Știri
Știri din categoria Diverse

Schimbul de acuzații Israel–Turcia pe tema Siriei ridică riscul unei escaladări regionale, după ce Israelul a lovit un aeroport militar din Idlib invocând o presupusă pregătire pentru găzduirea de trupe turcești, potrivit Digi24. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, l-a acuzat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan că își „atrage” țara în „aventuri periculoase în Siria”.
Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Katz a spus că Israelul „nu va permite nimănui să-i amenințe securitatea” și l-a avertizat pe Erdogan să nu „testeze hotărârea Israelului de a se apăra”. Declarațiile vin la două zile după bombardarea, de către aviația israeliană, a unui aeroport militar din Idlib (nord-vestul Siriei), despre care Israelul susține că se pregătea să găzduiască trupe turcești — acuzație respinsă de autoritățile de la Ankara.
Pe acest fond, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a vizitat trupele care ocupă sudul Siriei și le-a cerut să prevină „orice amenințare semnificativă” la granițele Israelului.
„Trebuie să prevenim dezvoltarea amenințărilor teroriste, evitând în același timp apariția unei amenințări militare semnificative la granițele noastre.”
Zamir a mai spus că Israelul nu trebuie să permită „forțelor ostile” să se stabilească la frontieră și că armata își va folosi „capacitățile operaționale” atunci când va fi necesar, fără a preciza la ce forțe se referă.
Potrivit EFE, citată de Digi24, Israelul a invadat „temporar” sudul Siriei în decembrie 2024, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, cu obiectivul declarat de a împiedica armamentul rămas să ajungă la grupuri ostile Israelului. Zamir a descris situația de securitate drept una „multifrontală”, care include Gaza, Liban și Siria, dar și Cisiordania și schimburi de focuri cu Yemenul, Irakul și Iranul în ultimii ani.
În paralel, ministrul de externe sirian, Asaad al-Shaibani, a afirmat că a transmis Israelului că nu există planuri pentru înființarea unei baze militare turce la baza aeriană Abu al-Duhur, atacată de Israel, susținând că situl este reabilitat pentru a fi folosit de Forțele Aeriene Siriene. El a mai spus că ofițeri turci au vizitat baza în cadrul unui program de instruire și cooperare militară mai amplă, dar a negat o consolidare militară turcească și a descris instalația ca fiind în mare parte goală și încă neoperațională.
În evaluarea EFE, atacul din Idlib este una dintre primele acțiuni ale Israelului îndreptate împotriva Turciei, dincolo de acuzațiile recurente ale guvernului israelian la adresa lui Erdogan, intensificate în ultimele luni.
Recomandate

Israel a ridicat nivelul de alertă al armatei înainte de 7 octombrie, semnalând riscul unei noi escaladări militare în Gaza , potrivit Digi24 . Măsura este însoțită de un avertisment public al ministrului israelian al Apărării, Israel Katz , care susține că Hamas ar pregăti atacuri împotriva forțelor israeliene. În comunicatul citat, Katz afirmă că, dacă militari israelieni vor fi răniți sau uciși, „Hamas și populația din Gaza” vor plăti un „preț greu”, „într-o măsură disproporționată”. Declarația este legată explicit de informații invocate de biroul ministrului privind „intențiile Hamas” de a desfășura atacuri și „operațiuni teroriste” în ziua aniversării. De ce contează: risc operațional de intensificare a conflictului Trecerea armatei israeliene la „alertă maximă” indică o pregătire pentru incidente în teren și, implicit, o probabilitate mai mare de reacții militare rapide în Gaza. În același timp, avertismentul privind un răspuns „disproporționat” sugerează că orice atac asupra militarilor ar putea declanșa o nouă rundă de lovituri, cu efecte directe asupra situației de securitate și a populației civile. Contextul: bilanțuri și evoluții după 7 octombrie 2023 Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost „cea mai sângeroasă zi din istoria Israelului”, cu 1.221 de morți, potrivit unui bilanț AFP bazat pe cifre oficiale israeliene. Tot atunci, 251 de persoane au fost răpite și duse în Gaza, iar 44 dintre ostatici erau deja morți, conform acelorași date. Ca răspuns, ofensiva israeliană a lăsat „cea mai mare parte a Fâșiei Gaza în ruine”, iar Ministerul Sănătății din Gaza (aflat sub autoritatea Hamas) a raportat peste 74.200 de morți. Digi24 notează că ONU consideră aceste cifre „fiabile”. De la declararea încetării focului în octombrie anul trecut, ministerul din Gaza susține că au fost ucise peste 1.440 de persoane, pe fondul continuării operațiunilor și atacurilor. Mesajul politic: „Hamas nu va mai guverna în Gaza” Cu o zi înainte de aniversare, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, la o ceremonie oficială, că „Hamas nu va mai guverna în Gaza” și a spus că Israelul va continua să îi vizeze pe cei implicați în atacul din 7 octombrie sau în deținerea ostaticilor. În acest cadru, avertismentul ministrului Apărării și ridicarea nivelului de alertă conturează un scenariu de tensiune ridicată în jurul datei de 7 octombrie, pe fondul temerilor israeliene privind posibile noi atacuri. [...]

Kremlinul respinge acuzațiile Germaniei și le leagă de creșterea bugetelor de apărare , într-un schimb de poziții care poate alimenta presiunea politică pentru accelerarea reînarmării în Europa, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a calificat drept „absolut nefondate” acuzațiile serviciilor secrete germane potrivit cărora Rusia ar purta un „război din umbră” împotriva țărilor europene. În același timp, oficialul rus a susținut că Germania își creează „un inamic imaginar” pentru a justifica majorarea cheltuielilor pentru apărare, relatează Reuters. Ce spun autoritățile germane și ce contestă Moscova Martin Jaeger a declarat că Germania se află într-o situație de confruntare cu Rusia care a căpătat o „nouă dimensiune, mai periculoasă” și a adăugat că amenințarea unor atacuri rusești asupra unor ținte din Germania rămâne „reală și iminentă”. Solicitat să comenteze, Peskov a respins acuzațiile și a afirmat că Berlinul ar folosi acest tip de argumente pentru a justifica „cheltuielile destinate militarizării”. Contextul: avertismente privind atacuri hibride și ținte critice Potrivit informațiilor prezentate, autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie „hibridă” — adică o combinație de acțiuni precum atacuri cu drone și atacuri cibernetice — și i-au atribuit responsabilitatea pentru o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig , în august. De ce contează: legătura directă cu creșterea bugetului de apărare În iulie, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare în decurs de patru ani și să atingă până în 2029 obiectivul NATO de a aloca 3,5% din produsul intern brut pentru nevoile fundamentale de apărare, devansând termenul convenit. În acest cadru, disputa publică dintre Berlin și Moscova nu rămâne doar la nivel diplomatic: ea se suprapune peste decizii bugetare majore și peste justificarea politică a accelerării cheltuielilor militare în Europa. [...]

Parlamentul Lituaniei a făcut primul pas pentru eliminarea interdicției constituționale privind armele nucleare , o schimbare cu miză de reglementare și securitate care ar putea modifica, în timp, cadrul legal în care statul baltic își definește opțiunile de apărare, potrivit Digi24 . Marți, 106 deputați din totalul de 141 au votat în favoarea modificării propuse, în primul dintre cele două voturi necesare pentru amendarea Constituției. Reforma are nevoie de o majoritate de două treimi în două runde pentru a intra în vigoare, iar al doilea vot este programat pentru 12 ianuarie 2027. Ce se schimbă, concret, în legislație Demersul urmărește eliminarea unor interdicții introduse în urmă cu peste trei decenii, după separarea Lituaniei de Uniunea Sovietică. Președintele Gitanas Nauseda a spus încă din iulie că partidele politice au convenit asupra unui plan de ridicare a interdicției, pe fondul reevaluării calculelor de securitate în regiune, în contextul Rusiei. Care este impactul imediat și ce limite rămân Nauseda a precizat că nu există planuri imediate de stocare a armelor nucleare în Lituania, însă eliminarea prevederii ar lăsa țării posibilitatea de a acționa dacă situația de securitate s-ar schimba. În același timp, Lituania ar urma să rămână parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, potrivit declarațiilor citate în material. [...]

Premierul desemnat Luca Niculescu mizează pe un „program realist” și pe continuitatea reformelor OCDE ca bază pentru negocierile politice de formare a Guvernului, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea discuțiilor cu partidele și pune accent pe consens și pe politici publice construite „pe baza datelor” – o abordare cu implicații directe pentru predictibilitatea deciziilor economice și administrative. Niculescu face o paralelă între procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și negocierile pentru noul Executiv, spunând că speră să găsească „aceeași deschidere” în formarea Guvernului ca în negocierile legate de OCDE. „Am învățat în acești ani un lucru important: reformele bune se fac pe baza datelor, a realității din teren și a altor experiențe de succes. Și se fac pentru oameni.” De ce contează: semnal de continuitate pe reforme și criterii „măsurabile” În mesajul publicat pe rețelele sociale, premierul desemnat afirmă că, în ultimii patru ani, a coordonat procesul de aderare la OCDE, pe care îl descrie drept „o radiografie extraordinară a statului român”, inclusiv a economiei, administrației, educației, sănătății, companiilor de stat, pieței muncii și fiscalității. El susține că procesul de aderare „a însemnat deja peste 100 de reforme pentru România” și spune că își dorește ca această muncă să continue și să devină una dintre bazele programului de guvernare, nu „pentru că o recomandă OCDE”, ci pentru că ar fi „idei bune pentru România”, evaluate și testate în economii performante. Miza negocierilor: consens politic în jurul unui „program realist” Niculescu indică drept precedent util consensul politic obținut în jurul obiectivului OCDE, despre care spune că „a contat enorm”, în condițiile în care partidele au susținut împreună un obiectiv național „dincolo de diferențele firești dintre ele”. În același registru, premierul desemnat afirmă că își dorește o deschidere similară și în negocierile pentru Guvern, „în jurul unui program realist, construit pornind de la ceea ce ne unește”, adăugând că este „deschis la discuții” și că „respectă ideile bune, indiferent de unde vin”. [...]

Ministerul Transporturilor pregătește un ordin care schimbă modul de lucru în Portul Constanța , prin programarea transporturilor de cereale în funcție de navele care urmează să fie încărcate și de capacitatea acestora, cu scopul de a reduce blocajele logistice reclamate de fermieri, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , susține că problemele semnalate în lanțul de transport către port nu sunt cauzate de lipsa capacității feroviare, ci de „programarea și coordonarea necorespunzătoare a operațiunilor”. Măsura ar urma să fie introdusă prin ordin de ministru. Cum ar urma să funcționeze noul mecanism de programare Conform explicațiilor ministrului, administrația portului știe din timp ce nave intră la încărcare și ce capacitate are fiecare. Aceste informații ar urma să fie transmise către operatorii feroviari și rutieri, care vor avea la dispoziție „câteva zile” pentru a programa transporturile de cereale destinate fiecărei nave. În esență, fluxul ar urma să fie coordonat „pe lanț”, astfel încât trenurile și camioanele să ajungă în port corelat cu încărcarea efectivă a navelor, nu să aștepte în triaje și parcări. Impact operațional: timpi mai mici și reguli mai stricte în port Miruță afirmă că, prin această schimbare, vagoanele și camioanele nu ar mai sta încărcate perioade lungi, ajungând să funcționeze ca „depozite de cereale mobile”. Totodată, ministrul indică o serie de efecte urmărite: eliminarea situațiilor în care unele transporturi „intră înainte” la încărcare; reducerea timpului de emitere a acceptelor portuare pentru descărcarea trenurilor; îmbunătățirea coordonării între Port, operatori, transportatori și producători; introducerea unui mecanism „mai eficient” de sancționare a celor care nu respectă regulile. În mesajul său, ministrul reia ideea că „există loc pentru mai multe trenuri”, iar blocajul ar fi, în principal, unul de coordonare, nu de infrastructură. Context: reclamațiile fermierilor și o modificare anunțată de Agricultură Anunțul vine după ce fermierii au reclamat dificultăți logistice care întârzie transportul și exportul cerealelor prin Portul Constanța. Separat, vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a anunțat modificarea ordinului privind regimul de acceptare a trenurilor de marfă în stațiile de cale ferată care deservesc portul maritim, schimbare care urmărește fluidizarea exportului cerealelor și reducerea timpilor de așteptare pentru trenuri și camioane. [...]

PSD condiționează susținerea viitorului guvern de „clarificări” și garanții , ceea ce poate prelungi negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Rareș Hopincă , liderul PSD Sector 2, spune că partidul va analiza desemnarea noului premier și va decide dacă susține Executivul, insistând că în interiorul PSD nu există „nicio ruptură”, chiar dacă există opinii diferite. Hopincă afirmă că „așteptarea legitimă” în partid era ca președintele PSD să fie desemnat prim-ministru, însă faptul că nominalizarea a mers în altă direcție nu ar trebui interpretat ca o fragmentare internă. „Așteptarea legitimă era să fie desemnat președintele Partidului Social Democrat .” „Nu există o ruptură în PSD.” Ce vrea PSD înainte să decidă susținerea guvernului Social-democratul susține că PSD are nevoie de clarificări înainte de a lua o decizie și că poziția finală va rezulta din discuțiile interne și din negocierile politice. În acest cadru, partidul ar urmări să obțină garanții privind măsurile pe care viitorul guvern intenționează să le adopte. În același timp, Hopincă indică drept prioritate formarea cât mai rapidă a unui guvern, invocând „contextul politic și economic actual”, fără a detalia în material ce măsuri sau condiții concrete ar fi puse pe masă. De ce contează: majoritatea parlamentară și stabilitatea politică Miza deciziei PSD este una de aritmetică parlamentară: susținerea sau neasumarea susținerii viitorului Executiv influențează direct formarea majorității și, implicit, stabilitatea politică. În lipsa unei poziții rapide, negocierile se pot prelungi, iar calendarul pentru învestirea guvernului poate rămâne incert. Potrivit aceleiași surse, social-democrații urmează să analizeze situația și să stabilească poziția partidului față de premierul desemnat și față de viitoarea structură guvernamentală. [...]