Știri
Știri din categoria Diverse
Criza de combustibil din Rusia începe să lovească direct economia internă, după ce autoritățile au ajuns să restricționeze vânzările în zeci de regiuni și să ia în calcul importuri de benzină – o măsură rară pentru un mare producător de petrol, potrivit Digi24.
Președintele Vladimir Putin a convocat duminică o întâlnire neprogramată la Kremlin cu oficiali de rang înalt și directori ai celor mai mari companii energetice, recunoscând public că penuria persistă și afectează atât populația, cât și companiile. În declarațiile citate, Putin a admis că încă există cozi la benzinării și că tipul de benzină necesar „nu poate fi întotdeauna găsit”.
„Problemele persistă atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi. Din păcate, încă mai există cozi la benzinării, iar tipul de benzină necesar nu poate fi întotdeauna găsit.”
Ședința a avut loc pe fondul extinderii penuriei în aproape toate regiunile rusești, aproximativ 22 dintre acestea introducând restricții oficiale privind vânzarea de benzină la stațiile de alimentare. În paralel, fermierii au semnalat dificultăți în procurarea combustibilului, în plin sezon agricol de vară – un risc operațional pentru activitățile din teren și pentru lanțurile de aprovizionare.
Pentru a limita criza, Putin a enumerat un set de măsuri deja aplicate sau în pregătire:
Putin a spus că Rusia are 1,7 milioane de tone metrice de benzină în rezervă. Potrivit estimărilor Reuters citate în material, acest volum ar acoperi aproximativ 15 zile de cerere maximă de vară sau circa două luni din consumul zilnic actual.
În pofida intervențiilor, Kremlinul discută inclusiv importul de benzină. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că Rusia importă deja între 100.000 și 150.000 de tone metrice pe lună din Belarus și negociază livrări suplimentare cu Kazahstanul, însă doar o singură rafinărie kazahă ar fi considerată capabilă să exporte combustibil către Rusia.
Penuria vine după luni de atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii de rafinare din Rusia. Reuters estimează că producția de combustibil a Rusiei a scăzut cu 25% în iunie față de aceeași perioadă a anului trecut și este acum cu aproximativ 20% sub cererea internă.
Dintre cele mai mari rafinării, doar cea din Omsk – cu o capacitate anuală de 22 de milioane de tone metrice – ar fi evitat atacurile în ultimele două luni și ar funcționa la capacitate maximă.
În acest context, Putin a indicat că sunt necesare „măsuri sistemice” pentru piața combustibililor, semnalând că soluțiile de urgență nu sunt suficiente pentru a stabiliza aprovizionarea pe termen mai lung.
Recomandate
Kremlinul acuză lideri occidentali că împing spre escaladare, pe fondul discuțiilor despre lovituri în adâncimea Rusiei , după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb , a susținut public extinderea capacității Ucrainei de a ataca ținte din interiorul teritoriului rus, potrivit Digi24 . Reacția Moscovei indică o înăsprire a retoricii și menține ridicat riscul de tensiuni suplimentare în relația Rusia–NATO, într-un moment în care tema loviturilor „în profunzime” rămâne una dintre cele mai sensibile linii de demarcație ale conflictului. Stubb a declarat, la o conferință de presă la Kiev, că partenerii Ucrainei ar trebui să o ajute să-și extindă capacitatea de a lovi „în profunzime” în interiorul Rusiei, argumentând că o astfel de abordare ar crește costul războiului pentru Moscova și ar putea influența opinia publică rusă în direcția încheierii conflictului. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că afirmațiile liderului finlandez au surprins Moscova și l-a acuzat pe Stubb, alături de prim-ministrul britanic Andy Burnham, că ar dori continuarea războiului din Ucraina. „Acest lucru nu provoacă nicio altă reacţie în afară de surpriză (...). Dar acum vedem că retorica escaladării a prevalat în cele din urmă”, a spus Peskov într-o conferinţă de presă telefonică. Peskov a mers mai departe, susținând că Stubb ar fi un „reprezentant proeminent” al unei așa-numite „partide a războiului” și că liderii occidentali ar „înșela” alegătorii atunci când vorbesc despre posibilitatea de a învinge Rusia. „Domnul Stubb este, de asemenea, un reprezentant proeminent la partida războiului, alături de prim-ministrul britanic. Ei îşi înşeală alegătorii susţinând că este posibil să învingă Rusia (...) şi par să refuze să ia în considerare realităţile de pe teren”, a afirmat Peskov. Context: Finlanda în NATO și sensibilitatea „loviturilor în profunzime” Finlanda, descrisă ca aliat fidel al Kievului, a intrat în NATO în 2023, decizie care a pus capăt unei perioade de aproximativ șapte decenii de nealiniere militară și a dus, practic, la dublarea lungimii frontierei comune NATO–Rusia, conform informațiilor din material. În acest cadru, reacția Kremlinului la declarațiile lui Stubb arată că Moscova tratează sprijinul politic pentru atacuri ucrainene pe teritoriul rus drept un element de escaladare, cu potențial de a amplifica tensiunile cu statele NATO care susțin Kievul. [...]
O serie de incidente la fabrici de armament din Europa ridică riscuri operaționale pentru lanțul de aprovizionare militar al NATO , pe fondul unor evaluări ale serviciilor de informații occidentale potrivit cărora Rusia ar urmări să perturbe producția fără a trece pragul care ar putea declanșa Articolul 5 , relatează Digi24 . Potrivit materialului, care citează The Daily Telegraph prin intermediul novinite.com , Kremlinul ar recruta membri ai grupărilor infracționale locale pentru acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării. Scopul ar fi ca operațiunile să rămână „sub pragul” ce ar putea conduce la invocarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă a NATO). Incidentele invocate: Estonia, Bulgaria, Italia Cel mai recent caz menționat este în Estonia, unde Letonia a reținut în această săptămână trei cetățeni letoni, suspectați că au incendiat o fabrică de drone din Estonia. Clădirea, deținută de Milrem Robotics (Tallinn), a fost incendiată în noaptea de 15 august. Compania furnizează arme Ucrainei și este prezentată ca una dintre cele două companii străine care livrează vehicule terestre fără pilot forțelor armate ucrainene. Premierul estonian Kristen Michal a declarat, după incident, că anchetatorii verifică dacă a fost vorba despre sabotaj și dacă Rusia ar fi putut fi implicată. În paralel, articolul indică explozii la producători din domeniul apărării din Italia și Bulgaria, la începutul lunii, considerate parte dintr-un tipar mai larg analizat de serviciile de informații occidentale pentru posibile legături cu operațiuni rusești. Cazul Bulgariei: explozia de la EMCO și limitele informațiilor publice În Bulgaria, o explozie majoră a avut loc pe 10 august la o fabrică operată de EMCO, descrisă drept unul dintre cei mai mari producători privați de arme din țară. Compania produce muniție de artilerie de 155 mm pentru Ucraina. Conform informațiilor prezentate, un incendiu izbucnit într-un camion parcat lângă un depozit s-a extins și a dus, în final, la explozie. Autoritățile bulgare au anunțat la câteva ore după incident, în timp ce incendiul era încă stins, că nu există dovezi privind o interferență din exterior. În text se precizează și că explozia rămâne „oficial neexplicată” dincolo de această succesiune de evenimente. De ce contează: presiune pe producția europeană de apărare, fără escaladare formală Evaluarea citată susține că Rusia ar încerca să perturbe producția europeană de apărare, evitând totodată acțiuni care ar oferi NATO o bază clară pentru invocarea Articolului 5. Utilizarea unor intermediari locali ar îngreuna atribuirea responsabilității și ar permite Moscovei să se distanțeze de incidente, provocând în același timp perturbări companiilor implicate în sprijinirea Ucrainei. În același timp, materialul subliniază explicit o limitare importantă: informațiile disponibile nu demonstrează că exploziile din Bulgaria sau Italia au fost operațiuni rusești, iar autoritățile care investighează nu au prezentat public dovezi de sabotaj străin. [...]
Elon Musk leagă controlul asupra inteligenței artificiale de o cursă a investițiilor în putere de calcul , susținând că, odată ce tehnologia va deveni suficient de avansată, oamenii nu o vor mai putea controla direct, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute în primul discurs ținut în fața angajaților Cursor AI, companie achiziționată recent de Musk. În acest context, Musk spune că este „important” ca SpaceXAI să construiască o tehnologie care să realizeze controlul automat al AI-ului, înaintea companiilor rivale. Mesajul are o miză operațională și economică: cine ajunge primul la un mecanism de „control” ar putea seta standarde de piață și ar putea atrage capital și clienți într-un domeniu în care avantajele se traduc rapid în cote de piață. Achiziția Cursor AI și motivul invocat SpaceXAI a cumpărat Cursor AI pentru 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 mld. lei), iar scopul „evident” al tranzacției, conform articolului, este dublu: îmbunătățirea abilităților de programare ale modelului lingvistic Grok; acces la specialiști și la putere suplimentară de calcul. Cursor AI este descrisă ca deținând o platformă avansată de programare autonomă cu ajutorul AI-ului, ceea ce sugerează o integrare orientată spre accelerarea dezvoltării produsului, nu doar o extindere de portofoliu. Poziționarea pe piață: Grok „mult în urma” și liderul invocat În același discurs, Musk a recunoscut că Grok este „mult în urma” concurenței ca nivel de performanță. El a indicat Anthropic drept liderul detașat al pieței, menționând modelele Mythos ca fiind considerate cele mai bune în prezent, fără un concurent de același nivel. Articolul notează și un potențial conflict de interese implicit: Musk este „în același timp, îngrijorat și interesat financiar” de evoluția inteligenței artificiale, în condițiile în care SpaceXAI este prezentată ca unul dintre marii producători de modele lingvistice. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, următorul pas logic pentru SpaceXAI ar fi integrarea tehnologiei Cursor AI pentru a crește capacitățile de programare și performanța Grok, în paralel cu investiții în putere de calcul. Digi24 nu oferă un calendar sau ținte măsurabile, astfel că ritmul și amploarea implementării rămân neclare. [...]
FMI avertizează că datoriile și infastructura de dobânzi ridicate pot deveni următorul șoc pentru economie , chiar dacă impactul crizei energetice declanșate de războiul cu Iranul a fost, până acum, mai mic decât se anticipa, potrivit Stirile Pro TV . Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva , a vorbit înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20, programată săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord, într-un moment în care piețele urmăresc atât evoluția prețurilor la energie, cât și semnalele privind dobânzile și finanțarea datoriei publice. De ce contează: presiunea pe finanțarea datoriilor rămâne ridicată Mesajul central al FMI este că reziliența economiei globale nu elimină riscurile, ci doar le mută: datoriile mari devin mai greu de finanțat dacă dobânzile rămân ridicate, iar asta poate pune presiune pe bugetele publice. Georgieva a indicat și deteriorarea poziției fiscale în unele țări, reflectată inclusiv în creșterea randamentelor obligațiunilor. În practică, combinația dintre datorii ridicate și costuri mari ale împrumuturilor poate însemna spațiu mai mic pentru cheltuieli publice și o sensibilitate mai mare la șocuri viitoare, inclusiv la noi episoade de volatilitate energetică sau comercială. Șocul energetic: Strâmtoarea Ormuz, impact mai mic decât se temea FMI Georgieva a spus că efectele energetice ale închiderii Strâmtorii Ormuz au fost până acum mai reduse decât se temea inițial FMI. Publicația enumeră mai multe mecanisme care au limitat impactul: utilizarea rezervelor de petrol și gaze; creșterea producției de energie din afara Golfului; reducerea cererii de energie; extinderea capacităților din surse regenerabile; revenirea temporară, în unele țări, la o utilizare mai intensă a cărbunelui. Inflația și dobânzile: dezinflația încetinește, riscul e „mai mult timp sus” Un alt risc major semnalat este încetinirea procesului de dezinflație (scăderea inflației). Dacă reducerea inflației își pierde din ritm, băncile centrale ar putea menține o politică monetară restrictivă mai mult timp, ceea ce ar însemna dobânzi ridicate pe o perioadă mai lungă. Consecințele posibile, potrivit aceleiași surse, se văd în lanț: creditare mai scumpă, investiții mai prudente, consum temperat și costuri mai mari de finanțare pentru guverne. Context: „duelul” dintre energie și investițiile în inteligență artificială Georgieva a descris situația actuală ca un „duel” între efectele negative ale perturbării aprovizionării cu energie din Golf și investițiile masive în inteligență artificială, care susțin activitatea economică și încep să se extindă dincolo de Statele Unite. În evaluarea FMI, riscurile pentru economia mondială sunt „mai echilibrate” decât erau în aprilie, dar rămân înclinate spre scenarii negative, pe fondul presiunilor fiscale și al inflației persistente. [...]
Bugetul pentru electrice și motociclete din Rabla s-a epuizat în minute, semn că cererea depășește oferta de subvenții , iar sesiunea de înscrieri urmează să se încheie pe măsură ce se termină alocarea de aproape 94 de milioane de lei, potrivit Digi24 . Banii pentru motociclete – 3 milioane de lei – au fost consumați în primele patru minute, pe fondul a peste 1.000 de cereri depuse, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu , pentru Digi24. Totodată, bugetul alocat pentru mașinile electrice s-a epuizat în mai puțin de o oră. Ce arată „epuizarea în timp record”: presiune pe buget și pe planificarea achizițiilor Ritmul de consum al fondurilor indică o cerere foarte ridicată pentru segmentele subvenționate mai agresiv, ceea ce îi poate lăsa pe mulți solicitanți în afara programului dacă nu prind fereastra de înscriere. Un director de vânzări auto din Oradea, Cristian Martin, spune că programul îi „impulsionează” pe clienți să cumpere și observă o orientare către motorizările plug-in hybrid și electric. Un beneficiar, Anton, a descris procesul de înscriere și a spus că a ales, în final, o mașină plug-in hybrid, după ce a oscilat între electrică și plug-in hybrid. Cum sunt împărțiți banii și cât valorează eco-tichetele Eco-tichetele menționate în material sunt: peste 18.000 de lei pentru automobile electrice; 15.000 de lei pentru mașini plug-in hybrid; 12.000 de lei pentru mașini cu propulsie hibridă; 10.000 de lei pentru cele cu motoare termice. Din fondurile rămase neutilizate din această sesiune (aproape 94 de milioane de lei), aproape 70 de milioane de lei sunt destinați achiziției de mașini cu motoare termice (inclusiv instalații GPL), iar 20,4 milioane de lei sunt pentru mașini plug-in hybrid, electrice sau pe hidrogen, potrivit jurnalistului Digi24 Bogdan Băcilă. Context: cereri multe și discuții despre schimbarea regulilor din 2027 În prima săptămână de la lansarea programului Rabla, în iulie, au fost depuse aproape 6.000 de cereri pentru automobile electrice și hibride plug-in și aproape 10.000 de cereri pentru benzină și hibride clasice. Bugetul total pentru acest an este de 300 de milioane de lei. Ministrul Mediului a mai spus că, de anul viitor, programul Rabla „s-ar putea schimba” pentru a favoriza mașinile fabricate sau asamblate în Europa. Separat, Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), consideră că accentul ministerului este mai mult pe tehnologii mai vechi și mai puțin pe cele noi, precum electricele și plug-in hybrid. [...]
România riscă întârzieri la ultima cerere de plată din PNRR dacă legea ANI intră în evaluare cu prevederi contestate , iar Guvernul mizează pe posibilitatea unor corecții rapide dacă Bruxelles-ul semnalează probleme, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a comentat scrisoarea grupurilor PPE și Renew din Parlamentul European către Ursula von der Leyen, prin care se cere verificarea modificărilor la legea ANI și a „amendamentului Fritz”, cu solicitarea ca, în caz de încălcare a legislației europene, să fie blocată ultima cerere de plată a României din PNRR. Comisia Europeană a anunțat marți că legea va fi evaluată în cadrul ultimei cereri de plată a României, conform aceleiași surse. Miza: jalon PNRR și risc de blocaj administrativ Bolojan a susținut că demersul europarlamentarilor trebuie înțeles ca o verificare a legislației adoptate în România, nu ca o decizie directă de „tăiere a banilor”. În același timp, el a indicat că un vot în Senat urma să aibă loc miercuri, pe acest subiect, în logica „bifării” jalonului necesar pentru accesarea fondurilor. „Trebuie votat acest proiect de lege, în așa fel încât România să bifeze și acest jalon” În argumentația sa, premierul interimar a spus că, în perioada recentă, obiectivul a fost ca România „să-și încaseze banii”, inclusiv prin compromisuri în Parlament, menționând că au rămas neînchise două jaloane mari: Legea salarizării și Legea ANI. „Amendamentul Fritz” și problema retroactivității Bolojan a afirmat că amendamentul propus de PSD și AUR „în mod evident îl vizează” pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și că efectele lui trebuie dezbătute chiar dacă a fost declarat constituțional de CCR. El a criticat ideea de aplicare retroactivă a sancțiunii, în condițiile în care prevederile anterioare indicau aplicarea de la finalul mandatului. „Astăzi e vizată o persoană, mâine poate să fie altcineva și este, oricum, un lucru anormal” Totodată, Bolojan a spus că „anomalia” ar trebui eliminată prin modificări ulterioare și a menționat că USR ar fi depus deja un nou proiect la Camera Deputaților în acest sens. Ce urmează: corecții rapide sau costuri indirecte Premierul interimar a indicat că, dacă verificarea Comisiei Europene se face rapid și se constată nereguli, România ar putea interveni cu ajustări legislative. „Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții” În lipsa unor corecții, Bolojan a avertizat asupra unor efecte de reputație și de relație instituțională cu Comisia Europeană, care „înseamnă niște costuri” suportate indirect, în contextul în care finanțarea europeană este legată de modul de adoptare a legislației și de respectarea valorilor europene. [...]
