Știri
Știri din categoria Diverse
Schimbul de acuzații Israel–Turcia pe tema Siriei ridică riscul unei escaladări regionale, după ce Israelul a lovit un aeroport militar din Idlib invocând o presupusă pregătire pentru găzduirea de trupe turcești, potrivit Digi24. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că își „atrage” țara în „aventuri periculoase în Siria”.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Katz a spus că Israelul „nu va permite nimănui să-i amenințe securitatea” și l-a avertizat pe Erdogan să nu „testeze hotărârea Israelului de a se apăra”. Declarațiile vin la două zile după bombardarea, de către aviația israeliană, a unui aeroport militar din Idlib (nord-vestul Siriei), despre care Israelul susține că se pregătea să găzduiască trupe turcești — acuzație respinsă de autoritățile de la Ankara.
Pe acest fond, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a vizitat trupele care ocupă sudul Siriei și le-a cerut să prevină „orice amenințare semnificativă” la granițele Israelului.
„Trebuie să prevenim dezvoltarea amenințărilor teroriste, evitând în același timp apariția unei amenințări militare semnificative la granițele noastre.”
Zamir a mai spus că Israelul nu trebuie să permită „forțelor ostile” să se stabilească la frontieră și că armata își va folosi „capacitățile operaționale” atunci când va fi necesar, fără a preciza la ce forțe se referă.
Potrivit EFE, citată de Digi24, Israelul a invadat „temporar” sudul Siriei în decembrie 2024, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, cu obiectivul declarat de a împiedica armamentul rămas să ajungă la grupuri ostile Israelului. Zamir a descris situația de securitate drept una „multifrontală”, care include Gaza, Liban și Siria, dar și Cisiordania și schimburi de focuri cu Yemenul, Irakul și Iranul în ultimii ani.
În paralel, ministrul de externe sirian, Asaad al-Shaibani, a afirmat că a transmis Israelului că nu există planuri pentru înființarea unei baze militare turce la baza aeriană Abu al-Duhur, atacată de Israel, susținând că situl este reabilitat pentru a fi folosit de Forțele Aeriene Siriene. El a mai spus că ofițeri turci au vizitat baza în cadrul unui program de instruire și cooperare militară mai amplă, dar a negat o consolidare militară turcească și a descris instalația ca fiind în mare parte goală și încă neoperațională.
În evaluarea EFE, atacul din Idlib este una dintre primele acțiuni ale Israelului îndreptate împotriva Turciei, dincolo de acuzațiile recurente ale guvernului israelian la adresa lui Erdogan, intensificate în ultimele luni.
Recomandate
PNL, USR și UDMR își construiesc mesajul de „disciplină bugetară” pe excluderea PSD din viitoarea guvernare , după ce Siegfried Mureșan – prezentat drept propunerea comună de premier – a susținut că social-democrații „nu trebuie să revină la guvernare”, potrivit Digi24 . Mureșan afirmă că „declarațiile și acțiunile” PSD din ultimele săptămâni ar arăta că partidul „nu este de încredere” pentru a continua „guvernarea responsabilă” din ultimul an. În același mesaj, el leagă credibilitatea viitorului cabinet de continuarea măsurilor pe care le numește „bune”, atribuite premierului Ilie Bolojan. Argumentul central: deficitul și „bugetul de investiții” după PNRR Europarlamentarul PNL susține că Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar „cu 28 de miliarde de lei” în primele șase luni ale anului, față de „perioada de risipă” pe care o atribuie Guvernului Ciolacu din prima parte a anului 2025. El folosește această sumă ca reper pentru costul de oportunitate al cheltuielilor publice, afirmând că 28 de miliarde de lei ar însemna aproximativ: 230 de kilometri de autostradă; 1.800 de creșe moderne; opt spitale regionale. Mureșan mai spune că menținerea unei „guvernări responsabile, fără risipă” ar fi „singura garanție” pentru dezvoltarea sustenabilă și pentru existența unui buget de investiții, în condițiile în care „de anul viitor” România nu ar mai avea fondurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). De ce contează politic și administrativ Mesajul fixează o linie de negociere: excluderea PSD dintr-o formulă de guvernare și condiționarea stabilității de continuitatea reformelor și a consolidării fiscale. Mureșan invocă și faptul că PSD „a inițiat și a votat moțiunea de cenzură” împotriva Guvernului Bolojan, concluzionând că partidul ar avea „zero credibilitate” când afirmă că va continua reformele. În viziunea sa, viitorul guvern ar trebui să urmărească trei direcții: reducerea risipei și reforma statului, atragerea fondurilor europene nerambursabile pentru coeziune și ireversibilitatea reformelor din PNRR, cu finalizarea la timp a investițiilor din acest program. [...]
Oprirea grupului 5 de la Turceni scoate temporar 220 MW din Sistemul Energetic Național , într-un moment de presiune pe producția internă, potrivit Digi24 . Complexul Energetic Oltenia (CEO) spune că oprirea a fost una programată și controlată, după identificarea unei probleme tehnice la cazan. Grupul energetic nr. 5 a fost oprit în noaptea de 20 august, în jurul orei 01:00, după ce la cazanul aflat în funcțiune a fost observată o „neetanșeitate” (pierdere de etanșare) în circuitul apă–abur. Conform informațiilor transmise, situația ar fi putut pune în pericol automat centrala, motiv pentru care s-a decis retragerea din exploatare. Efectul s-a văzut imediat în producția pe cărbune la nivel național: în jurul orei 01:00, aceasta a scăzut de la aproximativ 1.150 MW la aproximativ 950 MW, pe fondul opririi unității de la Turceni. Ce spune compania și când ar urma repornirea CEO a notificat Dispeceratul Energetic Național (DEN) cu privire la oprirea programată, iar compania estimează că defecțiunea va fi remediată și grupul va fi repus în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00. „Grupul energetic nr. 5 – S.E. Turceni a fost oprit programat în jurul orei 01:00 în urma apariției unei neetanșeități în circuitul apă-abur al cazanului, care a determinat retragerea grupului din exploatare. Oprirea s-a realizat în condiții de siguranță, cu respectarea procedurilor în vigoare și informarea Dispecerului Energetic Național (DEN). Se estimează remedierea defecțiunii și repunerea grupului în paralel cu Sistemul Energetic Național luni, 24 august 2026, în jurul orei 15:00.” De ce contează: presiune operațională în plină criză energetică Miza imediată este una operațională: lipsa celor 220 MW reduce marja de siguranță a sistemului într-o perioadă descrisă drept „criză energetică”, când România „are mai multă nevoie” de producție disponibilă. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri de compensare (importuri, alte surse pornite sau rezerve activate), rămâne de urmărit dacă repornirea la termenul anunțat va fi respectată și cum va evolua echilibrul producție–consum până atunci. [...]
Guvernul pregătește o variantă „echilibrată” a legii salarizării, calibrată la limita de 12 miliarde și la cerințele din PNRR, pentru a evita riscuri de rating și blocaje la finanțare , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că în forma actuală „niciun venit nu va scădea” și că proiectul care ajunge „azi pe masă” la Cotroceni este construit astfel încât să fie compatibil cu angajamentele fiscale ale României și cu jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza imediată este una de reglementare cu impact bugetar: legea salarizării trebuie să treacă de filtrul sustenabilității fiscal-bugetare (adică ce își permite bugetul pe termen mediu), fără să pună în pericol ținta de reformă din PNRR și fără să alimenteze percepția de risc în rândul agențiilor de rating. Ce a discutat Guvernul cu Comisia Europeană și de ce contează Pîslaru afirmă că proiectul a pornit de la o versiune publicată pe 17 iulie de secretariatul tehnic al Ministerului Muncii, care a generat nemulțumiri, în special în sănătate și educație. Ulterior, au urmat discuții politice și încercări de a veni cu o propunere „mai bună”, inclusiv prin consultări cu sindicatele, însă înainte de a reveni la partide a fost necesară o validare a „asumpțiilor” (presupunerilor) cu Comisia Europeană, deoarece acestea ar fi implicat costuri suplimentare. Ministrul interimar susține că instituțiile europene nu au respins un proiect, dar au semnalat riscuri: „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” În această logică, discuția cu Comisia Europeană a fost mai degrabă una de avertizare privind riscurile, nu de aprobare formală a unui buget. Limita de 12 miliarde și presiunea pentru sănătate și educație Un element central invocat de Pîslaru este „anvelopa financiară” (plafonul de bani alocat reformei) de 12 miliarde, pe care o descrie drept „limită maximă” în angajamentele României. El spune că, în încercarea de a răspunde solicitărilor din sănătate și educație, s-a analizat posibilitatea de a adăuga peste această anvelopă, dar discuțiile cu Comisia Europeană ar fi indicat că astfel de creșteri „nu sunt posibile”. „12 miliarde este o limită maximă (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Ministrul interimar nu a indicat impactul bugetar al variantei finale înainte de prezentarea către partide și a spus că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. În schimb, a punctat că proiectul care urmează să fie pus pe masa liderilor politici trebuie să întrunească simultan: acordul Ministerului Finanțelor privind „ce putem să facem” în perioada următoare; elementele de jalon cerute de Comisia Europeană în PNRR. Ce urmează Potrivit lui Pîslaru, după mai multe runde de discuții și clarificări, Guvernul merge către o variantă pe care o numește „obiectivă și echilibrată”, menită să servească nevoile din sănătate și educație, dar și să rămână finanțabilă. În lipsa cifrelor finale prezentate public, rămâne de urmărit ce variantă va rezulta din discuțiile politice și cum va fi justificată în raport cu plafonul de 12 miliarde și cu condiționalitățile din PNRR. [...]
Statele Unite au menținut fluxuri masive de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , reducând riscul unui șoc de preț , printr-o operațiune navală descrisă ca „secretă”, potrivit Digi24 , care citează informații atribuite publicației Axios și unor surse „bine informate”. Potrivit acestor surse, în fiecare noapte ar tranzita zona 15–20 de petroliere, care ar transporta aproximativ 10 milioane de barili – un volum descris ca fiind circa jumătate din nivelul de dinaintea războiului. Miza economică este directă: Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică pentru exporturile globale de petrol, iar perturbarea ei a fost asociată cu creșteri bruște ale prețurilor. Cum funcționează coridorul și ce rol are armata SUA Operațiunea ar fi coordonată de un grup cu sediul în Carolina de Nord, în cooperare cu parteneri din Orientul Mijlociu. Conform relatării, armata americană: ghidează petrolierele din Marea Arabiei către Golful Persic; sprijină intrarea navelor pentru încărcarea petrolului în țările din regiune; organizează deplasarea în convoaie, la ore prestabilite; asigură protecție împotriva dronelor și rachetelor de croazieră atribuite Iranului. În același context, Axios afirmă că, „numai în această săptămână”, SUA ar fi doborât opt drone iraniene și două rachete de croazieră. Contextul: închiderea rutei și efectul asupra pieței Înainte de izbucnirea războiului dintre SUA și Iran, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 20% din exporturile mondiale de petrol, potrivit informațiilor prezentate. Teheranul ar fi închis ruta pentru nave după ce a fost ținta unor atacuri masive, iar această decizie a fost urmată de o creștere abruptă a prețurilor mondiale la petrol. Ca reacție, SUA ar fi impus o blocadă maritimă asupra porturilor iraniene. În negocierile legate de soluționarea conflictului, Iranul ar solicita dreptul de a percepe taxe pentru trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, mai notează materialul. Mesajul politic de la Washington Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că prin Strâmtoarea Ormuz se exportă „o cantitate uriașă de petrol” și că nu se poartă negocieri cu Teheranul, pe care le-a descris drept „o pierdere de timp”. Totodată, el a publicat pe Truth Social o hartă a strâmtorii cu legenda „Noul teritoriu al SUA”, în condițiile în care anterior afirmase că ar putea proclama strâmtoarea drept teritoriu american după încheierea războiului. Din perspectiva pieței, semnalul principal rămâne operațional: menținerea unui flux semnificativ de transport printr-un punct de strangulare energetic reduce probabilitatea unor întreruperi prelungite, cu impact imediat în cotațiile internaționale ale petrolului. [...]
România se pregătește pentru vârfuri de consum de circa 7.000 MW, fără planuri de limitare a industriei , pe fondul caniculei, iar autoritățile mizează pe mobilizarea producției pe gaz și pe disponibilitățile din piața regională, potrivit Digi24 . Secretarul de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi , a declarat că vârfurile ar urma să apară „în special seara” în zilele următoare. În același timp, el a susținut că „situația este sub control” și că „nu există în acest moment niciun motiv” pentru a discuta limitări de consum pentru marii consumatori industriali. Cum încearcă sistemul să acopere cererea Bușoi spune că, în această săptămână, sunt folosite „toate capacitățile de producție la maxim”, cu accent pe: producția pe gaz; producția din cărbune; aportul fotovoltaic „în timpul zilei”; o producție eoliană „mai bună”, așteptată în perioada următoare. În paralel, exporturile la „prețuri mici sau prețuri negative” s-ar fi redus, pe fondul schimbărilor din echilibrul intern, a mai afirmat oficialul. Contextul operațional: reactoarele nucleare, oprite din motive de siguranță Un element cheie al situației curente este oprirea reactoarelor nucleare, pe care Bușoi o leagă de secetă, scăderea debitului Dunării și nivelul apei în zona Cernavodă, invocând motive de siguranță. Oficialul a punctat că durata perioadei de secetă rămâne un factor care poate influența evoluția. Piața regională și riscul de măsuri de urgență Bușoi a spus că România nu are, „în prezent”, motive să ceară ajutor de urgență transfrontalier, argumentând că piața regională este funcțională și există disponibilități de electricitate față de începutul crizei, când România „încă funcționa cu un reactor”. În explicațiile sale, a menționat și evoluția din Ungaria: după perioade în care importa până la 4.000 MW la un consum de 7.000 MW, importurile ar fi scăzut pe măsură ce țara „începe încet-încet să redeschidă capacitățile nucleare”. De ce există o listă a marilor consumatori industriali În privința listei marilor consumatori, Bușoi a precizat că aceasta a fost întocmită pentru scenariul în care normativul de limitări ar ajunge să fie aplicat. În acest caz, procedura ar urma să fie inițiată cu 24 de ore înainte și ar include discuții privind capacitățile tehnice de reducere a consumului, astfel încât să nu fie puse în pericol echipamentele și securitatea operațională. Totodată, el a explicat că anexa cu consumatorii vizați nu a fost publicată, iar companiile au fost înștiințate individual, inclusiv din considerente de reputație și strategii comerciale. „Nu există în acest moment niciun motiv să punem în discuție măcar limitări de consum pentru marii consumatori industriali.” [...]
Incidentul cu drona de lângă Neptun Deep readuce în prim-plan riscurile de securitate pentru infrastructura energetică din Marea Neagră , după ce președintele Nicușor Dan a condamnat „cu toată fermitatea” ceea ce numește intensificarea incidentelor pe care le atribuie Federației Ruse, potrivit Digi24 . Șeful statului a transmis că prioritatea intervenției a fost protejarea oamenilor aflați pe platforma de extracție a gazelor și securizarea infrastructurii critice, în contextul în care o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de un avion F-16 românesc în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Nicușor Dan a felicitat Armata Română, piloții celor două avioane F-16 implicate și Garda de Coastă pentru reacția rapidă. „O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol.” Ce spun autoritățile despre incident Potrivit ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță, drona se afla la câteva sute de metri de lucrările desfășurate la Neptun Deep, iar două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol. Una dintre aeronave a deschis focul cu tunul de bord și a lovit drona, despre care ministrul a spus că era încărcată cu explozibil. Incidentul a avut loc în Zona Economică Exclusivă a României, la aproximativ 80 de mile marine (aprox. 148 km) est de Constanța. Prezența dronei a fost semnalată inițial de o navă comercială, iar ulterior o navă a Gărzii de Coastă, cu o echipă EOD (specialiști în neutralizarea munițiilor explozive) a Forțelor Navale Române la bord, s-a deplasat în zonă pentru verificări. Autoritățile române au primit, prin canalul de comunicare directă cu partea ucraineană, confirmarea că drona nu era de proveniență ucraineană. Mesajul politic: condamnare și coordonare cu NATO Nicușor Dan a condamnat „intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile” pe care le pune pe seama Federației Ruse și a afirmat că România rămâne „vigilentă” alături de aliații din NATO. „Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.” [...]
