Știri
Știri din categoria Diverse
Criza de combustibil din Rusia începe să lovească direct economia internă, după ce autoritățile au ajuns să restricționeze vânzările în zeci de regiuni și să ia în calcul importuri de benzină – o măsură rară pentru un mare producător de petrol, potrivit Digi24.
Președintele Vladimir Putin a convocat duminică o întâlnire neprogramată la Kremlin cu oficiali de rang înalt și directori ai celor mai mari companii energetice, recunoscând public că penuria persistă și afectează atât populația, cât și companiile. În declarațiile citate, Putin a admis că încă există cozi la benzinării și că tipul de benzină necesar „nu poate fi întotdeauna găsit”.
„Problemele persistă atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi. Din păcate, încă mai există cozi la benzinării, iar tipul de benzină necesar nu poate fi întotdeauna găsit.”
Ședința a avut loc pe fondul extinderii penuriei în aproape toate regiunile rusești, aproximativ 22 dintre acestea introducând restricții oficiale privind vânzarea de benzină la stațiile de alimentare. În paralel, fermierii au semnalat dificultăți în procurarea combustibilului, în plin sezon agricol de vară – un risc operațional pentru activitățile din teren și pentru lanțurile de aprovizionare.
Pentru a limita criza, Putin a enumerat un set de măsuri deja aplicate sau în pregătire:
Putin a spus că Rusia are 1,7 milioane de tone metrice de benzină în rezervă. Potrivit estimărilor Reuters citate în material, acest volum ar acoperi aproximativ 15 zile de cerere maximă de vară sau circa două luni din consumul zilnic actual.
În pofida intervențiilor, Kremlinul discută inclusiv importul de benzină. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă deja între 100.000 și 150.000 de tone metrice pe lună din Belarus și negociază livrări suplimentare cu Kazahstanul, însă doar o singură rafinărie kazahă ar fi considerată capabilă să exporte combustibil către Rusia.
Penuria vine după luni de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii de rafinare din Rusia. Reuters estimează că producția de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut și este acum cu aproximativ 20% sub cererea internă.
Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk – cu o capacitate anuală de 22 de milioane de tone metrice – ar fi evitat atacurile în ultimele două luni și ar funcționa la capacitate maximă.
În acest context, Putin a indicat că sunt necesare „măsuri sistemice” pentru piața combustibililor, semnalând că soluțiile de urgență nu sunt suficiente pentru a stabiliza aprovizionarea pe termen mai lung.
Recomandate
Refuzul Kremlinului de a accepta o pauză a atacurilor pe distanță lungă prelungește presiunea asupra infrastructurii energetice și a aprovizionării cu combustibil din Rusia , într-un moment în care Moscova recunoaște deja penurii regionale, potrivit Stirile Pro TV . Vladimir Putin a respins ceea ce a numit o propunere ucraineană de reducere a ostilităților și a indicat că ofensiva va continua, în paralel cu accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, președintele Rusiei a spus că obiectivul militar rămâne cucerirea integrală a celor patru regiuni ucrainene din sudul și estul Ucrainei, anexate în 2022: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia , pe care Rusia le controlează doar parțial. Materialul citează Reuters pentru aceste informații. De ce contează: atacurile cu drone și riscul de disfuncționalități în lanțul de combustibil Putin a afirmat că Rusia trebuie să-și sporească rapid capacitatea de apărare aeriană, invocând intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, îndreptate „în principal împotriva industriei petroliere ruse”. Totodată, el a susținut că Rusia „face față cu bine” problemelor de aprovizionare cu combustibil. În același timp, liderul de la Kremlin a recunoscut, mai devreme în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștri și oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, deși a insistat că situația este gestionată. Armistițiul propus de Ucraina, respins pe motiv de „distragere” de la front În interviul televizat, Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca pas către pace, însă Moscova consideră inițiativa o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei frontului, menționată la 1.250 km. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin. Putin a mai afirmat că atacurile ucrainene urmăresc să distragă forțele ruse de la obiectivele principale, pe care le-a descris drept „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Semnale despre reluarea canalului diplomatic cu SUA Potrivit materialului, Putin a spus că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. El a părut să fie de acord cu declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin. În plus, Putin a sugerat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace. Materialul amintește că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, iar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
Vladimir Putin a admis public că Rusia se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți , pe fondul atacurilor asupra infrastructurii și al unor măsuri discutate de autorități, inclusiv un posibil blocaj la exporturile de motorină, potrivit Bild . Mesajul vine într-un moment sensibil, înaintea alegerilor parlamentare programate în septembrie, pentru care partidul de guvernământ își stabilea liniile la un congres la Moscova. La congresul „Edinaja Rossija” („Rusia Unită”), Putin a spus că autoritățile „văd probleme” și că reacționează, invocând inclusiv „atacuri teroriste” asupra teritoriului și asupra unor obiective de infrastructură. Publicația notează că această recunoaștere urmează unei serii de eșecuri recente, între care incendierea repetată a unor instalații petroliere rusești în urma atacurilor ucrainene. Presiune pe piața internă: cozi la benzinării și discuții despre interdicții la export Într-o întâlnire cu reprezentanți ai mai multor ministere și ai principalilor producători de petrol, Putin a criticat explicit disfuncționalitățile din aprovizionare: „La benzinării sunt cozi, iar tipurile de benzină necesare nu sunt întotdeauna disponibile.” Conform aceleiași surse, Kremlinul ia în calcul un export ban pentru motorină și a început să folosească rezervele de benzină . Putin a mai spus că se așteaptă ca, în iulie, să existe o creștere semnificativă a producției principalelor tipuri de combustibil. Un exemplu de tensiune locală menționat în articol: în Crimeea , unele benzinării nu ar mai alimenta deloc persoanele fizice. Context politic și de securitate Putin a promis că Rusia va asigura „securitatea țării” și „inviolabilitatea granițelor” pe termen lung. În același timp, a reluat narativul despre „presiunea fără precedent” a Occidentului și a acuzat statele vestice că ar ignora atacurile Kievului asupra Rusiei, potrivit relatării. Articolul mai menționează arestarea lui Alexander Lunin, descris ca „rebel al armatei”, care ar fi atras atenția prin critici la adresa situației din armată și printr-un videoclip pe Instagram în care l-a atacat pe Putin. De ce contează Recunoașterea publică a problemelor de aprovizionare și discuțiile despre restricții la export sugerează tensiuni operaționale pe piața internă a carburanților , într-un moment în care atacurile asupra infrastructurii și presiunea logistică pot amplifica volatilitatea livrărilor. Dacă Rusia va introduce efectiv un export ban la motorină, măsura ar indica o prioritizare a consumului intern și ar putea semnala dificultăți mai mari în menținerea fluxurilor comerciale obișnuite. [...]
Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să destabilizeze politic Rusia , într-un mesaj transmis înaintea alegerilor pentru Duma de Stat din septembrie, potrivit Digi24 . Declarațiile vin pe fondul pregătirilor Kremlinului pentru scrutin și al presiunilor interne menționate în contextul războiului din Ucraina. Într-un discurs la congresul partidului de guvernământ „ Rusia Unită ”, Putin a susținut că statele occidentale nu au reușit să învingă Rusia „pe câmpul de luptă” și că, în consecință, ar încerca să „agite situația politică și să semene tulburări interne”, relatează Kyiv Independent, citat de Digi24. Tot în acest cadru, liderul de la Kremlin a repetat acuzațiile potrivit cărora Ucraina ar fi recurs la „acte teroriste”, pe măsură ce forțele sale s-ar fi retras de-a lungul liniei frontului. În paralel, Rusia și-a intensificat ofensiva de vară în regiunea Donețk, iar Ucraina a folosit atacuri cu rază lungă pentru a lovi obiective militare și infrastructură economică folosite pentru susținerea efortului de război al Rusiei, conform informațiilor prezentate în articol. Alegerile din septembrie, test de control politic Putin a afirmat că alegerile pentru Duma de Stat vor avea loc conform programului, în septembrie, și i-a lăudat pe soldații ruși care luptă împotriva Ucrainei, numindu-i „adevărata elită” a țării. Digi24 notează că scrutinul are loc cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare, primele de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. În același timp, articolul subliniază că alegerile din Rusia „nu oferă o competiție politică reală”, iar Kremlinul urmărește un rezultat puternic pentru „Rusia Unită” pentru a consolida legitimitatea lui Putin. „Rusia Unită” își anunță candidații-cheie La congresul din 28 iunie, partidul de guvernământ a anunțat că mai multe figuri importante vor reprezenta formațiunea la alegerile pentru Duma de Stat, între care: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov; primarul Moscovei, Serghei Sobianin; comisarul rus pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova. Contextul intern invocat: economie, combustibil, internet, atacuri Articolul indică faptul că alegerile au loc într-un moment de presiuni interne în creștere, enumerate ca: încetinirea creșterii economice, penurie de combustibil în zeci de regiuni, întreruperi repetate ale accesului la internet și atacuri ucrainene cu rază lungă, tot mai frecvente, care afectează adânc teritoriul Rusiei. Potrivit analiștilor citați, erodarea stabilității promise de Kremlin ar putea complica mobilizarea sprijinului electoral pentru „Rusia Unită”, ceea ce face ca mesajele despre „destabilizare externă” să aibă și o miză internă, în prag de scrutin. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa apărarea NATO prin provocări cu „ omuleți verzi ” , un scenariu care ar pune presiune pe mecanismele de reacție ale Alianței și ar crește riscul de escaladare pe flancul estic, potrivit Digi24 . Colonelul Pawel Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, a declarat că Varșovia vede un risc tot mai mare de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, pe fondul evoluțiilor din Ucraina și al percepției că „războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment”. În acest context, el spune că Moscova ar putea încerca să escaladeze situația. Ce înseamnă scenariul „omuleților verzi” Szota a indicat că un atac limitat asupra statelor baltice ar putea lua forma așa-numiților „omuleți verzi” – o referire la soldați ruși în uniforme fără însemne, folosiți în 2014 la preluarea controlului asupra peninsulei Crimeea . În evaluarea sa, Rusia „trece sistematic peste liniile roșii” pentru a testa reacția NATO, iar logica unor astfel de acțiuni ar fi una de costuri reduse pentru Moscova, în timp ce răspunsul Alianței ar fi, în principal, politic, ceea ce ar putea alimenta o escaladare ulterioară. Mesajul Varșoviei: pregătire pentru operațiuni „sub steag fals” Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a avertizat săptămâna trecută asupra unor posibile operațiuni rusești „sub steag fals” (acțiuni atribuite în mod deliberat altcuiva, pentru a crea pretexte sau confuzie). „Trebuie să-i transmitem (președintelui rus Vladimir) Putin că știm ce pune la cale, că nu vom fi păcăliți și că acest lucru ar fi complet inacceptabil și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Context: negările Moscovei și îngrijorările din NATO Vladimir Putin și alți oficiali ruși au susținut în repetate rânduri că Rusia nu intenționează să atace teritoriul NATO. Totuși, potrivit materialului, agenții de informații și structuri militare din mai multe țări NATO și-au exprimat îngrijorări privind o posibilă escaladare, chiar dacă diferă în evaluări legate de momentul și amploarea amenințării. [...]
Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești pun presiune directă pe fluxurile de hidrocarburi care finanțează războiul , iar Vladimir Putin a admis public existența „problemelor”, promițând totodată că statul va „asigura” securitatea, potrivit Stirile Pro TV . Într-un discurs susținut duminică la un congres al partidului Rusia Unită , convocat înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, președintele rus a legat explicit „provocările” de atacurile asupra teritoriului și infrastructurii ruse. „Vedem problemele. Le recunoaştem şi răspundem la ele. Dar vom asigura, fără îndoială, securitatea ţării şi a cetăţenilor noştri.” „Vom depăşi, fără îndoială, toate provocările cu care ne confruntam astăzi, inclusiv atacurile teroriste împotriva teritoriului şi infrastructurii noastre.” De ce contează: ținta este energia, adică finanțarea efortului de război Ucraina și-a intensificat în ultimele luni campania de lovituri aeriene în Rusia și în regiunile ucrainene aflate sub control rusesc, pe care le descrie drept represalii la bombardamentele Moscovei, soldate aproape zilnic cu victime de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022. Miza operațională și economică este infrastructura energetică: Ucraina vizează, în special, obiective care pot întrerupe fluxul de hidrocarburi, pe care Kievul îl descrie drept o sursă cheie prin care Kremlinul își finanțează războiul. Exemple recente invocate în articol Putin a făcut declarațiile la câteva ore după un atac „masiv” cu drone asupra regiunii Krasnodar (sud-vest), în care o persoană a murit și a izbucnit un incendiu la rafinăria Sloviansk-on-Kuban, potrivit guvernatorului regional Veniamin Kondratiev. Totodată, articolul amintește că: pe 18 iunie, un atac asupra unei importante rafinării din Moscova a provocat explozii și un incendiu masiv; Peninsula Crimeea , anexată de Rusia în 2014, a fost plasată vineri „în stare de urgență” din cauza valurilor de atacuri, măsuri care au inclus suspendarea vânzărilor de combustibil către persoane fizice și instituirea unor întreruperi de curent. În acest context, mesajul Kremlinului urmărește să transmită că autoritățile recunosc vulnerabilități, dar susțin că pot menține funcționarea statului și securitatea internă, în pofida loviturilor asupra infrastructurii. [...]
Încetarea atacurilor SUA–Iran și reluarea negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz readuc în prim-plan riscul operațional dintr-un coridor-cheie pentru transportul maritim , într-un armistițiu descris ca fragil, potrivit Digi24 , care citează Axios și declarațiile unui înalt oficial american. Discuțiile ar urma să aibă loc marți, la Doha (Qatar), cu obiectivul de a soluționa disputa legată de Strâmtoarea Ormuz. Înțelegerea vine după ce armistițiul, aflat la ziua 11, a fost deja pus sub presiune de reluarea atacurilor de ambele părți și de amenințarea președintelui american Donald Trump că ar putea relua războiul și „duce treaba la bun sfârșit”, notează publicația. Un punct de fricțiune îl reprezintă interpretările diferite ale memorandumului de înțelegere (MOU) privind încetarea războiului, în special prevederile referitoare la Strâmtoarea Ormuz. Un oficial american a spus că Washingtonul a decis oprirea operațiunilor militare: „Am decis să încetăm toate acțiunile cinetice.” Ce prevede memorandumul și de ce contează pentru traficul comercial Conform memorandumului, Iranul s-a angajat „să depună toate eforturile necesare” pentru a asigura trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoare, iar Statele Unite au ridicat blocada impusă asupra porturilor iraniene. Din perspectiva operațională, miza imediată este funcționarea predictibilă a tranzitului maritim: acordul include și o măsură de coordonare militară menită să reducă riscul de incidente în zonă. „Linia directă” militară, încă nefuncțională În negocierile de săptămâna trecută din Elveția , delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance a convenit cu Iranul înființarea unei „linii directe” între armata SUA și IRGC (Corpul Gărzii Revoluționare Islamice) pentru coordonarea traficului în strâmtoare. Totuși, până sâmbătă, această „linie directă” nu era încă operațională, în timp ce Iranul a reluat poziția potrivit căreia navele trebuie să își coordoneze trecerea, potrivit informațiilor citate. Unde se mută agenda: de la nuclear, la Ormuz Discuțiile de marți ar fi fost programate inițial în Elveția și ar fi vizat programul nuclear al Iranului, însă escaladarea a dus la schimbarea locației și la reorientarea agendei către Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei surse la curent cu negocierile. Nick Stewart, care conduce echipa tehnică a SUA, este așteptat să participe la discuții, conform unui oficial american și unei surse informate. Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, mai notează sursa citată. [...]
