Știri
Știri din categoria Diverse
Pauză la scumpiri, prețurile la pompă au rămas neschimbate duminică, 27 septembrie 2026, în București și în marile orașe monitorizate, după majorările succesive din zilele anterioare, potrivit Libertatea. Pentru șoferi și companii, stabilizarea temporară înseamnă costuri previzibile pe termen scurt, într-un context în care motorina rămâne susținută și de o măsură fiscală valabilă până la final de lună.
În Capitală, benzina standard a fost cotată între 9,99 și 10,13 lei/litru. Cel mai mic preț a fost la Petrom și Socar (9,99 lei/litru), iar cel mai ridicat la Rompetrol (10,13 lei/litru). La MOL, OMV și Lukoil, benzina standard s-a menținut la 10,05 lei/litru.
Motorina standard s-a vândut între 10,91 și 10,99 lei/litru, fără modificări față de sâmbătă. Prețul minim (10,91 lei/litru) a fost la Petrom și într-o stație Socar, în timp ce restul stațiilor Socar au afișat 10,94 lei/litru. La MOL, OMV și Rompetrol, motorina a fost 10,97 lei/litru, iar la Lukoil – 10,99 lei/litru.
Ministerul Finanțelor a anunțat pe 15 septembrie că reducerea cu 25% a accizei la motorină va fi menținută până la sfârșitul lunii septembrie, măsură care urmărește diminuarea presiunii fiscale asupra prețurilor de la pompă.
La nivel național, cea mai ieftină benzină a fost 9,87 lei/litru, disponibilă la stația Petrolium din Iernut (județul Mureș), pe strada Tudor Vladimirescu nr. 2, E60. Prețul minim a rămas același ca sâmbătă, dar s-a schimbat stația care îl afișează (cu o zi înainte, același preț era la stația Dacma din Lungulețu, județul Dâmbovița).
Cea mai ieftină motorină din țară a fost 10,75 lei/litru, vândută la stația Dacma din Lungulețu, pe strada Principală, DN7, nr. 172, la același preț și în aceeași stație ca sâmbătă.
În marile orașe, minimele menționate au fost:
Prețurile sunt orientative și pot varia în funcție de stație, ora actualizării și localitate, iar șoferii sunt sfătuiți să verifice tarifele înainte de alimentare.
Recomandate
Poliția Metropolitană a legat furturile de telefoane din Londra de o rețea de export în China , după ce o anchetă pornită de la un singur dispozitiv găsit într-un colet sigilat lângă aeroportul Heathrow a dus la confiscări de milioane de lire și la condamnări cu închisoare, potrivit Digi24 . Investigația a început cu puțin înainte de Crăciunul din 2024, când proprietarul unui telefon furat l-a localizat electronic într-un depozit și a alertat DHL, conform BBC (citată de Digi24). Polițiștii au găsit atunci peste 800 de dispozitive, grupate în cutii, care urmau să fie trimise la Hong Kong; o parte erau învelite în folie de aluminiu, metodă folosită frecvent pentru a bloca semnalul și a împiedica localizarea. Operațiunea „Echosteep ” și dimensiunea financiară Cazul a declanșat o anchetă amplă, denumită Operațiunea „Echosteep”, în care au fost implicați și detectivi specializați în jafuri armate și trafic de droguri. Ulterior, alte transporturi au fost interceptate, iar probele criminalistice au dus la identificarea a doi suspecți puși sub supraveghere. În septembrie 2025, polițiștii au oprit o mașină în districtul londonez Waltham Forest și i-au arestat pe Amir Muhammad Khadikhel și Ismat Miakhel. În vehicul au fost găsite mai multe telefoane, inclusiv dispozitive învelite în folie de aluminiu; cei doi aveau la gât ace folosite pentru scoaterea cartelelor SIM. Poliția spune că aproximativ 2.000 de alte dispozitive au fost descoperite în imobile legate de cei doi. Ancheta a scos la iveală și folosirea unui magazin din estul Londrei (Roshan Fruit and Nuts, pe Lea Bridge Road, în Leyton) ca punct de depozitare: în subsol, în cutii etichetate ca produse alimentare uscate, erau ascunse telefoane învelite în folie de aluminiu. Acolo au fost găsite și 44.665 de lire sterline în numerar (aprox. 260.000 lei). Într-un alt imobil, telefoane furate fuseseră ascunse într-un cuptor cu microunde. Potrivit procurorilor, poliția a confiscat peste 5.000 de telefoane legate de rețea, cu o valoare estimată pe piața britanică la aproximativ 5,5 milioane de lire sterline (aprox. 32,2 milioane lei). Condamnări și suspiciuni privind exporturi masive Khadikhel (35 de ani), Miakhel (33 de ani) și un al treilea bărbat, Mansoor Mohammed (30 de ani), au pledat vinovați în aprilie pentru asociere în vederea manipulării de bunuri furate și participare la activitățile infracționale ale unui grup organizat; primii doi au recunoscut și acuzația de asociere în vederea scoaterii bunurilor furate din țară. Vineri, instanța i-a condamnat la: 9 ani și jumătate de închisoare pentru Khadikhel; 9 ani pentru Miakhel; 6 ani și jumătate pentru Mohammed. Judecătorul Adam Hiddleston a motivat că infracțiunile au avut o amploare financiară „enormă” și au fost „foarte bine organizate și sofisticate”. Poliția suspectează că rețeaua a scos din țară până la 40.000 de telefoane în 2024 și 2025, exportându-le în China — echivalentul a aproximativ 40% dintre toate telefoanele furate în Londra în acea perioadă. Ce arată cazul despre „lanțul” furt–export și ce urmează Comandantul Andy Featherstone (Poliția Metropolitană) a descris o structură „pe multe niveluri ierarhice”, în care colectorii recrutau hoți de stradă prin rețele sociale și stabileau prețuri pe dispozitiv. El a indicat că un telefon modern se vindea, în cele mai multe cazuri, în jur de 500 de lire sterline (aprox. 2.900 lei), iar unele dispozitive — în special iPhone-uri — „pot ajunge” la valori mult mai mari în China și Hong Kong. Pe partea operațională, Poliția Metropolitană spune că a făcut 14 arestări în legătură cu operațiunea, a confiscat peste 250.000 de lire sterline în numerar (aprox. 1,46 milioane lei) și a recuperat peste 10.000 de telefoane furate; peste 1.000 de victime și-au primit dispozitivele înapoi. Pentru depistarea hoților de stradă, polițiștii au folosit biciclete electrice, drone și tehnologie de recunoaștere facială în timp real. În paralel, cazul alimentează discuția despre reglementare și responsabilitatea industriei: comisarul Mark Rowley a cerut o lege care să oblige companiile de telefonie să publice date despre dispozitivele furate și despre eventuala reconectare a acestora și a solicitat măsuri prin care telefoanele furate să devină complet inutilizabile. Poliția a precizat că a început să facă schimb de date cu Apple pentru a urmări mai atent dacă telefoanele furate sunt reconectate ulterior la o rețea de telefonie mobilă. [...]
Securitatea la baza aeriană americană RAF Fairford a fost întărită semnificativ , după un incident care a dus la evacuarea unui sat din apropiere și la intervenția poliției înarmate și a echipelor specializate în explozivi, potrivit Digi24 . Măsurile suplimentare includ baraje rutiere, restricționarea accesului în zonă și prezența unor vehicule de urgență în apropierea bazei, relatează Reuters, citată de publicație. Contextul este unul sensibil: Fairford este o bază importantă a Forțelor Aeriene ale SUA și a fost folosită pentru lansarea unor operațiuni împotriva Iranului în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. Evacuare în Whelford și verificări „din ușă în ușă” În actualizarea publicată duminică, Digi24 notează că locuitorilor din Whelford li s-a ordonat să-și părăsească locuințele, în timp ce poliția înarmată și serviciile de urgență au intervenit în zonă. Poliția a făcut controale din ușă în ușă, inclusiv pe Horcott Road, iar drumurile au fost închise și a fost instituit un cordon de securitate. Operațiunea are loc după arestarea mai multor bărbați suspectați de încălcarea legislației britanice privind explozivii. Specialiștii armatei în dezamorsarea munițiilor explozive au examinat mai multe vehicule, iar localnicii au fost duși la un centru de agrement din apropiere. La fața locului au fost mobilizate și ambulanțe (inclusiv vehicule HART), autospeciale de pompieri și unități specializate de intervenție. Autoritățile au transmis că incidentul este considerat „sub control”, însă, potrivit informațiilor prezentate, poliția nu a stabilit o legătură între arestări și baza RAF Fairford. De ce contează: protecția infrastructurii militare și efectele în teren Cazul arată cum riscurile de securitate din jurul infrastructurii militare pot produce rapid efecte operaționale și pentru comunitățile din proximitate: restricții de circulație, evacuări și mobilizare de resurse de urgență. Un purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ale SUA a spus că instituția este la curent cu situația, dar nu va discuta măsuri specifice. În schimb, a indicat că forțele americane din Marea Britanie își ajustează permanent nivelul de protecție: „Aripa 501 de sprijin în luptă și celelalte aripi ale noastre staționate în Marea Britanie rămân vigilente și vor lua măsurile adecvate pentru a asigura siguranța și securitatea membrilor noștri ai forțelor armate americane, a civililor, a contractorilor și a familiilor acestora.” „Evaluăm în mod constant o serie de factori care determină ce măsuri instituim sau modificăm pentru a ne proteja instalațiile, personalul și familiile acestora.” În iulie, Marea Britanie a anunțat că forțele sale armate sunt pregătite să protejeze țara împotriva oricărui atac, după un avertisment al Gărzilor Revoluționare Iraniene legat de decolarea bombardierelor americane de la Fairford, mai notează Digi24. Ce urmează rămâne neclar din informațiile disponibile: ancheta privind suspecții și verificările din teren sunt în desfășurare, iar autoritățile nu au indicat public, până acum, o conexiune directă între arestări și baza aeriană. [...]
NATO vrea schimb de informații mai rapid între aliați pentru a atribui atacurile hibride și a evita escaladarea potrivit Digi24 , care relatează despre demersul generalului american Alexus Grynkewich , comandantul Suprem Aliat al NATO pentru Europa, pe fondul intensificării incidentelor atribuite Rusiei în Europa. Generalul a cerut în ultimele săptămâni aliaților să furnizeze mai multe detalii despre incidentele hibride și despre răspunsurile la acestea, pentru ca Alianța să aibă o imagine mai completă asupra amenințărilor, au declarat pentru Politico doi diplomați NATO și o persoană familiarizată cu subiectul, sub protecția anonimatului. De ce contează: atribuirea responsabilității poate fi accelerată Inițiativa pornește de la o problemă operațională: statele membre dețin adesea informații diferite despre operațiuni rusești suspectate, iar această fragmentare poate încetini procesul de atribuire a responsabilității și poate îngreuna identificarea campaniilor hibride transnaționale. Oficialii citați susțin că un schimb mai intens de informații ar putea ajuta aliații să coordoneze și să accelereze atribuirea responsabilității către Rusia, ceea ce ar permite un răspuns mai coerent. Subiectul a fost discutat și la o reuniune a celor 32 de generali de vârf ai NATO, organizată săptămâna trecută la Copenhaga . Context: mai multe incidente, opțiuni limitate fără escaladare În material sunt enumerate episoade recente care au pus NATO sub presiune, inclusiv tentative de sabotaj, atacuri cibernetice și încălcări ale spațiului aerian. Alianța spune că răspunde „comportamentului nesăbuit” al Moscovei, dar are mijloace limitate de reacție fără a ajunge la un răspuns militar convențional, care ar crește riscul unei escaladări mai ample. Digi24 notează și exemple invocate de capitalele europene, inclusiv acuzații privind drone și rachete ajunse în spațiul aerian al unor state, precum și un complot dejucat împotriva aeroportului din Leipzig, în Germania, luna precedentă. În această săptămână, drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și al României după atacuri rusești asupra Ucrainei din noaptea de miercuri; Polonia a mobilizat avioane de vânătoare după o încălcare scurtă a spațiului aerian de către un elicopter rus, iar drone rusești au zburat în apropierea frontierei cu Ucraina. În pofida avertismentelor unor lideri europeni privind riscul unei incursiuni ruse într-o țară NATO, Alianța nu și-a schimbat evaluarea și afirmă că nu vede o amenințare iminentă de atac din partea Rusiei. Ce urmează: parteneriat cu operatori privați din energie și discuții despre Articolul 5 Potrivit unui înalt oficial NATO citat de Digi24, Alianța ar urma să prezinte în noiembrie un nou parteneriat cu operatorii privați ai infrastructurii energetice critice, pentru întărirea protecției împotriva atacurilor hibride rusești. Programul, inspirat din „Baltic Sentry”, ar include: informări despre amenințări pentru operatori; exerciții comune; o „cutie cu instrumente” împotriva dronelor, a inteligenței artificiale de frontieră și a amenințărilor fizice. În paralel, unii aliați au luat în calcul și o dezbatere despre tipul de atac hibrid care ar putea declanșa Articolul 5 (clauza de apărare colectivă), însă alți aliați au respins ideea. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reiterat că Articolul 5 este „în mod deliberat ambiguu”: „Articolul 5 este în mod deliberat ambiguu, așa că nu vom spune niciodată cu exactitate când este sau nu declanșat articolul 5”. Grynkewich a confirmat ulterior pentru Reuters demersul privind schimbul de informații, afirmând că Alianța va „rămâne calmă și încrezătoare” în gestionarea riscurilor asociate atacurilor hibride. [...]
Tehnologia „bateriei din oțel” testată de Apple ar putea împinge capacitățile spre 10.000 mAh pe Android , ceea ce ar schimba direct compromisurile de design (grosime, greutate, spațiu intern) și ar alimenta o nouă rundă de diferențiere între producători, potrivit Android Headlines . Publicația discută despre o abordare de construcție a bateriei asociată cu iPhone, în care „oțelul” ar fi folosit în arhitectura pachetului de baterie, cu potențialul de a permite densități mai bune de ambalare și, implicit, baterii semnificativ mai mari în telefoane fără creșteri disproporționate ale volumului. În acest scenariu, pragul de 10.000 mAh ar deveni realist pentru unele modele Android orientate spre autonomie. De ce contează: autonomie mai mare fără „cărămidă” în buzunar Miza nu este doar o cifră de marketing, ci spațiul intern din telefon. Dacă o soluție de tip „carcasă din oțel” (în jurul celulei sau ca parte a pachetului) permite o utilizare mai eficientă a volumului disponibil, producătorii pot alege între două direcții: să păstreze dimensiunile apropiate de cele actuale și să crească autonomia; sau să mențină autonomia, dar să elibereze spațiu pentru alte componente (camere mai mari, răcire, antene). Android Headlines leagă această posibilă evoluție de tendința deja vizibilă la unii producători Android de a mări agresiv capacitățile bateriilor, în special în zona modelelor mari („monștri” de autonomie). Ce este cert și ce rămâne speculație Materialul are un caracter prospectiv: vorbește despre ce „ar putea” permite această tehnologie dacă se confirmă și dacă este adoptată mai larg în industrie. Publicația nu indică, în fragmentul disponibil aici, un calendar ferm de implementare și nici un model concret confirmat care să vină cu o baterie de 10.000 mAh bazată pe această soluție. Pe scurt, informația relevantă pentru piață este direcția: dacă Apple validează o anumită arhitectură de baterie, efectul de contagiune în lanțul de aprovizionare (furnizori, designeri de componente, standarde interne) poate accelera adoptarea și în ecosistemul Android, unde competiția pe autonomie este mai agresivă. [...]
Ridicarea sancțiunilor UE pentru Usmanov și Fridman riscă să slăbească regimul de sancțiuni și să deschidă o nouă linie de atac – juridică și politică – pentru alți miliardari ruși cu active blocate în Occident, potrivit Digi24 . Decizia Uniunii Europene de a-i scoate de pe lista sancțiunilor pe Alișer Usmanov și Mihail Fridman a fost percepută ca un posibil precedent de către alți oameni de afaceri ruși sancționați, care, de ani, se confruntă cu blocarea activelor și restricții de călătorie, în principal către Orientul Mijlociu și Asia. Digi24 relatează, citând The Moscow Times, că în rândul miliardarilor ruși există însă scepticism privind șansele unei ieșiri rapide din acest statut, mulți considerând că cele două cazuri au avut circumstanțe specifice. Totuși, unii dintre cei intervievați într-un sondaj Bloomberg (menționat în material) spun că vor analiza atent exemplul lui Fridman, în speranța că poate fi folosit ca precedent în propriile demersuri. De ce a ridicat UE sancțiunile și ce semnal transmite Potrivit informațiilor prezentate, UE a ridicat sancțiunile în această lună pe fondul riscului ca state membre individuale să blocheze în totalitate pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei. În cazul lui Usmanov, Franța ar fi insistat pentru eliminarea de pe listă invocând preocupări de securitate națională, într-un context legat de eliberarea unor cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan. Ulterior, Luxemburgul a cerut un tratament similar pentru Fridman, în condițiile în care acesta a deschis un proces împotriva statului, solicitând despăgubiri de 16 miliarde de dolari (aprox. 72 miliarde lei), conform materialului. „Modelul Fridman”: presiune prin arbitraj și litigii mari Specialistul în dreptul sancțiunilor Serghei Glandin, partener la BGP Litigation din Moscova, spune că arbitrajul de investiții poate deveni o cale de a presa guvernele occidentale să negocieze sau chiar să ridice restricțiile, mai ales când miza financiară este ridicată. Fridman susține în procesul intentat Luxemburgului că blocarea activelor i-ar fi încălcat un tratat de protecție a investițiilor și cere despăgubiri pentru daune. După intervenția Franței în cazul Usmanov, Luxemburgul și-ar fi considerat poziția în instanță slăbită și ar fi cerut excluderea lui Fridman de pe lista sancțiunilor, potrivit relatării. Riscul pentru politica de sancțiuni: contestare în instanță și negocieri politice Grégoire Rus, directorul programului pentru Europa, Rusia și Eurasia din cadrul Chatham House, anticipează că aceste două cazuri vor fi analizate atent de rușii bogați, inclusiv ca lecție despre combinarea căilor juridice cu influența politică în interiorul UE. „Lecția pe care ar putea să o învețe este că sancțiunile pot fi contestate nu doar în instanță, ci și prin conexiuni politice cu guverne individuale din UE. Alte țări ar putea, de asemenea, să concluzioneze că lobby-ul în favoarea rușilor sancționați poate face parte din negocieri diplomatice mai ample.” În același timp, materialul notează că unii miliardari ruși privesc situația cu „umor negru”, iar alții se tem că efectul secundar ar putea fi înăsprirea mediului pentru companiile rusești care încă operează în Europa, inclusiv prin posibile măsuri de ripostă ale UE, pe fondul daunelor de imagine și de coerență pe care aceste excluderi le-ar aduce politicii de sancțiuni. [...]
Comisia Europeană le cere statelor UE să pregătească măsuri de reducere a consumului de gaze și electricitate , pe fondul scumpirilor alimentate de perturbările de pe piețele petrolului și gazelor după războiul cu Iranul, potrivit Digi24 . Mesajul vizează, în principal, limitarea cererii pentru a tempera presiunea asupra prețurilor și pentru a facilita umplerea depozitelor înainte de iarnă. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen , a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că UE se confruntă cu „o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, potrivit Reuters, preluată de News.ro. Deși Europa nu are, deocamdată, penurii de aprovizionare, creșterea prețurilor complică efortul statelor de a-și reface stocurile de gaze înaintea sezonului rece. De ce contează: presiune pe stocuri și vulnerabilitate la șocuri externe UE rămâne puternic dependentă de importuri, furnizorii externi acoperind aproximativ 80% din necesarul de gaze al blocului, iar această expunere amplifică efectele scumpirilor globale. Digi24 notează că închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz , în urma războiului cu Iranul, a fost un factor major de tensiune, în condițiile în care, în mod normal, prin acest coridor tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial. În acest context, depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de aproximativ 70%, cu 12 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe citate în articol. Diferența față de anul precedent crește miza pentru lunile următoare, când cererea pentru încălzire urcă, de regulă, la maximele anuale. Ce măsuri sunt puse pe masă Jorgensen le-a cerut guvernelor să intensifice pregătirile pentru iarnă și să ia în calcul măsuri care fie sprijină injectarea gazelor în depozite, fie reduc cererea de gaze și electricitate „atât timp cât va fi necesar”. Printre exemplele menționate în articol se numără: limitarea temperaturilor în clădirile publice; restricționarea încălzirii spațiilor exterioare; stingerea iluminatului public care nu este necesar. Comisarul a arătat că UE este mai bine pregătită decât în iarna anului 2021, când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, invocând drept elemente de reziliență capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze. [...]
