pirc Musar a fost nevoită să respingă public orice legătură cu serviciile rusești, iar Parlamentul a cerut o ședință de urgență și un raport al serviciului de informații SOVA privind o posibilă ingerință a Rusiei, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de reglementare și funcționare a statului: comisia parlamentară pentru chestiuni de securitate, cu membri din toate partidele, a solicitat o reuniune de urgență pentru săptămâna viitoare, pentru a cere SOVA un raport despre o posibilă afectare a suveranității și securității naționale. Informațiile sunt relatate de AFP, citată de Agerpres. Declanșatorul a fost un accident rutier din iulie, în urma căruia președinta a fost spitalizată cu o fractură de claviculă. În mașina oficială se aflau, conform președinției, „doi pasageri care sunt prieteni ai președintei”, iar presa locală a identificat-o pe una dintre persoane drept Viktorija Krivolucka, o prietenă veche a șefei statului, originară din Rusia și naturalizată slovenă în 2016. Ce alimentează suspiciunile Potrivit presei, Pirc Musar și Krivolucka au călătorit împreună în Rusia de mai multe ori înainte ca Pirc Musar să devină președintă, în 2022. Ulterior, o anchetă publicată de ziarul sloven Dnevnik și de agenția austriacă APA a susținut că Krivolucka ar fi avut legături strânse cu Roman Jeglic, fost oficial al serviciilor slovene de informații, care ar fi fugit în Rusia în anii 1990. Krivolucka a confirmat, într-un comunicat trimis postului privat POP, că a trăit „ani de zile” cu Jeglic în Rusia după plecarea acestuia din Slovenia, dar a afirmat că nu a mai avut contact cu el de 15 ani. Reacții politice și posibile consecințe instituționale Președinția a transmis marți un dezmințământ privind orice legătură cu „rețelele de informații rusești”. „Negăm cu fermitate că președinta colaborează cu rețelele de informații rusești.” În plan politic, Partidul Democrat Sloven, aflat la putere, a cerut guvernului să o priveze pe președintă de accesul la rapoartele serviciilor de informații, invocând riscul ca aceasta să fie ea însăși legată de serviciile rusești. Cabinetul președintei a respins și ideea unei conexiuni între Krivolucka și serviciile secrete ruse, argumentând că asemenea legături ar fi împiedicat „în mod inevitabil” naturalizarea ei. În context, Digi24 amintește că Natasa Pirc Musar a candidat ca independentă în 2022, este percepută ca liberală și proeuropeană și a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina. Ce urmează, din punct de vedere procedural, este ședința de urgență cerută de comisia parlamentară și solicitarea formală către SOVA pentru raportul privind posibila ingerință. [...]
