Știri
Știri din categoria Diverse
Comentatorul Tucker Carlson spune că regretă sprijinul pentru Donald Trump, potrivit The New York Times, afirmând că va fi „chinuit” mult timp de rolul său în revenirea fostului președinte la Casa Albă. Declarația marchează o ruptură majoră între fostul realizator Fox News și liderul republican, pe fondul tensiunilor generate de războiul cu Iranul, un conflict care a divizat inclusiv electoratul conservator american.
Carlson, care a fost o voce influentă în campania lui Trump din 2024, admite acum că a contribuit la situația actuală, sugerând că susținerea sa a avut consecințe directe. Într-un episod recent al podcastului său, acesta a declarat că simpla schimbare de opinie nu este suficientă, insistând asupra nevoii de responsabilitate morală: „Vreau să spun că îmi pare rău că am indus oamenii în eroare”.
Ruptura dintre cei doi s-a adâncit în ultimele săptămâni, pe fondul poziției ferme a lui Trump în conflictul cu Iranul. Carlson, cunoscut pentru opoziția sa față de intervențiile militare externe, a criticat deschis strategia administrației, mai ales după ce Trump a amenințat Teheranul cu consecințe severe dacă nu redeschide Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru transportul petrolului.
Reacția comentatorului a fost una dură, acesta calificând comportamentul fostului aliat drept „malefic” și cerând oficialilor de la Casa Albă să intervină pentru a tempera retorica președintelui. În același timp, sondajele de opinie indică o opoziție largă a americanilor față de conflict, ceea ce amplifică tensiunile politice interne.
Schimbarea de poziție a lui Carlson evidențiază o fisură în rândul conservatorilor și ridică întrebări despre influența liderilor media asupra deciziilor politice majore, mai ales într-un context internațional volatil.
Recomandate
Loviturile SUA asupra Iranului intră în a 12-a noapte și cresc presiunea pe ruta energetică Strâmtoarea Hormuz , într-un context în care armistițiul convenit la mijlocul lunii iunie „nu a rezistat”, iar zona rămâne practic închisă, potrivit Digi24 . Loviturile au început joi, la ora 1:00, ora Iranului (miercuri, 23:30, ora României) și s-au încheiat aproximativ cinci ore mai târziu, conform Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat de dpa și preluat de Agerpres. Ce a vizat armata SUA și de ce contează pentru navigație CENTCOM spune că atacurile au vizat ținte militare iraniene, inclusiv capabilități maritime, depozite de rachete și drone, situri de supraveghere de coastă și sisteme de apărare antiaeriană. „Loviturile reduc şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca navigatori civili şi nave comerciale”, a transmis CENTCOM. În același context, CENTCOM afirmă că, de la reluarea blocadei porturilor iraniene, a redirecționat nouă nave comerciale și a scos din funcțiune o altă navă. Context: armistițiu eșuat și escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz În paralel cu loviturile americane, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA și asupra unor obiective militare americane din regiune. Confruntările s-au reaprins în această lună în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca rută strategică pentru transporturile globale de energie și care „rămâne în prezent practic închisă”. Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că Iranul este pregătit să ajungă la un acord și a avertizat că Statele Unite vor „bombarda și distruge” un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când această țară va ataca o navă în Strâmtoarea Hormuz. Mișcări operaționale: forțe suplimentare în regiune Între timp, Statele Unite au trimis forțe suplimentare în regiune, a relatat The Wall Street Journal , care citează date de monitorizare a zborurilor și oficiali americani. Potrivit publicației, trupe, personal medical și armament au fost desfășurate din SUA în Orientul Mijlociu. [...]
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump în SUA ar putea influența direct continuarea discuțiilor de pace , în condițiile în care președintele ucrainean ia în calcul o vizită diplomatică la Washington chiar în iulie, potrivit Digi24 , care citează surse diplomatice invocate de presa de la Kiev. Vizita ar urma să includă o întâlnire bilaterală cu președintele american Donald Trump și participarea la funeraliile senatorului Lindsey Graham, ca parte a continuării discuțiilor de pace pentru soluționarea războiului dintre Ucraina și Rusia. Informația este atribuită de Digi24 publicației Suspilne și presei de la Kiev. Ce se știe despre vizită și ce rămâne neclar Potrivit sursei citate, Zelenski a primit o invitație la ceremonia de rămas bun pentru senatorul Lindsey Graham. În acest moment, planul final al vizitei nu este stabilit: nu există o listă completă a întâlnirilor, a participanților și nici durata exactă a deplasării. Aceleași surse mai indică faptul că, dacă Zelenski nu va putea participa la evenimentele planificate, sunt în desfășurare discuții privind persoana care ar urma să conducă delegația ucraineană în Statele Unite. Context: funeraliile lui Lindsey Graham, programate la final de iulie Digi24 amintește că Lindsey Graham a murit subit în seara zilei de 11 iulie, la vârsta de 71 de ani, iar biroul senatorului a transmis că rezultatele preliminare ale autopsiei indică o leziune aortică drept cauză a decesului. Slujba de înmormântare este programată pentru 28 și 29 iulie, atât în capitala federală a SUA, cât și în Carolina de Sud, statul natal al senatorului republican. Cu două zile înainte de deces, pe 10 iulie, Graham s-a întâlnit la Kiev cu Zelenski și a vizitat o unitate de producție a companiei de apărare SkyFall, care produce drone. [...]
AUR cere demiterea lui Eugen Tomac , ridicând miza asupra limitelor implicării Cotroceniului în negocierile politice , după ce partidul susține că un consilier prezidențial ar fi intrat în discuții cu parlamentari AUR în timpul tratativelor pentru formarea unei majorități, potrivit Digi24 . Într-un comunicat transmis pe 23 iulie, Alianța pentru Unirea Românilor solicită președintelui Nicușor Dan „să-l demită de îndată” pe consilierul prezidențial onorific Eugen Tomac. AUR afirmă că implicarea acestuia în discuții cu parlamentari ai partidului, „confirmate public”, ar reprezenta „o imixtiune inacceptabilă” a Administrației Prezidențiale în viața internă a partidelor parlamentare și o tentativă de a submina coeziunea formațiunii. Ce reproșează AUR și de ce contează instituțional AUR îl acuză pe Tomac că ar fi „recunoscut” că a inițiat și a participat la aceste discuții. În argumentația sa, partidul invocă o declarație publică a președintelui Nicușor Dan, făcută la Cluj pe 24 iunie 2026, potrivit căreia, odată cu nominalizarea unui premier, Administrația Prezidențială nu ar mai trebui să se implice în discuțiile dintre partide — principiu despre care AUR spune că ar fi fost „încălcat flagrant”. În comunicat, AUR susține că un consilier prezidențial care se implică în astfel de demersuri „pune în pericol credibilitatea instituției prezidențiale” și transformă Cotroceniul într-un actor de negociere politică „de culise”, în loc să rămână „garant al Constituției și al respectului față de Parlament”. Contextul acuzațiilor: negocierile pentru Guvernul Veștea Acuzațiile vin după ce liderul AUR, George Simion , a declarat că a avut discuții informale cu Nicușor Dan în contextul învestirii Guvernului Veștea și că Eugen Tomac, alături de Adrian Veștea, l-ar fi chemat la Vila Lac pe Mohammad Murad pentru a convinge parlamentari AUR să voteze în Parlament. Guvernul Veștea nu a trecut de votul parlamentarilor, după ce George Simion le-a cerut aleșilor AUR să plece din plen în timpul discursului, mai notează publicația. Reacția lui Eugen Tomac Contactat de Digi24.ro, Eugen Tomac a refuzat să comenteze acuzațiile și cererea de demitere. În schimb, în dimineața zilei de 23 iulie, el a declarat pentru știripesurse că nu a sunat niciodată vreun membru AUR și că nu a solicitat întâlniri vreunui parlamentar AUR, dar a recunoscut că s-a întâlnit cu parlamentari AUR la solicitarea lor. În acest moment, nu există în material un răspuns public al președintelui Nicușor Dan la solicitarea AUR și nici o decizie anunțată privind statutul lui Eugen Tomac. [...]
Guvernul a aprobat dezvoltarea unei platforme SAFE care să conecteze firmele românești cu proiectele europene de apărare , fără să gestioneze bani sau achiziții publice, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: statul vrea să reducă fricțiunile administrative și să crească șansele ca producători și furnizori locali să intre în lanțurile de aprovizionare ale contractorilor implicați în programe europene din domeniul apărării. Guvernul a aprobat, în ședința de joi, un memorandum pentru dezvoltarea unei platforme informatice dedicate proiectelor din Planul național SAFE pentru industria europeană de apărare. Sistemul ar urma să fie dezvoltat și administrat tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar rolul său este să faciliteze formarea de parteneriate și integrarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare aferente proiectelor europene de apărare. Cum ar funcționa platforma și cine răspunde de implementare Memorandumul propune desemnarea Cancelariei Prim-Ministrului ca instituție responsabilă pentru elaborarea arhitecturii sistemului, definirea specificațiilor funcționale și tehnice și operaționalizarea platformei, după adoptarea cadrului normativ necesar. În document este descris și mecanismul de potrivire între cerere și ofertă industrială: contractorii implicați în proiecte ar urma să poată publica „necesitățile industriale specifice”; furnizorii români și-ar putea prezenta domeniile de activitate, capabilitățile, certificările și experiența relevantă; platforma ar integra un nivel ridicat de automatizare, inclusiv potriviri automate între cerere și ofertă și verificări administrative și fiscale, fără intervenție manuală din partea autorităților. De ce STS și ce limitări are platforma Guvernul justifică implicarea STS prin faptul că platforma va procesa informații sensibile și confidențiale din domeniul apărării și securității, iar instituția ar putea asigura un nivel ridicat de securitate cibernetică, disponibilitate și reziliență operațională. În același timp, memorandumului îi este atașată o limitare explicită: platforma digitală SAFE nu va fi folosită pentru gestionarea finanțărilor europene și nici pentru derularea procedurilor de achiziții publice și nu va fi o platformă de atribuire a contractelor. Rolul ei rămâne strict de „conectare” între operatori economici și identificarea rapidă a unor potențiali parteneri industriali. Ce urmează depinde de adoptarea cadrului normativ menționat în memorandum; sursa nu indică un calendar de implementare sau un buget al proiectului. [...]
SUA și Rusia își păstrează deschis canalul diplomatic pe Ucraina, fără angajamente concrete , după întâlnirea dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov , desfășurată la Manila, în marja reuniunii ASEAN, potrivit Digi24 . Mesajele publice ale celor doi indică disponibilitate de dialog, dar și o prudență evidentă în a descrie pozițiile discutate sau pașii următori. Rubio a spus că Statele Unite sunt în continuare pregătite să joace un „rol constructiv” pentru a ajuta la încheierea războiului, dacă va exista o oportunitate, și a descris discuția cu Lavrov drept una „deschisă”. Totuși, oficialul american a refuzat să caracterizeze poziția Rusiei în timpul întâlnirii și nu a oferit detalii despre conținutul negocierilor. În același timp, Rubio a insistat asupra costului uman al conflictului, invocând decesele civililor și atacurile rusești asupra Kievului, și a susținut că atât Rusia, cât și Ucraina ar avea motive să oprească războiul. Principala dificultate, în evaluarea sa, rămâne găsirea unei soluții „pe care ambele părți să o poată accepta”. Mesajul Moscovei: „soluție politică și diplomatică” De partea rusă, Lavrov „a reafirmat disponibilitatea Rusiei pentru o soluționare politică și diplomatică a conflictului”, conform unui comunicat al ministerului rus de externe citat în material. Totodată, i-a transmis lui Rubio că Moscova rămâne angajată față de propunerile făcute de președinții Vladimir Putin și Donald Trump în cadrul întâlnirii lor din august 2025, în Alaska. De ce contează: semnal de continuitate, nu de progres Din informațiile prezentate, întâlnirea pare să fi avut în principal rolul de a menține deschis un canal de comunicare la nivel înalt între Washington și Moscova, într-un moment în care ambele părți vorbesc despre „compromis”, dar evită să indice public concesii sau un calendar. Ce urmează rămâne neclar: Rubio a spus că SUA „vor continua să încerce” să vadă dacă poate fi găsit un compromis, însă fără a detalia ce formă ar putea lua acesta sau în ce condiții ar putea avansa discuțiile. [...]
Disputa privind desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar condiționa neconstituțional nominalizarea unui candidat de existența prealabilă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Miza este una de funcționare instituțională: întârzierea formării noului Guvern menține incertitudinea politică și poate amâna decizii administrative și bugetare. Băsescu a susținut, în direct la Digi24, că președintele nu are atribuția constituțională de a cere partidelor „dovada” unei majorități (233 de voturi) înainte de desemnarea premierului și a calificat această abordare drept „abuz”, afirmând că șeful statului „va răspunde” pentru „tergiversarea” situației în care România nu are Guvern. „Nimeni nu-i permite președintelui să spună: «Dă-mi întâi dovada că are 233 de voturi». Constituția îi cere să desemneze un candidat și acel candidat trebuie să-și formeze o majoritate cu care să treacă.” Trei actori indicați ca responsabili pentru criză Întrebat dacă întârzierea este cauzată de Nicușor Dan, fostul președinte a spus că responsabilitatea este împărțită între trei actori politici: Sorin Grindeanu , despre care a afirmat că a „dărâmat Guvernul” „în înțelegere cu AUR”, inclusiv prin redactarea și votarea moțiunii; Ilie Bolojan , acuzat că ar fi introdus condiții care au făcut „imposibilă cooperarea coaliției”; președintele Nicușor Dan , despre care a spus că „nu vrea să desemneze un candidat” care să își asume formarea unei majorități și, dacă nu reușește, să ducă procesul către condițiile constituționale pentru alegeri anticipate. „Amenințarea” anticipatelor, ca pârghie asupra Parlamentului Băsescu a mai afirmat că președintele ar trebui să folosească inclusiv perspectiva alegerilor anticipate ca instrument de presiune asupra Parlamentului, în scenariul în care ar cădea și a doua propunere de Guvern. „Parlamentul trebuie să știe că mai există și varianta alegerilor anticipate.” În același context, fostul șef al statului a spus că AUR ar fi trebuit chemat la consultările organizate de președinte, invocând rezultatul obținut la alegeri, și a susținut că președintele nu ar avea atribuții să excludă din start un guvern care ar include AUR. [...]
