Știri
Știri din categoria Diverse
Criza de combustibil din Rusia începe să lovească direct economia internă, după ce autoritățile au ajuns să restricționeze vânzările în zeci de regiuni și să ia în calcul importuri de benzină – o măsură rară pentru un mare producător de petrol, potrivit Digi24.
Președintele Vladimir Putin a convocat duminică o întâlnire neprogramată la Kremlin cu oficiali de rang înalt și directori ai celor mai mari companii energetice, recunoscând public că penuria persistă și afectează atât populația, cât și companiile. În declarațiile citate, Putin a admis că încă există cozi la benzinării și că tipul de benzină necesar „nu poate fi întotdeauna găsit”.
„Problemele persistă atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi. Din păcate, încă mai există cozi la benzinării, iar tipul de benzină necesar nu poate fi întotdeauna găsit.”
Ședința a avut loc pe fondul extinderii penuriei în aproape toate regiunile rusești, aproximativ 22 dintre acestea introducând restricții oficiale privind vânzarea de benzină la stațiile de alimentare. În paralel, fermierii au semnalat dificultăți în procurarea combustibilului, în plin sezon agricol de vară – un risc operațional pentru activitățile din teren și pentru lanțurile de aprovizionare.
Pentru a limita criza, Putin a enumerat un set de măsuri deja aplicate sau în pregătire:
Putin a spus că Rusia are 1,7 milioane de tone metrice de benzină în rezervă. Potrivit estimărilor Reuters citate în material, acest volum ar acoperi aproximativ 15 zile de cerere maximă de vară sau circa două luni din consumul zilnic actual.
În pofida intervențiilor, Kremlinul discută inclusiv importul de benzină. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă deja între 100.000 și 150.000 de tone metrice pe lună din Belarus și negociază livrări suplimentare cu Kazahstanul, însă doar o singură rafinărie kazahă ar fi considerată capabilă să exporte combustibil către Rusia.
Penuria vine după luni de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii de rafinare din Rusia. Reuters estimează că producția de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut și este acum cu aproximativ 20% sub cererea internă.
Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk – cu o capacitate anuală de 22 de milioane de tone metrice – ar fi evitat atacurile în ultimele două luni și ar funcționa la capacitate maximă.
În acest context, Putin a indicat că sunt necesare „măsuri sistemice” pentru piața combustibililor, semnalând că soluțiile de urgență nu sunt suficiente pentru a stabiliza aprovizionarea pe termen mai lung.
Recomandate
SUA deschid o excepție de la sancțiuni pentru a importa motorină din Rusia până în aprilie 2027 , după ce președintele Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru livrări de ordinul milioanelor de tone, potrivit Bild . Mișcarea schimbă practic, cel puțin temporar, regimul de aplicare a sancțiunilor în zona produselor petroliere și are ca miză imediată presiunea internă legată de prețurile la carburanți. Trump a spus că înțelegerea a fost stabilită după o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin și că livrările ar urma să înceapă „imediat”. Conform postării sale pe Truth Social, Rusia ar pune la dispoziție peste 300.000 de tone de motorină, urmate în noiembrie de încă o jumătate de milion de tone, apoi un milion de tone „imediat după”. În plus, Trump a menționat posibilitatea unor livrări suplimentare de încă trei milioane de tone, condiționate de starea rafinăriilor rusești, fără să ofere un calendar concret. Licență temporară de la Trezoreria SUA, în pofida sancțiunilor Pentru ca importurile să fie posibile în cadrul sancțiunilor existente împotriva Rusiei, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o autorizație cu termen limitat. Aceasta permite vânzarea, livrarea, descărcarea și importul de motorină din Rusia până la 7 aprilie 2027, notează publicația. Miza: prețurile la pompă și presiunea electorală Bild leagă decizia și de contextul politic intern: în SUA urmează alegeri intermediare în mai puțin de o lună, iar creșterea prețurilor la carburanți apasă asupra lui Trump și a Partidului Republican. În același timp, anunțul intră în contradicție cu linia publică recentă a președintelui: luna trecută, Trump a semnat o lege adoptată de Congres care îi oferă atribuții extinse pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei, cu scopul de a crește presiunea asupra Kremlinului din cauza războiului din Ucraina . În același registru, publicația amintește că Trump a pus recent responsabilitatea pentru „penuria globală de motorină” pe seama Ucrainei și, la mijlocul lui septembrie, i-a cerut președintelui Volodîmîr Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu rezultă detalii despre preț, rute logistice sau companiile implicate în tranzacții. De asemenea, pentru tranșa suplimentară de „trei milioane de tone” nu este indicat un termen, dincolo de condiționarea de capacitatea rafinăriilor din Rusia. [...]
Importul de motorină rusească anunțat de Donald Trump riscă să devină un pariu economic cu miză electorală , în condițiile în care livrările promise sunt mici raportat la consumul SUA și există incertitudini legate de ritmul intrării pe piață, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează BBC. Decizia ar reprezenta o schimbare majoră de poziție: cu doar trei săptămâni înainte, Trump semnase o lege care autoriza noi sancțiuni și tarife americane împotriva țărilor care importă petrol și gaze din Rusia. Acum, președintele american susține că Vladimir Putin a acceptat să furnizeze „sute de mii de tone” de motorină către piețele din SUA și la nivel global în lunile următoare. Miza imediată este presiunea internă pe prețurile la energie, amplificată de războiul cu Iranul, într-un moment sensibil politic, cu alegerile de la jumătatea mandatului la câteva săptămâni distanță. Analiza notează că scumpirea combustibilului a afectat popularitatea lui Trump, pe fondul prețurilor mai mari la pompă și al efectelor în lanț care au alimentat inflația. De ce contează economic: cantitatea promisă, prea mică pentru un efect rapid Statele Unite consumă aproximativ 3,6 milioane de barili de motorină pe zi. În acest context, chiar dacă Rusia ar livra cele 300.000 de tone menționate pentru această lună, volumul ar echivala cu aproximativ jumătate din consumul zilnic al SUA, ceea ce sugerează că impactul asupra prețurilor ar putea fi limitat pe termen scurt. În plus, nu există informații publice despre ritmul în care motorina rusească ar intra efectiv pe piață. Analiza mai arată că și capacitatea Rusiei de rafinare a motorinei a fost afectată de atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor – atacuri pe care Trump l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski să le limiteze. Costuri politice și riscuri de credibilitate Potrivit aceleiași surse, nu este clar nici cum ar urma Rusia să furnizeze combustibilul pe piața mondială și ce ar obține în schimb, „în afară de valută forte”. Această zonă de incertitudine îl expune pe Trump la critici, inclusiv din partea aliaților europeni și a unor politicieni americani, care susțin că administrația SUA ar ajunge să finanțeze, indirect, efortul de război al Rusiei. Președintele Ucrainei a criticat acordul, calificându-l drept un „cadou” pentru Putin și avertizând că a permite Rusiei să vândă produse petroliere înseamnă „a investi într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit”. Ce urmează: efectul în prețuri rămâne incert înainte de alegeri În plan intern, Trump încearcă să reducă presiunea economică printr-un pachet de măsuri, inclusiv presiuni asupra aliaților europeni pentru a-și exploata rezervele de petrol, amânarea plății impozitelor federale pe combustibil și autorizarea folosirii unor stocuri destinate agriculturii în transportul rutier interstatal. Într-o postare pe Truth Social, Trump a scris: „Prețuri mai mici pentru americani, în special pentru minunații noștri fermieri, crescători de vite și șoferi de camion, reprezintă prioritatea mea absolută” Totuși, analiza notează că, în ultimele șapte luni, prețurile la energie, combustibil și bunuri de consum au continuat să crească, iar rămâne neclar dacă acordul cu Moscova va produce suficient de repede un efect vizibil pentru alegători. [...]
Rusia mizează pe relaxarea fluxurilor de motorină spre SUA pentru a influența prețurile la energie , după discuția telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin și anunțul privind exporturi rusești de motorină, potrivit Digi24 . Într-o declarație publicată de Kremlin, Putin spune că partea rusă și-a confirmat „disponibilitatea de a furniza petrol și produse petroliere atât pe piața americană, cât și pe piețele mondiale”, susținând că o astfel de mișcare ar avea efecte pozitive la nivelul economiei globale. „Sunt convins că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra întregii economii mondiale” Ce presupune acordul anunțat de Trump Donald Trump a declarat că a ajuns la un acord cu Vladimir Putin pentru obținerea „câtorva milioane de tone de motorină” destinate „pieței americane și mondiale”, pe o perioadă de mai multe luni, după „discuții foarte rodnice”, relatează Digi24. Din informațiile disponibile în articol nu reiese calendarul livrărilor, mecanismul comercial sau condițiile concrete (preț, intermediari, rute), astfel că impactul imediat asupra pieței nu poate fi cuantificat pe baza datelor publicate. Context geopolitic: Ucraina critică decizia Convorbirea telefonică din 9 octombrie a inclus și subiecte precum perspectivele de soluționare a crizei din Ucraina, situația din jurul Iranului și aspecte ale relațiilor bilaterale, conform declarației Kremlinului citate. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat decizia SUA de a permite Rusiei să exporte motorină, pe care a numit-o „o decizie slabă a unor parteneri puternici”, conform CNN. Ulterior, într-un interviu pentru Axios, Zelenski a descris decizia drept „un cadou” pentru Putin. Ce urmează Potrivit declarației Kremlinului, cei doi lideri au reconfirmat menținerea contactelor personale și continuarea cooperării între administrațiile prezidențiale, serviciile de securitate și instituțiile competente. În lipsa unor detalii operaționale despre livrări, rămâne de urmărit dacă anunțul se va traduce în contracte și fluxuri efective de motorină către SUA și piețele internaționale. [...]
Dmitri Medvedev cere rețineri de occidentali pentru schimburi de prizonieri , după arestarea în Muntenegru a bloggerului militar rus Mihail Zvinchuk , fondatorul canalului pro-război „Rybar”, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de reglementare și securitate pentru că sugerează, explicit, folosirea cetățenilor europeni și americani ca „rezervă” pentru negocieri. Într-o postare pe Telegram și pe platforma rusă MAX, Medvedev i-a îndemnat pe ruși să evite țările europene, susținând că „sentimentul anti-rus” în creștere ar putea expune orice cetățean rus riscului de a fi arestat. Reacția vine după reținerea lui Zvinchuk, a soției sale și a altor trei persoane în Muntenegru, vineri, 9 octombrie. Avertisment de călătorie și acuzații de „vânătoare” împotriva rușilor Medvedev a afirmat că Europa ar fi declarat o „vânătoare deschisă” împotriva rușilor și a susținut că deplasările în țările europene nu ar mai fi sigure nici măcar „cu intenții bune și obiective importante”. „De fapt, s-a declarat vânătoare împotriva tuturor (subliniez, tuturor) rușilor” El a mai spus că „orice rus ar putea deveni o țintă” și că „nici vizele, nici invitațiile, nici alte garanții nu oferă protecție”, în special pentru cei care „spun adevărul” despre Occident și UE. Propunerea de „fond de schimb” cu europeni și americani Pe lângă avertismentele de călătorie, Medvedev a sugerat extinderea listei de deținuți europeni și americani din Rusia pentru a-i schimba cu rușii reținuți în străinătate, argumentând că aceasta ar fi singura soluție pentru recuperarea cetățenilor ruși. „Este destul de probabil acum că va trebui să completăm fondul de schimb cu idioți europeni și americani pentru a ne scoate propriii oameni. Nu există altă cale: când trăiești printre lupi, trebuie să urli ca un lup” În context, Digi24 notează că Rusia a mai obținut întoarcerea unor cetățeni prin schimburi care au implicat occidentali deținuți în închisori rusești, iar un schimb din august 2024 a inclus eliberarea reporterului The Wall Street Journal Evan Gershkovich și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de personalități ale opoziției ruse. Totodată, materialul menționează că astfel de acorduri au alimentat dezbateri privind riscul ca ele să încurajeze noi rețineri, temă discutată într-un articol de opinie al Kyiv Post . [...]
NATO încearcă să reducă riscul de escaladare cu Rusia înaintea exercițiului nuclear anual „Steadfast Noon”, programat în Italia între 13 și 23 octombrie, la care vor participa 17 state aliate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul central transmis de oficialii Alianței este că exercițiul este planificat, repetitiv și nu implică arme nucleare reale, în contextul unui schimb tensionat de scrisori cu Moscova. Exercițiul are loc după ce aliații au desfășurat în august activități militare în apropierea exclavei ruse Kaliningrad , episod urmat de o reacție dură a Rusiei. Conform informațiilor citate, Moscova a trimis o scrisoare către NATO în care a amenințat că va lovi teritoriul aliaților și a menționat utilizarea arsenalului nuclear, gest condamnat public săptămâna trecută de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ce urmărește NATO, operațional Nassima Barrows, directoarea pentru politica nucleară a NATO, a spus că exercițiul se desfășoară anual și că este un semnal către țări precum Rusia că nu există motive de îngrijorare, tocmai pentru a evita „o evaluare greșită a situației”. „Facem acest lucru în fiecare an şi acesta este, de asemenea, un mesaj clar adresat unor ţări precum Rusia, că nu există motive de îngrijorare.” Tot ea a explicat că scopul este pregătirea forțelor aliate pentru a menține „siguranța și securitatea” capacității nucleare a NATO. Cum arată exercițiul și ce include Colonelul american David Bull, șeful operațiunilor nucleare ale NATO, a declarat că participarea este „similară” cu cea din anii precedenți și că exercițiul acoperă o plajă largă de scenarii, de la alertă simulată la zboruri reale, însă fără încărcături nucleare. În plus, potrivit unui înalt oficial militar al NATO, vor fi implicate: aeronave cu dublă capacitate (platforme care pot îndeplini atât misiuni convenționale, cât și misiuni asociate descurajării nucleare); trupe terestre, pentru activități de sprijin și antrenament, inclusiv încărcare, alimentare cu combustibil și întreținere. Contextul de securitate: „atacuri hibride” și tensiuni în creștere Pe fundal, țări europene acuză Rusia de sabotaje și de intensificarea așa-numitelor atacuri hibride pe continent (acțiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte). Un oficial de rang înalt al NATO a spus că intenția Alianței este „să mențină cu adevărat calmul”, în timp ce partea rusă ar continua să amplifice tensiunile. Ambasada Rusiei în Belgia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit POLITICO, publicație citată în material. [...]
Apelul premierului britanic către Zelenski semnalează o repoziționare diplomatică în contextul tensiunilor generate de declarațiile lui Donald Trump privind conducerea Ucrainei, potrivit Libertatea . Prim-ministrul britanic Andy Burnham l-a sunat sâmbătă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și i-a transmis „toată solidaritatea”, după ce Zelenski s-a opus suspendării unor sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei, iar Trump a replicat că ar trebui să cedeze locul „altui președinte”, relatează AFP, citată de publicație. În convorbire, Burnham a spus că „ultimele 24 de ore au fost dificile pentru Ucraina” și și-a reafirmat sprijinul, conform unui comunicat al biroului premierului britanic. Din partea Kievului, Zelenski a afirmat că Londra și Kievul pregătesc o întâlnire „la cel mai înalt nivel” și își coordonează „pașii comuni potriviți”. Contextul: sancțiuni, bombardamente și reacții în lanț În aceeași zi, Zelenski a fost contactat și de președintele francez Emmanuel Macron, care a transmis „solidaritatea” Franței după bombardamentele rusești asupra Kievului și Zaporijjie. Articolul notează că 20 de oameni, inclusiv trei copii, au fost uciși în propriile case, la o zi după ce Trump a anunțat un acord pentru suspendarea unor sancțiuni impuse Rusiei, pentru a permite exporturile de motorină pe piața americană și globală. Zelenski a condamnat decizia drept „slabă” din partea unor „parteneri puternici”, iar Trump a cerut ca Ucraina să „aibă un nou președinte” și a criticat atacurile aeriene asupra rafinăriilor din Rusia. Prima reacție de la Kiev: sprijin pentru Zelenski Într-o reacție prezentată ca „prima” de la Kiev, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și „merită să fie susținut”. „Se bucură de sprijinul poporului ucrainean, iar acesta are dreptul să decidă. Declarațiile venite din străinătate confirmă doar că își face bine treaba. Merită să fie susținut”, a transmis șeful diplomației ucrainene. [...]
