Știri
Știri din categoria Diverse
Alerta cu bombă din Portul Constanța a declanșat verificări și evacuări punctuale, fără oprirea completă a activității, potrivit Digi24, care citează declarațiile ministrului interimar al Apărării, Radu Miruță. Amenințarea ar fi fost transmisă de pe două numere din afara României, iar autoritățile investighează cazul.
Miruță a spus că alerta a fost semnalată de pe un număr cu prefix de Ucraina și un număr cu prefix de Polonia. Mesajul ar fi fost un audio în limba română, pe care specialiștii îl apreciază ca fiind compus cu ajutorul inteligenței artificiale (adică generat sintetic, nu înregistrat de o persoană în mod direct).
Ministrul interimar al Apărării a precizat că nu a fost închis întreg Portul Constanța, însă au existat evacuări din anumite clădiri, în urma evaluărilor făcute la fața locului. Situația rămâne „în dinamică”, iar verificările continuă.
Conform declarațiilor citate, ancheta vizează în principal:
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , cere o reacție „foarte fermă” față de Rusia după incidentele cu drone și spune că autoritățile române au transmis către Ministerul Afacerilor Externe date de identificare care ar indica, „științific”, proveniența rusească a uneia dintre drone, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni seară la B1 TV, în contextul în care ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a criticat convocarea sa la MAE, pe care a numit-o „o punere în scenă propagandistică”. Miruță a susținut că, în urma unui incident similar anterior, România a putut furniza „seria” și „numărul” dronei, informații care ar indica fabrica și lotul din Rusia unde ar fi fost produsă. „Dacă Vladimir Putin, dacă ambasadorul Rusiei nu cred aceste lucruri și spun că nu sunt ale lor, le dăm serial number-ul să se ducă în Rusia după ele și să vadă poarta fabricii pe care aceste produse au ieșit.” Miza: escaladarea răspunsului diplomatic după încălcări ale spațiului aerian Pe fondul incidentelor din perioada 24–26 iulie, MAE l-a convocat pe ambasadorul rus, i-a prezentat fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, în județul Buzău, și i-a înmânat o notă verbală prin care un membru al ambasadei este declarat inacceptabil și trebuie să părăsească România în cinci zile. Totodată, MAE a decis chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului român la Moscova. Miruță a insistat că „nu există dubiu” privind proveniența dronei de vineri și a calificat drept „agresivitate” încercarea părții ruse de a nega responsabilitatea în fața unei „realități”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas rămâne în zona diplomatică: aplicarea măsurii de expulzare în termenul anunțat și continuarea consultărilor după rechemarea ambasadorului României de la Moscova. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale măsuri militare sau de securizare a spațiului aerian, dincolo de reacția politică și diplomatică descrisă. [...]
O scrisoare deschisă semnată de sute de personalități din Iordania cere retragerea trupelor SUA, punând presiune pe un parteneriat susținut financiar de Washington , într-un moment în care războiul din regiune lovește deja economia regatului, potrivit Digi24 . Demersul, descris ca un gest rar de disidență publică într-o țară unde libertatea de exprimare a fost reprimată de mult timp, vine pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone iraniene asupra forțelor și instalațiilor militare americane din Iordania. În scrisoare, semnatarii susțin că prezența militară americană ar expune Iordania la riscuri „de securitate, politice și economice” și ar crește probabilitatea ca țara să fie atrasă într-un conflict regional. Iordania găzduiește aproximativ 4.000 de soldați americani, iar poziția sa este una strategică pentru operațiunile SUA în Orientul Mijlociu. După declanșarea războiului împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, Teheranul a răspuns cu lovituri de represalii împotriva Israelului și a aliaților SUA din regiune, inclusiv Iordania, ceea ce a amplificat presiunea internă asupra guvernului de la Amman. Miza economică: turismul și dependența de ajutorul american Războiul a afectat imediat industria turistică a Iordaniei, care asigură până la 18% din veniturile țării, într-un context în care economia este deja fragilă, cu șomaj ridicat și puține resurse naturale. În paralel, guvernul pare să rămână ferm în alianța cu Washingtonul, inclusiv pentru că depinde puternic de sprijinul extern american. Potrivit oficialilor iordanieni citați în material, Statele Unite au acordat anul trecut Iordaniei 1,65 miliarde de dolari (aprox. 7,6 miliarde lei) sub formă de asistență economică și militară, un element care complică orice recalibrare rapidă a relației bilaterale. Disidență cu risc: între tăcere publică și reacții în Parlament Unul dintre semnatari, activistul politic Sufyan al-Tell (90 de ani), spune că a semnat pentru a evidenția diferența dintre poziția guvernului și cea a unei părți a populației, invocând și riscuri directe pentru civili, inclusiv resturi provenite din interceptarea rachetelor iraniene. El afirmă că, după publicarea scrisorii, alte sute de iordanieni și-ar fi adăugat numele, în pofida riscurilor. Tensiunile au devenit vizibile și în Parlament, unde o propunere de a transmite condoleanțe SUA pentru moartea unor soldați pe teritoriul iordanian a fost întâmpinată cu proteste și acuzații dure la adresa armatei americane. Cât de reprezentativă este scrisoarea și ce urmează Evaluarea sprijinului popular rămâne dificilă: în Iordania nu se fac sondaje de opinie, iar exprimarea publică a opiniilor poate avea consecințe, potrivit jurnalistului Daoud Kuttab, citat în material. Observatori politici menționați de aceeași sursă spun că semnatarii au în mare parte orientări de stânga, panarabiste sau islamiste. În plus, niciun mijloc de informare iordanian nu ar fi publicat scrisoarea, ceea ce ar reflecta atât directive guvernamentale, cât și autocenzură. Kuttab nu se așteaptă ca inițiativa să genereze un „efect de domino”, pe fondul restrângerii spațiului pentru libertatea de exprimare și protest. Contextul intern rămâne unul sensibil: în 2023 au fost introduse sancțiuni legale severe pentru infracțiuni precum „răspândirea de știri false” și „amenințarea păcii sociale”, potrivit Amnesty International , iar anul trecut guvernul a interzis Frăția Musulmană și a vizat structuri asociate opoziției islamiste. Un purtător de cuvânt al guvernului iordanian nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind scrisoarea și acuzațiile legate de limitarea libertății de exprimare. [...]
Kievul mizează pe lovituri „asimetric” calibrate pe resurse și logistică, nu pe replici „lovitură cu lovitură” , potrivit Digi24 , care relatează despre primul interviu al lui Evgheni Khmara după numirea ca ministru interimar al Apărării. Mesajul are o miză operațională: prioritizarea țintelor și a consumului de muniție într-un război de uzură, în care Ucraina nu își permite să copieze ritmul și volumul Rusiei. Khmara, fost șef al serviciului de securitate SBU, a spus că Ucraina trebuie să-și folosească resursele „cu prudență” și să acționeze „asimetric”, adică prin tactici și lovituri care urmăresc să producă efecte disproporționate față de costul lor. Interviul a fost acordat la Kiev bloggeriței americane Laura Loomer, iar relatarea este atribuită Reuters în materialul preluat. Ce înseamnă „asimetric” în practică, potrivit declarațiilor În interviu, Khmara a legat această abordare de două elemente-cheie ale conducerii operațiunilor: gestionarea resurselor (cum sunt alocate munițiile și echipamentele); logistica (asigurarea că unitățile au „echipamentul necesar” atunci când au nevoie de el). Întrebat despre loviturile ucrainene care au vizat în ultimele luni industria petrolieră și alte infrastructuri din Rusia, Khmara a indicat că tocmai aici se vede logica „asimetrică”: nu replică directă, ci impunerea unor costuri mai mari adversarului. Efecte invocate: presiune pe combustibil și încetinirea avansului rus Conform informațiilor citate, atacurile ucrainene pe distanțe medii și lungi, orientate în special spre instalații din industria petrolieră, au provocat penurii de combustibil în toate regiunile Rusiei . În paralel, deși Rusia afirmă în mod regulat că a capturat localități de-a lungul liniei frontului de 1.200 km , armata ucraineană ar fi încetinit avansul . Loomer este citată spunând că, în viziunea lui Khmara, atacurile în adâncime urmăresc să impună Rusiei costuri care depășesc costurile necesare pentru desfășurarea lor. Legătura cu SUA: licență pentru interceptoare Patriot și discuții Trump–Zelenski În același context, Khmara a spus că este „esențial” ca Ucraina să poată produce rachete interceptoare Patriot pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Materialul menționează că președintele american Donald Trump a declarat la începutul lunii că SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare. Totodată, Trump și Volodimir Zelenski au discutat marți despre reluarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile de producție a interceptoarelor, iar Zelenski a afirmat că a prezentat la Washington nevoia Ucrainei de sisteme antirachetă balistice și de interceptoare. Pentru perioada următoare, semnalul principal din interviu este că noua conducere interimară a Apărării își ancorează strategia în eficiență operațională — lovituri selectate pentru efect maxim și o logistică mai strictă — în paralel cu încercarea de a consolida un cadru de cooperare industrială cu SUA pe zona de apărare antiaeriană. [...]
Un atac cu drone a declanșat un incendiu la obiective industriale din Riazan, inclusiv la un centru logistic asociat Wildberries , un episod care poate afecta operațional lanțurile de aprovizionare și distribuția în regiune, potrivit Digi24 . Guvernatorul regiunii Riazan, Pavel Malkov, a transmis pe Telegram că un „atac cu drone la scară largă” a fost respins, iar sistemele de apărare aeriană au intervenit. În urma incidentului, „a izbucnit un incendiu la sediul unei companii”, iar serviciile de urgență au fost trimise la fața locului. Oficialul a recomandat locuitorilor să rămână în interior și să stea departe de ferestre. Malkov a mai raportat „incendii la obiective industriale” cauzate de căderea resturilor de drone, fără să ofere detalii despre instalațiile vizate. În același timp, a precizat că șase persoane au solicitat îngrijiri medicale. Potrivit canalelor Telegram de informații din surse deschise ( OSINT ), un centru logistic al Wildberries din apropierea orașului Riazan ar fi luat foc. Digi24 notează că, potrivit presei ucrainene, printre ținte s-ar număra, conform unor surse, și un centru logistic al Wildberries, descris drept cel mai mare retailer online din Rusia. Regiunea Riazan găzduiește mai multe complexe industriale mari, inclusiv o rafinărie de petrol și un centru logistic, ceea ce face ca orice avarie la infrastructura industrială sau logistică să aibă potențial de perturbare a activității economice locale. În acest stadiu, nu sunt disponibile detalii oficiale despre amploarea pagubelor sau despre eventuale întreruperi de activitate la facilitățile menționate. [...]
Întâlnirea Trump–Netanyahu reaprinde miza asupra direcției războiului cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul vorbește despre o ieșire negociată, iar premierul israelian are și o miză electorală internă, potrivit Digi24 . Donald Trump l-a primit la Casa Albă pe Benjamin Netanyahu în prima lor întâlnire de la începutul războiului împotriva Iranului, declanșat în urmă cu cinci luni. Discuția a avut loc cu ușile închise și a fost a opta întâlnire între cei doi de la revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025. Întâlnirea a precedat participarea celor doi lideri la funeraliile senatorului republican Lindsey Graham, organizate la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a descris discuțiile drept „pozitive” și „productive”, într-un mesaj pe platforma X, potrivit EFE, preluată de Agerpres. Conform aceleiași relatări, întrevederea a început la 11:03 ora locală și a durat aproximativ o oră și jumătate. Ce indică agenda: dosarul nuclear și presiunea pentru un acord În contextul întâlnirii, se aștepta ca Netanyahu să discute cu Trump despre consolidarea instalației nucleare iraniene subterane de la „Muntele Târnăcopului”, unde, potrivit relatărilor din presă citate de Digi24, Teheranul ar fi mutat centrifuge avansate și o parte din stocurile de uraniu puternic îmbogățit. Pe linia politică, Trump urmărește „o retragere negociată” dintr-un conflict descris ca nepopular, care ar fi generat disensiuni atât cu aliații SUA, cât și cu Netanyahu. Președintele american a recunoscut existența unor „divergențe minore” cu liderul israelian, dar a spus că împărtășesc poziții comune privind războiul. Componenta politică: Netanyahu, în campanie; Trump evită o susținere explicită Digi24 notează că Netanyahu se află în plină campanie electorală și încearcă să arate că relația cu Washingtonul rămâne solidă, în pofida tensiunilor recente. Trump a evitat să spună dacă îl susține pe Netanyahu la alegerile din Israel, programate pentru 27 octombrie. În paralel, Trump a declarat că „nimeni” nu îi poate dicta ce armament să vândă altor țări, întrebat despre opoziția lui Netanyahu față de un posibil transfer de avioane F-35 către Turcia. Ce urmează: negocieri sub amenințarea reluării atacurilor Potrivit Digi24, Trump a ordonat oprirea bombardamentelor asupra Iranului pentru a negocia un acord care să pună capăt conflictului, dar a avertizat că atacurile ar putea fi reluate dacă discuțiile eșuează. În acest cadru, întâlnirea cu Netanyahu funcționează ca un test de coordonare politică între cei doi lideri, pe fondul diferențelor de abordare privind ieșirea din război. [...]
Deblocarea posturilor din spitale intră pe linie legislativă, nu pe memorandum de Guvern , iar unitățile sanitare pot scoate posturi la concurs fără să mai aștepte avize suplimentare, potrivit Digi24 . PSD susține că memorandumul aprobat marți seara de Executiv este „caduc”, deoarece Parlamentul ar fi adoptat deja legislația necesară pentru deblocarea angajărilor în Sănătate. Într-un comunicat transmis de PSD și citat de Agerpres , social-democrații îl acuză pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe miniștrii săi că „au aruncat în aer funcționarea sistemului sanitar” și că, în mai puțin de 48 de ore, s-ar fi contrazis de trei ori pe tema posturilor din spitale. PSD afirmă că memorandumul ar fi fost „îngropat” luni de zile, pe fondul explicației că „nu sunt bani”. Potrivit PSD, schimbarea de poziție ar fi venit abia după ce Parlamentul a adoptat un amendament depus de partid pentru deblocarea posturilor, în condițiile în care PNL „a ales să se abțină” la vot, conform comunicatului. Social-democrații susțin că „dintr-odată Guvernul demis a găsit banii necesari” și a convocat o ședință de Guvern la ora 20:00, în format hibrid, pentru a aproba „exact memorandumul pe care l-au blocat luni de zile”. Ce se schimbă operațional pentru spitale Miza practică, potrivit comunicatului PSD, este procedura de angajare: odată ce legislația a fost aprobată în Parlament, unitățile spitalicești ar putea scoate posturi la concurs fără să mai aștepte aprobarea Ministerului Sănătății, variantă pe care PSD o contrapune celei propuse de Guvern prin memorandum. De ce contează disputa Dincolo de conflictul politic, diferența dintre o soluție prin memorandum și una prin legislație are impact direct asupra vitezei cu care spitalele pot face angajări, într-un context în care tema deficitului de personal a devenit subiect de tensiune publică. PSD își construiește argumentul pe ideea că problema era „anunțată de luni bune”, iar reacția Guvernului ar fi fost una tardivă. În material nu sunt prezentate detalii despre numărul de posturi vizate sau calendarul concret al concursurilor, iar informațiile despre efectele imediate în spitale rămân, în acest stadiu, la nivelul pozițiilor politice din comunicatul citat. [...]
