Știri
Știri din categoria Diverse
Portretul oficial al Angelei Merkel ajunge la Cancelarie abia după aproape cinci ani, într-un calendar neobișnuit de lung pentru un gest instituțional care fixează, simbolic, continuitatea puterii la Berlin, potrivit Digi24.
Tabloul – realizat de artistul Jeremie Queyras, descris ca fiind „în mare parte necunoscut” – urmează să fie dezvelit la Muzeul Bode de pe Insula Muzeelor din Berlin, aproape la cinci ani după ce Merkel a părăsit funcția, informație transmisă de agenția dpa.
Lucrarea va fi expusă publicului la Muzeul Bode marți, pentru o perioadă de trei luni. Ulterior, portretul ar urma să fie mutat la Cancelarie „mai târziu în cursul anului”, conform aceleiași surse.
Merkel a abordat discret subiectul într-un interviu recent pentru ziarul Die Zeit, unde a comentat direct ideea de a deveni parte din „galeria” instituției.
„Așadar acolo voi atârna. E straniu când devii încet istorie”, a declarat ea.
La primul etaj al Cancelariei sunt expuse portretele tuturor cancelarilor până la Gerhard Schröder, al cărui portret a fost pictat de Jörg Immendorff în 2007. În afară de portretul lui Merkel, lipsește și un tablou cu Olaf Scholz, iar biroul acestuia a declarat că nu a ales încă un artist care să-l realizeze.
Recomandate
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
Punerea sub control judiciar a lui Ciprian Ciucu în dosarul DNA ridică un risc operațional pentru deciziile de urbanism și pentru continuitatea administrativă , în condițiile în care primarul spune că va colabora cu anchetatorii și că își va respecta obligațiile impuse de procurori, potrivit Digi24 . Ciucu a declarat că se consideră nevinovat și că nu are „niciun fel de emoție” deoarece, susține el, nu a luat mită. El a mai spus că nu are „nimic de ascuns” și că se prezintă la controlul judiciar. „În ceea ce mă privește, sunt încrezător, nu am nimic de ascuns, colaborez cu ei (procurorii - n.r.), vin la controlul judiciar și mergem mai departe.” Ce îl acuză DNA și de ce contează pentru zona de urbanism Conform informațiilor transmise de Agerpres , DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit „foloase necuvenite” de la doi oameni de afaceri — servicii de publicitate și consultanță electorală — în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În același dosar, au fost plasați sub control judiciar și trei oameni de afaceri, acuzați de dare de mită și complicitate la dare de mită, mai arată Agerpres. Ce urmează, procedural Pe durata controlului judiciar, Ciucu trebuie să respecte obligațiile stabilite de procurori, inclusiv să se prezinte când este chemat și să nu depășească limitele teritoriale impuse fără acordul organului judiciar competent, potrivit aceleiași surse. Din perspectiva funcționării administrației, cazul pune presiune pe zona de autorizări și certificate de urbanism, unde orice suspiciune de corupție poate bloca sau întârzia decizii, inclusiv pentru proiecte imobiliare care depind de avize și acte administrative. În acest moment, articolul Digi24 redă poziția primarului, fără detalii suplimentare despre calendarul anchetei sau eventuale măsuri administrative. [...]
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
Nicușor Dan își apără deciziile în fața nemulțumiților și își asumă costul politic , susținând că acționează „rațional” și că măsurile luate au „un motiv întemeiat”, potrivit Digi24 . Întrebat ce le transmite românilor care s-au declarat dezamăgiți de deciziile sale de la Cotroceni , președintele a spus că un politician are, în mod natural, „instinctul” de a merge în acord cu susținătorii, însă atunci când decide altfel o face pentru că are o justificare solidă. „Le transmit că sunt un om rațional și că, atunci când un om rațional ia o decizie împotriva unei părți dintre susținătorii săi, înseamnă că are un motiv întemeiat.” În același mesaj, Nicușor Dan a afirmat că este convins că are dreptate și că direcția în care împinge România este una bună. „Faptul că eu, fiind un politician rațional, iau această decizie înseamnă că sunt convins că am dreptate și că duc România în direcția bună.” Miza imediată: formarea Guvernului , fără implicare directă în negocieri Pe tema formării unui nou Guvern, președintele a cerut partidelor să se întâlnească „cât mai des” în perioada următoare pentru a găsi un consens. Totuși, a transmis că, „pentru moment”, nu simte să se implice în negocieri. [...]
Ministerul Finanțelor și ANAF rescriu regulile prețurilor de transfer, cu efect direct asupra controalelor și documentației pentru companiile din grupuri, după un cadru rămas neschimbat din 2016, potrivit Digi24 . Două ordine aprobate de ANAF și trimise la Monitorul Oficial actualizează atât conținutul dosarului prețurilor de transfer, cât și procedura pentru acordurile de preț în avans, în linie cu standardele OCDE. Miza pentru mediul de afaceri este una de reglementare și conformare: autoritățile spun că noile reguli urmăresc mai multă claritate și predictibilitate, aplicare unitară și reducerea disputelor dintre companii și administrația fiscală, într-o zonă fiscală sensibilă pentru tranzacțiile între firme afiliate. Ce urmăresc autoritățile și de ce contează Ministerul Finanțelor arată că actualizarea a devenit necesară pe fondul schimbărilor din domeniu și al alinierii la practicile internaționale și recomandările OCDE. În plus, revizuirea vizează aspecte considerate complexe, precum restructurările de afaceri, sediile permanente și analiza tranzacțiilor pe baza „substanței economice” (adică evaluarea tranzacțiilor după realitatea economică, nu doar după forma juridică). ANAF ar urma să aplice noul cadru în administrare și control pentru a verifica dacă tranzacțiile dintre companiile afiliate respectă „principiul valorii de piață” (prețuri comparabile cu cele dintre părți independente), cu obiectivul declarat de a reduce disputele fiscale și de a asigura tratament egal pentru contribuabili aflați în situații similare. Ce se schimbă la dosarul prețurilor de transfer Autoritățile spun că noile reguli explică mai clar: ce tranzacții trebuie documentate; ce date pot fi folosite ca termen de comparație; cum se stabilește dacă prețul practicat este unul de piață; ce informații trebuie prezentate în dosar. În plus, modificările anunțate includ actualizarea pragurilor de semnificație de la care companiile trebuie să întocmească documentația și introducerea depunerii electronice prin Spațiul Privat Virtual (SPV) pentru marii contribuabili care au obligația întocmirii anuale a dosarului. Acordurile de preț în avans: apare „rollback”-ul Un element central al reformei este clarificarea posibilității de aplicare retroactivă a acordurilor de preț în avans prin mecanismul de „rollback”, care permite extinderea efectelor unui acord și asupra unor perioade fiscale anterioare, în condițiile prevăzute de lege. Ministerul Finanțelor susține că această schimbare poate reduce riscul de dispute fiscale și poate crește predictibilitatea pentru companii. Noile reguli stabilesc și condiții mai clare pentru acordurile care implică administrații fiscale din alte state, cu scopul de a reduce riscul dublei impuneri și de a clarifica documentele și informațiile necesare pentru obținerea unui acord. Poziția ministrului Finanțelor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a descris actualizarea drept prima mare ajustare structurală într-un domeniu fiscal „strategic” și a legat-o de consolidarea expertizei ANAF în zone fiscale complexe. „Companiile care fac profit în România trebuie să plătească taxe în România, iar contribuabilii corecţi trebuie să beneficieze de predictibilitate şi tratament egal.” Ce urmează pentru companii În practică, companiile din grupuri naționale sau internaționale ar trebui să se aștepte la cerințe mai detaliate de documentare și la o standardizare mai strictă a analizelor folosite în controale, odată cu intrarea în vigoare a ordinelor după publicarea în Monitorul Oficial. Sursa nu precizează un calendar exact de aplicare, dincolo de faptul că documentele au fost transmise spre publicare. [...]
Reluarea discuțiilor SUA–Iran în Qatar readuce în prim-plan riscul pentru fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după patru zile de atacuri reciproce care s-au oprit temporar luni, potrivit Digi24 . Qatarul spune că emisarii președintelui Donald Trump au ajuns marți la Doha pentru întâlniri cu mediatorii și oficiali qatarezi, în timp ce Teheranul confirmă trimiterea unei delegații în această săptămână, dar neagă că ar fi acceptat negocieri directe cu partea americană. Qatarul a anunțat că Steve Witkoff și Jared Kushner se află la Doha „pentru a se întâlni cu mediatorii și cu oficialii qatarezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Majed Al Ansari. Acesta a precizat că discuțiile vor acoperi „toate problemele regionale”, inclusiv negocierile cu Iranul și situația din Liban, însă a subliniat că delegația americană „nu este aici pentru negocieri directe cu iranienii”. Pe de altă parte, Iranul a transmis că va trimite în Qatar delegații în această săptămână, dar insistă că nu a acceptat o întâlnire cu Statele Unite „la orice nivel”, pe fondul atacurilor din weekend din Golful Persic, care au complicat negocierile în desfășurare. Potrivit Teheranului, negociatorii tehnici iranieni vor discuta exclusiv cu oficialii qatarezi puncte din acordul-cadru, în special deblocarea activelor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor privind exporturile de petrol. Donald Trump a declarat că Republica Islamică ar fi cerut o întâlnire cu partea americană și că aceasta ar putea avea loc marți la Doha, adăugând ulterior că „întâlnirea ar putea fi importantă sau poate nu. Vom vedea”. De ce contează: Ormuz, o rută critică pentru petrol Tensiunile recente au crescut în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația, citând Euronews. După patru zile de schimburi de lovituri, ambele părți par să fi suspendat temporar atacurile luni. Urgența negocierilor este amplificată și de poziția Iranului, care și-a reafirmat ideea că va controla de acum înainte traficul maritim din zonă, în baza propriei interpretări a acordului-cadru. În acest context, discuțiile de la Doha sunt urmărite nu doar ca un test diplomatic, ci și ca un indicator pentru riscul de perturbare a transportului maritim și, implicit, al pieței petrolului. [...]
