Știri
Știri din categoria Diverse
Portretul oficial al Angelei Merkel ajunge la Cancelarie abia după aproape cinci ani, într-un calendar neobișnuit de lung pentru un gest instituțional care fixează, simbolic, continuitatea puterii la Berlin, potrivit Digi24.
Tabloul – realizat de artistul Jeremie Queyras, descris ca fiind „în mare parte necunoscut” – urmează să fie dezvelit la Muzeul Bode de pe Insula Muzeelor din Berlin, aproape la cinci ani după ce Merkel a părăsit funcția, informație transmisă de agenția dpa.
Lucrarea va fi expusă publicului la Muzeul Bode marți, pentru o perioadă de trei luni. Ulterior, portretul ar urma să fie mutat la Cancelarie „mai târziu în cursul anului”, conform aceleiași surse.
Merkel a abordat discret subiectul într-un interviu recent pentru ziarul Die Zeit, unde a comentat direct ideea de a deveni parte din „galeria” instituției.
„Așadar acolo voi atârna. E straniu când devii încet istorie”, a declarat ea.
La primul etaj al Cancelariei sunt expuse portretele tuturor cancelarilor până la Gerhard Schröder, al cărui portret a fost pictat de Jörg Immendorff în 2007. În afară de portretul lui Merkel, lipsește și un tablou cu Olaf Scholz, iar biroul acestuia a declarat că nu a ales încă un artist care să-l realizeze.
Recomandate
Germania își întărește apărarea anti-dronă printr-un centru tehnologic dedicat , după incidente care au ridicat mize de securitate pentru infrastructura de transport și logistică, potrivit Digi24 . Noul „Centru Tehnologic de Siguranță a Dronelor” se deschide marți la sediul Centrului Aerospațial German (DLR) din Cochstedt, la nord-vest de Leipzig, în prezența ministrului de Interne Alexander Dobrindt , a ministrului Cercetării Dorothee Bär și a premierului landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze. Proiectul vizează cercetarea și dezvoltarea de tehnologii de securitate pentru drone, precum și testarea lor „în condiții realiste”, conform relatării dpa preluate de Digi24. De ce contează: infrastructura critică, în centrul riscului Necesitatea accelerării măsurilor anti-dronă a fost evidențiată de un incident pe Aeroportul Leipzig/Halle , unde a fost descoperită o dronă înarmată cu explozibili printre aeronave cargo ucrainene. Potrivit informațiilor din articol, drona a fost controlată într-un mod care a îngreunat identificarea ei de către sistemele convenționale de detectare. Procurorii au descris cazul drept un „atac grav asupra infrastructurii de transport și logistică a Germaniei”, iar miniștrii de interne federali și cei ai landurilor au cerut progrese mai rapide pentru o apărare eficientă împotriva dronelor. Cum se leagă centrul de strategia mai amplă anti-dronă Centrul din Cochstedt este prezentat ca parte a unei strategii mai largi discutate de ministrul de Interne cu omologii săi din landuri. Strategia are trei componente: o unitate de apărare împotriva dronelor în cadrul poliției federale; un centru comun federal-statal de apărare împotriva dronelor, pentru schimb de informații și coordonare între agenții și instituții; componenta de cercetare din Cochstedt, care va testa tehnologii pentru utilizarea în siguranță a dronelor și tehnologii de detectare și apărare împotriva vehiculelor fără pilot folosite în scopuri răuvoitoare. Separat, articolul menționează că, împreună cu sediul DLR din Braunschweig, va fi creat un centru considerat „unic în Germania” prin combinarea cercetării științifice cu cerințele practice de securitate. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Londra, sugerând „consecințe” dacă arme britanice sunt folosite împotriva teritoriului rus , pe fondul informațiilor despre utilizarea de către Ucraina a unor drone de fabricație britanică, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că Moscova ar putea considera Marea Britanie „participantă la războiul din Ucraina”, dacă va aprecia că interesele sau proprietățile sale sunt lezate, în contextul relatărilor privind folosirea de către Ucraina a armelor britanice. Într-o intervenție adresată jurnalistului Pavel Zarubin de la Vesti, Lavrov a spus că Rusia ar avea dreptul să riposteze. „Rusia va considera Britania drept participant la războiul din Ucraina, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” În aceeași discuție, Lavrov a insistat să se folosească denumirea „Britania” în loc de „Marea Britanie”, corectându-l de două ori pe jurnalist. Digi24 amintește că, în ianuarie, șeful diplomației ruse a susținut public că Regatul Unit ar trebui numit „Britania”, argumentând că este „singurul exemplu de țară care se autointitulează «mare»”. De unde vine escaladarea: drone britanice și acuzații de implicare directă Potrivit materialului, reacția Moscovei vine după apariția unor informații conform cărora drone de fabricație britanică ar fi fost utilizate în atacuri ucrainene asupra Rusiei. Digi24 notează că RBC-Ukraine relatează acest context, iar declarațiile lui Lavrov sunt prezentate ca reacție la aceste informații. Lavrov a mers mai departe și a spus că Rusia ar putea interpreta drept „participare la război” o implicare directă a forțelor britanice de rachete în atacuri asupra teritoriului rus. „Avem, de asemenea, dreptul să considerăm această implicare directă, anunțată cu mândrie, a forțelor britanice de rachete în atacurile asupra Federației Ruse ca fiind o participare la război, cu toate consecințele care decurg din aceasta.” Ce spun britanicii și ce urmează În paralel, Ambasada Rusiei la Londra a amenințat Marea Britanie cu „consecințe”, după informațiile privind utilizarea dronelor britanice, mai arată articolul. De cealaltă parte, Ministerul Apărării din Marea Britanie a transmis că Londra nu intenționează să-și reducă sprijinul militar pentru Ucraina și că va continua să furnizeze arme și echipamente „necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse”. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, mesajul Moscovei funcționează, deocamdată, ca avertisment politic: orice confirmare sau percepție a unei implicări britanice mai directe în lovituri asupra teritoriului rus ar putea alimenta o nouă rundă de tensiuni și reacții între Rusia și Regatul Unit. [...]
SUA au înghețat pentru trei zile tarifele de 50% la importurile din Canada , după ce Washingtonul și Ottawa au ajuns la un acord „sub rezerva finalizării documentelor”, potrivit Digi24 . Miza imediată este reducerea riscului de blocaje și costuri suplimentare în comerțul bilateral, într-un moment în care tarifele urmau să intre în vigoare miercuri dimineață. Donald Trump a anunțat suspendarea pe platforma Truth Social , precizând că tarifele de 50% împotriva Canadei sunt puse pe pauză pentru trei zile. În aceeași postare, el a condiționat practic aplicarea în continuare de „finalizarea documentelor”, indicând că înțelegerea nu este încă închisă procedural. „Am suspendat tarifele de 50% împotriva Canadei, care urmau să intre în vigoare miercuri dimineaţă pentru o perioadă de trei zile, având în vedere că SUA şi Canada - sub rezerva finalizării documentelor - au ajuns la un ACORD!” Ce spune Canada și ce urmează Premierul canadian Mark Carney a confirmat că discuțiile sunt în curs, dar a evitat detaliile publice, invocând sensibilitatea negocierilor. „Negocierile sunt foarte intense şi delicate. Nu este momentul să discutăm despre negocieri în public” În forma prezentată, suspendarea este temporară (trei zile) și legată de închiderea documentelor, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca tarifele să fie reintroduse dacă înțelegerea nu este finalizată în intervalul anunțat. Contextul tensiunilor Digi24 notează că relația lui Trump cu Canada a fost tensionată pe mai multe teme, inclusiv comerț, NATO, o dispută privind un pod în zona Detroit și declarațiile sale despre transformarea Canadei în al 51-lea stat al SUA. [...]
Ucraina încearcă să lovească o verigă financiară a economiei de război ruse , vizând infrastructura Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, controlat de miliardara Tatiana Kim , potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbol, este una economică: perturbarea unei platforme cu rol logistic pentru armată și presiune indirectă asupra VTB Bank, bancă de stat expusă prin credite masive către companie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lansat 600 de drone pentru a ataca sediul Wildberries din Moscova. Analiza citată de Digi24, publicată de 7sur7.be , susține că ținta nu este doar „imperiul” Tatianei Kim, ci o componentă importantă a mecanismului economic care susține efortul de război al Kremlinului. De ce contează economic Wildberries Wildberries este descrisă ca un „Amazon” al Rusiei: compania ar avea 20 de milioane de comenzi pe zi și a raportat o cifră de afaceri de 24 de miliarde de euro în 2023. Averea Tatianei Kim este estimată de Forbes la 7,4 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei), ceea ce o face, potrivit materialului, cea mai bogată femeie din Rusia. Din perspectiva Kievului, lovirea infrastructurii companiei poate produce efecte în lanț: de la întârzieri și blocaje în livrări pentru populație, până la perturbarea fluxurilor logistice care ar alimenta frontul. Rol logistic și legături cu efortul militar Materialul susține că, din 2022, Wildberries a devenit o „verigă logistică” pentru efortul de război rus, inclusiv prin folosirea centrelor de distribuție ca puncte de recrutare pentru trimiterea angajaților pe front. Totodată, platforma ar comercializa, prin portaluri dedicate, produse cu utilizare militară, între care: veste antiglonț și căști de protecție; drone și piese de schimb; aparate de vedere nocturnă; generatoare și cabluri de fibră optică. Potrivit Ucrainei, centrele logistice vizate ar fi implicate și în distribuția unor componente supuse sancțiunilor, folosite la fabricarea dronelor și a echipamentelor de navigație. Presiune pe VTB Bank și risc de intervenție a statului Un alt punct central al analizei este expunerea financiară. Investigații ale jurnaliștilor financiari, citate în articol, indică faptul că Wildberries și-ar fi finanțat expansiunea prin îndatorare semnificativă: la finalul lui 2025, datoria totală ar fi fost estimată la aproximativ 13 miliarde de euro, din care peste 5 miliarde de euro ar proveni din credite de la VTB Bank (a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia). Logica invocată este că, dacă atacurile și incendiile afectează capacitatea companiei de a-și menține operațiunile și de a refinanța sau rambursa împrumuturile, presiunea s-ar putea transfera către VTB Bank și, implicit, către stat. În acest context, Kremlinul ar fi sugerat că ar putea fi nevoit să intervină cu ajutoare de urgență, facilități fiscale sau subvenții pentru a evita un val de falimente în rândul micilor antreprenori care vând prin Wildberries — măsuri care, în interpretarea analizei, ar consuma resurse bugetare ce altfel ar putea susține finanțarea războiului. [...]
Posibila restricționare a alertelor de poliție pe Waze ar muta „raportările” în alte categorii și ar complica aplicarea regulilor , într-un context în care șoferii discută deja despre folosirea alertelor de „furtună” ca substitut, potrivit Digi24 . Discuția a fost alimentată de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , care arată că statele membre pot impune, în anumite condiții, dezactivarea temporară și în anumite zone a avertizărilor privind prezența poliției în aplicații precum Waze. Poliția Română susține însă că hotărârea nu echivalează cu o interdicție generală la nivelul Uniunii Europene. „Decizia nu reprezintă o interdicție și nici eliminarea avertizărilor în întreaga Uniune Europeană. Hotărârea confirmă doar faptul că statele membre pot introduce astfel de măsuri” Ce ar trebui să se întâmple ca alertele să fie dezactivate în România Potrivit coordonatorului comunității Waze România, Paul Dorneanu, dezactivarea alertelor în România ar necesita o inițiativă legislativă care să impună o astfel de măsură. Acesta spune că, până acum, nu a existat o solicitare în acest sens și că există contact cu Poliția Română. „Ca acest lucru să se întâmple, trebuie o inițiativă legislativă a României, care să impună acest lucru (...) Noi suntem în contact cu Poliția Română, dar, până în acest moment, n-a fost nicio astfel de solicitare” „Planul B” al șoferilor: alerte de furtună și metode vechi În mediul online au apărut deja reacții și idei de ocolire: dacă alertele privind poliția ar fi eliminate, unii șoferi iau în calcul să folosească alte tipuri de raportări din aplicație, precum cele pentru vreme rea (furtună), pentru a semnala prezența agenților. Alții invocă metode mai vechi, de dinaintea aplicațiilor de navigație, precum semnalele cu farurile („flash-uri”) sau stațiile radio. Dezbaterea i-a împărțit pe șoferi: unii ar accepta eliminarea alertelor, în timp ce alții susțin păstrarea lor, invocând utilitatea practică în trafic. La nivel operațional, miza este că o eventuală restricționare a unei categorii de alerte nu elimină neapărat comportamentul de raportare, ci îl poate muta în alte etichete, mai greu de interpretat și de gestionat. Indiferent de tipul alertei afișate, Digi24 amintește că șoferii trebuie să își păstreze atenția asupra drumului. [...]
Guvernul încearcă să deblocheze finanțarea care susține plata salariilor la CFR SA , prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026–2030, aflată pe agenda unei ședințe extraordinare programate miercuri, de la ora 14:00, potrivit Digi24 . Executivul discută aprobarea documentului în contextul „degradării accentuate a infrastructurii feroviare, pe fondul subfinanțării cronice”, iar obiectivul declarat este continuarea activităților de mentenanță, operare și modernizare a rețelei feroviare. Miza imediată: salariile la CFR SA, legate de contractul 2026–2030 În urmă cu câteva zile, Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane a avertizat că salariile angajaților CFR SA ar putea fi afectate dacă strategia nu este adoptată, deoarece fără aprobarea Contractului de activitate și performanță 2026–2030 compania nu ar mai putea asigura plata salariilor. „Dacă nu este aprobat Contractul de activitate și performanță 2026-2030, compania nu va putea asigura plata salariilor. Problema nu este creată de salariați și nici de activitatea acestora. Este rezultatul unui blocaj administrativ între instituțiile statului.” Context: dispută politică recentă pe „strategii pentru viitor” Guvernul susține, în nota de fundamentare, că Strategia 2026–2030 nu introduce opțiuni noi de politică publică, ci continuă orizontul de planificare al unor documente aprobate anterior. Discuția vine după controversa legată de Strategia pentru conservarea biodiversității 2026–2030, retrasă de Ilie Bolojan după ce PSD a contestat în instanță adoptarea ei prin hotărâre de guvern, invocând că un executiv demis nu poate adopta strategii pentru anii următori. Proiectul privind biodiversitatea a fost ulterior depus în Parlament ca inițiativă legislativă și adoptat. În cazul strategiei feroviare, articolul nu precizează dacă Guvernul are în vedere o variantă alternativă (de tip proiect de lege) în eventualitatea unor noi contestări. [...]
