Știri
Știri din categoria Diverse
România ar putea viza adoptarea euro în 2032, dar numai după o consolidare fiscal-bugetară și stabilitate politică, potrivit Digi24, care relatează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Miza practică pentru economie este că ținta nu depinde de un calendar administrativ, ci de îndeplinirea unor criterii legate de deficit și datorie publică.
Ministrul spune că trecerea la moneda unică „poate fi făcută doar cu respectarea indicatorilor”, indicând explicit deficitul bugetar și datoria publică drept elemente centrale ale procesului de aderare. În viziunea sa, următorii ani ar trebui folosiți pentru „punerea în ordine a finanțelor” și pentru îndeplinirea criteriilor necesare intrării în zona euro, potrivit TVRinfo.
Pîslaru leagă posibilitatea adoptării euro de o aliniere între mai multe obiective, cu accent pe disciplina finanțelor publice și pe coerența politicilor:
Ministrul indică drept reper anul 2030 pentru „punerea finanțelor în ordine”, iar 2032 ca posibilă țintă, argumentând că există o perioadă de doi ani de „anticameră”, descrisă ca etapă de monitorizare înainte de intrarea efectivă în zona euro.
Declarațiile au fost făcute pentru TVRinfo, iar Digi24 le-a preluat în contextul discuției despre momentul și condițiile în care România ar putea adopta moneda unică europeană.
Recomandate
Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 11,8% în primul semestru din 2026 , o contracție care a tras în jos consumul final total, în condițiile în care resursele de energie electrică au crescut ușor, potrivit datelor publicate de Stirile Pro TV , pe baza statisticilor Institutului Național de Statistică (INS) . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24.113,0 milioane kWh, cu 3,3% mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost inegal distribuită: consumul din economie a coborât cu 0,6%, iluminatul public a scăzut cu 4,6%, iar consumul populației a înregistrat cel mai puternic recul, de 11,8%. Resursele au crescut, dar mixul de producție s-a schimbat Pe partea de ofertă, INS indică resurse de energie electrică de 34.690,8 milioane kWh, în creștere cu 369,0 milioane kWh față de primul semestru din 2025 (+1,1%). Evoluțiile diferă însă în funcție de sursa de producție: producția din termocentrale: 7.680,2 milioane kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); producția din hidrocentrale: 7.489,3 milioane kWh, în creștere cu 1.135,7 milioane kWh (+17,9%); producția din centrale nuclearo-electrice: 4.529,7 milioane kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); producția eoliană: 3.272,8 milioane kWh, mai mare cu 268,9 milioane kWh; producția solară (fotovoltaic): 3.259,4 milioane kWh, mai mare cu 965,3 milioane kWh. Exporturi mai mari și pierderi tehnice în creștere În același interval, exportul de energie electrică a fost de 7.690,6 milioane kWh, în creștere cu 789,2 milioane kWh. Totodată, consumul propriu tehnologic în rețele și stații (energia folosită pentru funcționarea infrastructurii și pierderile aferente) a urcat la 2.887,2 milioane kWh, cu 405,8 milioane kWh peste nivelul din primul semestru din 2025. Context: resursele de energie primară, în scădere INS mai arată că resursele de energie primară au scăzut cu 4,1% în primele șase luni din 2026 față de perioada similară din 2025, totalizând 15.501,8 mii tone echivalent petrol (tep). Producția internă a fost de 7.929,6 mii tep (-2,6%), iar importurile au ajuns la 7.572,2 mii tep (-5,5%), conform datelor citate în material. [...]
Decizia CCR pe Legea ANI redeschide disputa despre integritate și accesul la fonduri UE , iar PSD ia în calcul o intervenție rapidă în Parlament, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu va comenta hotărârea Curții Constituționale înainte de publicarea motivării, dar contestă eticheta de „amendament Fritz” și invocă riscul pierderii a 770 milioane de euro. Curtea Constituțională a stabilit luni că modificarea Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) cunoscută în spațiul public drept „ amendamentul Fritz ” este constituțională. Grindeanu a indicat că a văzut un comunicat al ANI potrivit căruia „sunt aproape 50 de persoane aflate în aceeași situație” și a cerut să fie așteptată motivarea CCR. „Eu nu comentez deciziile CCR, spre deosebire de alții. Haideți să vedem motivarea”, a declarat Sorin Grindeanu. Miza: efecte legislative și presiune pe calendarul parlamentar În același context, liderul PSD a susținut că denumirea de „amendament Fritz” nu este „corectă”, deși modificarea este asociată public cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz. „Chestiunea cu amendamentul Fritz nu e corectă”, a spus Grindeanu, adăugând: „Voi convoca urgent Parlamentul dacă este nevoie - și înțeleg că este - pentru a nu pierde cele 770 milioane de euro”. Grindeanu a evitat să intre într-o dispută directă cu Dominic Fritz, afirmând că este „o problemă a domnului Fritz cu Justiția”. Ce a decis CCR și cine a contestat legea Potrivit informațiilor prezentate, cinci judecători constituționali au votat pentru constituționalitatea prevederilor privind așa-numitul „amendament Fritz”. Actul normativ a fost contestat prin: o sesizare comună a USR și PNL; o acțiune separată a președintelui Nicușor Dan. În același pachet de modificări, CCR a declarat neconstituționale: amendamentul care obliga partenerii de viață ai demnitarilor să publice declarații de interese financiare; amendamentul care prevedea publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor. Pentru pașii următori, Grindeanu condiționează orice poziție de apariția motivării CCR, în timp ce discuția politică se mută pe eventuale corecții legislative și pe urgența invocată de PSD pentru a evita pierderea celor 770 milioane de euro. [...]
China testează o rută comercială alternativă spre Europa prin Arctica , într-un demers care poate scurta semnificativ timpii de transport, dar care vine cu riscuri de mediu și cu o dependență operațională de Rusia pentru autorizații și escortă, potrivit Digi24 . O navă container chineză a plecat sâmbătă seara spre Europa pe Ruta Maritimă de Nord (de-a lungul coastei nordice a Rusiei), ocolind Orientul Mijlociu. Traseul este prezentat ca o „rută expres” prin Arctica și este descris ca fiind la jumătate din lungimea rutei prin Canalul Suez. Ce se schimbă pentru transportul China–Europa Compania Sea Legend a lansat în ultimele zile un serviciu periodic pe ruta arctică, după o călătorie-pilot în 2025. Potrivit publicației, călătoria directă Ningbo-Zhoushan – Felixstowe durează 18 zile, comparativ cu peste 40 de zile prin Canalul Suez. Experții citați în material spun că ruta ar fi potrivită pentru mărfuri sensibile la temperatură, inclusiv: vehicule electrice, baterii cu litiu, produse solare. Sea Legend susține că timpul mai scurt de navigație ar reduce aproximativ la jumătate emisiile pe segmentul China–Europa, însă experții avertizează că riscurile de mediu ale navigației în Arctica pot anula aceste economii. Dependența de Rusia: autorizații, escortă și risc de sancțiuni Ruta este navigabilă doar în lunile mai calde, dar perioada s-a extins pe fondul reducerii gheții marine estivale. În practică, operarea depinde de infrastructura și controlul Rusiei: Rosatom emite autorizațiile de navigație, supraveghează transporturile și furnizează spărgătoarele de gheață cu propulsie nucleară necesare pentru escortarea majorității navelor. Materialul notează și un risc operațional suplimentar: sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia Ucrainei ar putea complica intervențiile de salvare dacă o navă are nevoie de asistență, potrivit unei analize Allianz Commercial privind siguranța și transportul maritim pentru 2026. Presiunea de mediu și reacția industriei Grupurile de mediu își exprimă îngrijorarea că intensificarea traficului ar accelera topirea Arcticii, deja afectată de încălzirea globală. În paralel, mai multe companii de transport maritim – inclusiv CMA-CGM, MSC și Hapag-Lloyd – au semnat un document al organizației americane Ocean Conservancy prin care se angajează să evite rutele de transbordare arctice, inclusiv Ruta Maritimă de Nord. Un raport din 2025 al Bellona Environmental Foundation avertizează că scurgerile de combustibil ar fi deosebit de periculoase în Arctica, inclusiv din cauza păcurii grele (HFO), combustibil interzis în Arctica din 2024. Raportul mai susține că Rusia ar fi nepregătită pentru o astfel de catastrofă, iar izolarea regiunii ar putea întârzia intervenția cu săptămâni. Ce urmează: fereastra până în octombrie și un test de piață Sea Legend va opera ruta până în octombrie, când topirea sezonieră a gheții face posibilă traversarea fără spărgător de gheață. Nava „Dubai Tower” urmează să ajungă la Felixstowe pe 7 septembrie, apoi la Hamburg și Gdynia în aceeași săptămână, conform unui calendar publicat de companie. În context, datele citate dintr-o analiză Allianz Commercial arată că în 2025 au tranzitat Ruta Maritimă de Nord 23 de nave container (record), față de 15 în 2024. Pentru China, miza imediată este să vadă dacă „Drumul Mătăsii de Gheață” poate deveni o rută comercială regulată și viabilă, într-o perioadă în care tensiunile din Orientul Mijlociu readuc în discuție vulnerabilitatea coridoarelor tradiționale de transport. [...]
Întâlnirea dintre premier și șefa CCR riscă să erodeze credibilitatea deciziilor Curții , avertizează fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean , într-o intervenție citată de Digi24 . În opinia sa, o astfel de discuție „nu trebuia să aibă loc sub nicio formă”, mai ales în proximitatea unei hotărâri a CCR pe teme sensibile. Zegrean spune că președintele CCR „nu este supus niciunei alte instituții ale statului”, iar Curtea trebuie să rămână independentă și „menținută în afara acestor scandaluri”. Fostul șef al CCR a criticat explicit întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, despre care afirmă că nu are „ce să discute” cu șefa Curții. „În mod normal, ar fi trebuit să nu se întâmple această întâlnire. Nu are ce să discute președintele CCR cu prim-ministrul demis. Președintele CCR nu este supus niciunei alte instituții ale statului. CCR este o instituție independentă și trebuie să rămână așa (…) Curtea trebuie menținută în afara acestor scandaluri.” De ce contează: încrederea în hotărârile CCR Miza, în lectura lui Zegrean, nu este doar oportunitatea unei întâlniri, ci efectul asupra percepției publice privind imparțialitatea Curții. El avertizează că astfel de episoade pot alimenta suspiciuni și pot afecta acceptarea deciziilor CCR. „E rău că s-a ajuns aici, pentru că nimeni nu va mai crede în temeinicia deciziei pe care ar trebui să o soluționeze.” Totodată, Zegrean a punctat că „nu este normal să ai întâlniri secrete”, precizând că participarea la evenimente publice alături de politicieni este altceva decât discuțiile nepublice pe subiecte sensibile. Contextul imediat: dosare pe agenda Curții Potrivit aceleiași surse, întâlnirea a avut loc cu câteva zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind Legea ANI . În aceeași zi, CCR a avut pe ordinea de zi și două sesizări ale AUR: una legată de Legea Biodiversității (jalon PNRR) și una privind un împrumut la BIRD. [...]
Întâlnirea Kushner–Hamas mută presiunea pe „dezarmare verificabilă” și pe guvernarea Gazei , într-un moment în care Washingtonul încearcă să împingă părțile către următoarea etapă a planului american pentru enclavă, potrivit Digi24 , care citează Axios . Jared Kushner, trimisul președintelui american Donald Trump, s-a întâlnit duminică în Egipt cu lideri ai Hamas pentru a-i îndemna să își respecte angajamentul de a se dezarma, conform a două surse „care au cunoștință despre întrevedere”, citate de Axios. Întâlnirea este prezentată ca prima de acest tip după semnarea acordului de încetare a războiului din Gaza, în octombrie anul trecut. Ce urmărește Casa Albă: trecerea la etapa următoare a planului pentru Gaza Întrevederea are loc pe fondul presiunilor exercitate de Casa Albă și de „Consiliul pentru Pace” al lui Trump asupra Hamas și Israelului pentru a avansa la următoarea etapă a planului de pace american în 20 de puncte. Potrivit aceleiași surse citate, Kushner ar urma să efectueze luni o vizită în Israel și să se întâlnească cu premierul Benjamin Netanyahu, pentru a discuta „măsurile corespunzătoare” pe care Israelul ar trebui să le ia. Cine a participat și ce înseamnă „măsuri concrete și verificabile” La întâlnire au fost prezenți, alături de Kushner, Nickolay Mladenov (înalt reprezentant al Consiliului pentru Pace) și fostul premier britanic Tony Blair, membru al consiliului. Din partea Hamas a participat liderul politic Khalil al-Hayya , alături de șeful serviciilor secrete egiptene Hassan Rashad, diplomatul qatarez Ali al-Thawadi și un înalt oficial turc. Obiectivul discuțiilor a fost „transpunerea” obligațiilor Hamas de a demilitariza Gaza în „măsuri concrete și verificabile”, potrivit unei surse cu cunoștință despre întâlnire. În material sunt menționate, între aceste măsuri, inclusiv: transferul autorității de guvernare către un guvern tehnocratic palestinian; excluderea Hamas din viitoarea guvernare a enclavei; începerea procesului de dezarmare și demontarea infrastructurii militare; permiterea desfășurării unei Forțe Internaționale de Stabilizare; facilitarea redresării și reconstrucției Gazei, fără „furturi sau intimidări” asupra celor implicați. În paralel, Consiliul pentru Pace ar dori ca Israelul să facă „retrageri corespunzătoare” din Gaza dacă Hamas începe dezarmarea și să accelereze ajutorul umanitar către enclavă. „Nu poate exista nicio ambiguitate: Hamas trebuie să renunțe la puterea de guvernare, la toate armele și la întreaga infrastructură militară. Iar Gaza nu va mai putea fi niciodată o sursă de terorism pentru Israel”, a declarat sursa citată. De ce contează Miza imediată este definirea unor pași „verificabili” care să lege încetarea focului de schimbări de guvernare și de securitate în Gaza, într-un cadru în care SUA încearcă să obțină concesii simultane de la Hamas și Israel. Din informațiile prezentate, următorul test va fi vizita anunțată a lui Kushner în Israel și discuțiile cu Netanyahu despre ce ar însemna, practic, „retrageri corespunzătoare” și accelerarea ajutorului umanitar, condiționate de dezarmarea Hamas. [...]
Atacul Ucrainei asupra Novorosiisk a blocat temporar un terminal prin care trece până la o treime din exporturile rusești de cereale , ridicând miza economică a folosirii noilor rachete-drone cu rază lungă „Palianiția” și „Peklo”, potrivit Digi24 . Operațiunea a vizat baza navală rusă din Novorosiisk, descrisă ca ultimul mare punct de sprijin al flotei ruse pe Marea Neagră. În noaptea de 12 august, „Palianiția” și „Peklo” ar fi acționat coordonat pentru prima dată într-o singură operațiune, fiind prezentate ca dezvoltări capabile să lovească ținte la distanțe de până la 650–700 km. În același atac, președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a folosit, în premieră într-o singură operațiune, patru tipuri de rachete autohtone, alături de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot. De ce contează: efect economic imediat în portul-cheie al Rusiei Consecința economică menționată este suspendarea activității terminalului de cereale din Novorosiisk după atac. Prin acest terminal trec „până la o treime” din exporturile rusești de cereale, ceea ce face ca lovirea infrastructurii din zonă să aibă potențial de perturbare a fluxurilor logistice și comerciale, dincolo de ținta militară. Zelenski a descris operațiunea drept o manifestare a „sancțiunilor cu rază lungă de acțiune” și a afirmat că Ucraina va continua să preseze Rusia spre pace prin utilizarea în continuare a armelor cu rază lungă și medie de acțiune. Ce se știe despre „Palianiția” și „Peklo” Informațiile despre caracteristici sunt atribuite de Digi24 unei sinteze realizate de RBC-Ucraina , iar unele detalii au fost publicate anterior de Defense Express, conform articolului. „Palianiția” (rachetă-dronă): Greutate: 320 kg, cu sarcină utilă de până la 100 kg. Rază maximă: 650 km. Viteză de croazieră: până la 900 km/h. Altitudine de zbor: între 15 și 500 m. Dimensiuni: lungime 3,5 m; anvergura aripilor 1,7 m. Propulsie și ghidare: motor turbojet; sistem combinat INS+GPS (navigație inerțială plus ghidare prin satelit). Lansare: de la rampă terestră, cu accelerator cu combustibil solid. Utilizare: Ucraina ar fi folosit-o prima dată în august 2024; caracteristicile ar fi fost prezentate de Ukroboronprom la expoziția MSPO 2025, potrivit Defense Express. „Peklo” (hibrid dronă de atac – rachetă cu aripi): Viteză: 700 km/h. Rază de acțiune: până la 700 km. Dezvoltare: fostul ministru al industriilor strategice, German Smetanin, a declarat că a fost creată „de la zero” într-un an și că a avut deja utilizări de luptă reușite, la predarea primului lot către Forțele de Apărare în decembrie 2024. Context operațional: atac coordonat cu mai multe tipuri de rachete Zelenski a afirmat că, pe lângă „Palianiția” și „Peklo”, în operațiune au fost folosite „Bars” și „Dovgii Neptun”, precum și „o serie de drone de atac și ambarcațiuni fără pilot”. Tot el a susținut distrugerea mai multor nave ale flotei ruse în golful Novorosiisk, menționând în special fregatele „Amiral Essen” și „Amiral Makarov”. [...]
