Știri
Știri din categoria Diverse
Ungaria intră într-o nouă etapă de rescriere a regulilor instituționale, după ce premierul Peter Magyar a anunțat că guvernul va iniția înlăturarea președintelui Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional, potrivit Digi24. Miza imediată este o schimbare rapidă la vârful statului, cu efecte directe asupra echilibrului de putere și asupra cadrului de funcționare al instituțiilor.
Într-un discurs în parlament, Peter Magyar a spus că mandatul lui Tamas Sulyok „se va încheia” a doua zi după intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale, în cadrul unei „operațiuni de epurare”.
Pe lângă înlăturarea președintelui, premierul a indicat o reformă constituțională mai amplă, programată pentru toamna acestui an. Constituția ar urma să fie confirmată prin referendum, iar parlamentul ungar ar urma să aleagă un nou președinte, cu obiectivul declarat de a „restabili autoritatea” funcției.
În același pachet de schimbări, guvernul anunță:
Peter Magyar a afirmat că executivul va adopta „ample măsuri juridice, politice și economice” pentru a eradica corupția în Ungaria și a prezentat demersul ca o eliberare a societății de o „mafie politică și economică”.
Premierul a făcut și o comparație cu lupta anti-mafia din Italia, susținând că Ungaria nu va permite ca societatea să suporte „șocuri” similare și că sunt necesare măsuri „cu maximă hotărâre și severitate”.
Din informațiile prezentate, calendarul depinde de adoptarea amendamentelor constituționale și de intrarea lor în vigoare, moment după care guvernul susține că mandatul actualului președinte s-ar încheia imediat. În paralel, reforma constituțională anunțată pentru toamnă ar urma să includă un referendum de confirmare și alegerea unui nou președinte de către parlament.
Recomandate
SUA și Rusia iau în calcul reluarea gazelor rusești spre Europa, dar sancțiunile și veto-ul Berlinului fac scenariul improbabil pe termen mediu , potrivit Digi24 , care citează surse Reuters. Discuțiile ar include ideea atragerii unui investitor american în proiectul Nord Stream , conductele care alimentau Germania înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit Reuters, la discuții ar fi participat Jared Kushner, trimisul special al SUA și ginerele președintelui Donald Trump, și Kirill Dmitriev, reprezentant special al președintelui rus Vladimir Putin. Cei doi s-ar fi întâlnit în ultimele săptămâni la Moscova și la New York, iar Nord Stream ar rămâne pe agenda contactelor, deși nu este clar în ce măsură subiectul a fost abordat la fiecare întâlnire. Un oficial al Casei Albe a spus că orice acord ar trebui negociat cu DFC (Corporația Americană pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale) și cu Trezoreria SUA și „trebuie să aducă beneficii contribuabililor și companiilor din Statele Unite”. Același oficial a susținut însă că „nu au avut loc discuții recente privind Nord Stream”. Barierele care blochează repornirea Nord Stream Chiar dacă există contacte exploratorii, reluarea livrărilor este descrisă ca puțin probabilă „cel puțin pe termen mediu”, pe fondul mai multor obstacole menționate în material: Sancțiunile SUA și UE : conductele Nord Stream sunt supuse sancțiunilor, ceea ce face ca reluarea activității să fie în prezent ilegală. Poziția Germaniei : guvernul german nu este de acord cu redeschiderea; o purtătoare de cuvânt a Ministerului Economiei și Energiei a precizat că orice redeschidere ar necesita aprobarea Berlinului, iar Germania „nu dorește acest lucru”. Reticența unor state europene : Polonia și statele baltice resping reluarea legăturilor energetice cu Moscova, iar Varșovia ar urmări discuțiile, rămânând ferm împotrivă, potrivit unei persoane familiarizate cu poziția guvernului. Context politic în SUA : Reuters notează că Trump ar putea renunța la sancțiunile americane sau le-ar putea atenua, dar o schimbare ar putea deveni mai dificilă dacă democrații ar prelua controlul asupra Congresului la alegerile de la jumătatea mandatului. Înainte de februarie 2022, Germania își asigura „mai mult de jumătate” din necesarul de gaze din Rusia. Nord Stream a fost scos din funcțiune după reducerea aprovizionării de către Moscova, iar ulterior conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, în septembrie 2022. Miza economică și disputa de proprietate Reuters mai arată că discuțiile au loc pe fondul neîncrederii europene față de intențiile Rusiei și al temerilor că eventuale acorduri comerciale ar putea întări poziția Moscovei. În Germania, parlamentarul Michael Kellner avertizează asupra riscului unei înțelegeri care „va costa scump Europa”, susținând că „americanii și rușii își vor împărți profiturile”. În plus, structura de proprietate complică orice tranzacție: compania care controlează conductele este deținută în proporție de 51% de Gazprom , iar restul participațiilor aparțin unor entități germane, franceze și olandeze. O sursă citată de Reuters spune că cei doi acționari germani ar vrea să-și păstreze participațiile pentru a menține influența germană în cazul unei vânzări de către Gazprom. Separat, Reuters relatează că Kushner și Dmitriev ar fi discutat și despre vânzarea unui portofoliu de active Lukoil (de la rafinării la stații de benzină), într-un plan care ar implica DFC și investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite, concomitent cu ridicarea sancțiunilor de către autoritățile americane, potrivit surselor agenției. Lukoil și Gazprom nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru comentarii. În ansamblu, materialul indică faptul că dimensiunea economică a relației SUA–Rusia este discutată în paralel cu negocierile legate de războiul din Ucraina, însă pentru gazele rusești către Europa rămân bariere majore: sancțiunile, opoziția guvernului german, pozițiile divergente din UE și problema proprietății infrastructurii. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru noul guvern de o schimbare a direcției economice , iar partidul respinge explicit varianta unui executiv tehnocrat, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu după întâlnirea de joi, 8 octombrie, cu premierul desemnat Luca Niculescu , la sediul PSD din București. Grindeanu spune că discuțiile au avut două componente – economică și politică – iar pe partea economică PSD a pus ca „condiție” pentru orice sprijin politic „schimbarea direcției economice”. Liderul social-democrat a susținut că partidul urmărește o „reconfigurare” care să oprească „sărăcirea agresivă a românilor” și a vorbit despre nevoia de „măsuri economice potrivite”, în contextul în care România ar traversa „incertitudini economice”. În același timp, Grindeanu a afirmat că premierul desemnat i-ar fi dat asigurări că „idei esențiale din programul PSD se vor oglindi” în viitorul program de guvernare. PSD așteaptă forma finală a acestui program pentru a vedea „soluțiile pentru oameni și pentru economie” și spune că specialiștii partidului care au lucrat la programul PSD pot participa la un dialog până la definitivarea documentului. Majoritate „asumată”, nu „de conjunctură” Pe componenta politică, șeful PSD a declarat că partidul își dorește „o majoritate asumată” și că „nu ne interesează funcțiile”. În acest context, a făcut un apel către PNL și UDMR să participe la construirea unei „majorități transparente”, dacă se dorește implicarea PSD la guvernare. Grindeanu a avertizat că, în lipsa unei asumări clare din partea celorlalte partide și dacă PSD nu se regăsește în „proiectul pentru economie”, partidul „nu va ezita să spună nu acestui demers politic”. El a mai spus că PSD nu va susține o majoritate „de conjunctură”, chiar dacă aceasta ar putea trece un guvern prin Parlament. De ce respinge PSD un guvern tehnocrat PSD nu susține varianta unui guvern tehnocrat, iar Grindeanu a argumentat că un astfel de executiv ar fi „slab” și ar risca să devină „guvernul nimănui”, invocând experiența de acum 10 ani cu Guvernul Cioloș. În opinia sa, o soluție viabilă presupune „o soluție politică asumată cu o majoritate asumată”, inclusiv pentru momente-cheie precum adoptarea bugetului în Parlament. Ce urmează, potrivit declarațiilor, este finalizarea programului de guvernare al premierului desemnat și clarificarea unei majorități parlamentare care să își asume politic direcția economică și guvernarea. [...]
Motivarea Înaltei Curți întărește aplicarea strictă a regimului de integritate, cu efect direct de pierdere a mandatului : judecătorii au publicat explicațiile deciziei definitive prin care Dominic Fritz a rămas fără funcția de primar al Timișoarei, reținând existența unui conflict de interese dovedit de Agenția Națională de Integritate , potrivit Digi24 . Instanța arată că ANI a demonstrat conflictul de interese după ce Fritz a semnat un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care viza firma unui arhitect care, în campania electorală, îl împrumutase cu bani. Publicarea motivării vine în contextul în care hotărârea este definitivă și produce consecințe administrative și politice imediate. Ce reține instanța despre conflictul de interese În esență, Înalta Curte confirmă concluzia că semnarea documentului a fost făcută în condiții care intră sub incidența regimului de integritate, iar probațiunea ANI a fost considerată suficientă pentru a susține constatarea conflictului de interese. Cazul are relevanță mai largă pentru administrația locală deoarece arată că deciziile procedurale (precum semnarea și înaintarea unor documentații urbanistice) pot declanșa sancțiuni severe atunci când există o legătură financiară anterioară între decident și beneficiarul demersului. De ce contează: efecte de reglementare și risc pentru aleși Publicarea motivării consolidează un precedent de aplicare riguroasă a regulilor privind conflictul de interese în administrația publică, cu impact direct asupra stabilității mandatelor. Pentru aleșii locali, mesajul este că relațiile financiare din campanii pot deveni elemente relevante în evaluarea ulterioară a actelor administrative semnate în exercitarea funcției. În lipsa altor detalii în materialul Digi24 despre pașii administrativi următori la nivelul Primăriei Timișoara, rămâne de urmărit cum va fi gestionată tranziția instituțională și ce decizii vor fi luate pentru continuitatea conducerii executive la nivel local. [...]
Cu două zile înainte de anunțul de la Oslo, Donald Trump își reia public presiunea pentru Nobelul pentru Pace , mizând pe o temă cu potențial de capital politic intern și extern, potrivit Libertatea . Președintele american a spus că ar fi „o mare rușine” pentru comitet dacă nu i-ar acorda premiul, în condițiile în care laureatul pentru 2026 urmează să fie anunțat vineri, la Oslo. Trump a declarat miercuri că nu știe care va fi decizia comitetului, dar a susținut că acesta are „reputația de a nu-l acorda unor persoane ca mine”, fiind citat de AFP. „Cred că ar fi o mare ruşine pentru ei.” Argumentele invocate de Trump Președintele american a enumerat motivele pentru care consideră că ar trebui să primească distincția: a afirmat că a „pus capăt la opt războaie”, reluând o declarație făcută și anul trecut; a susținut că a împiedicat „distrugerea totală a lumii”, argumentând că „Iranul nu va avea niciodată arma nucleară”, în contextul războiului lansat împreună cu Israel. Contextul din 2025 și nominalizările pentru 2026 În material se arată că Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost acordat liderei opoziției din Venezuela, Corina Maria Machado, care a ales să-i transmită medalia lui Trump după o vizită la Casa Albă. Trump a spus că s-a simțit „foarte onorat” să o primească „indirect”, însă ulterior a declarat despre Machado că nu este capabilă să conducă Venezuela și a criticat deciziile acesteia după capturarea lui Nicolas Maduro. Pentru ediția 2026, candidatura lui Trump ar fi fost propusă de premierul israelian Benjamin Netanyahu , alături de care a atacat Iranul, precum și de Guvernul Pakistanului. Totuși, experți consultați de AFP consideră șansele lui Trump „minime”, deși „umbra sa” ar urma să planeze asupra anunțului de la Oslo. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de disciplină bugetară , iar Ilie Bolojan spune că țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile” și că cheltuielile statului nu trebuie să crească, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea întâlnirii cu premierul desemnat Luca Niculescu , în contextul negocierilor pentru formarea noului Executiv. Bolojan afirmă că România are nevoie „cât mai repede” de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele de final de an, inclusiv prin rectificare bugetară, și să pregătească bugetul pentru anul viitor. Liderul PNL pune accent pe limitarea cheltuielilor și pe încadrarea în țintele stabilite. Miza economică: costul finanțării și riscul de pierdere a încrederii piețelor În argumentația sa, Bolojan leagă disciplina fiscală de costurile de împrumut ale statului și de percepția creditorilor. El susține că împrumuturile din anii trecuți și dobânzile ridicate au împins în sus datoria publică și au crescut riscul de pierdere a controlului asupra bugetului. În același timp, liderul PNL spune că România se împrumută la dobânzi mai mari pe fondul unui context internațional tensionat, dar și al instabilității politice interne, care ar fi alimentat creșterea „primei de risc” (indicator care reflectă cât de scump se finanțează o țară față de reperele considerate mai sigure). „Fiecare punct procentual plătit în plus la dobânzi înseamnă miliarde de lei anual, bani pe care nu îi mai putem folosi pentru investiţii, sănătate sau educaţie”, explică Bolojan. Condițiile anunțate pentru negocierile cu premierul desemnat Bolojan transmite că mandatul PNL la discuțiile cu Luca Niculescu pornește de la câteva linii roșii: țintele de deficit pentru 2027 și 2028 „nu sunt negociabile”; cheltuielile statului „nu trebuie să crească”; discuția ar trebui să fie despre „modul în care” sunt atinse țintele, nu despre schimbarea lor. El mai afirmă că promisiunile „fără acoperire” generează frustrări și amplifică nemulțumirea și că acesta este un stil de guvernare pe care spune că l-a refuzat și nu îl va accepta. Ce urmează Întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu are loc la sediul PNL, iar discuțiile vizează atât ieșirea din criza politică, cât și setarea priorităților bugetare imediate: funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru anul viitor. În funcție de rezultatul negocierilor, se conturează și spațiul de manevră al viitorului guvern în privința cheltuielilor și a politicii fiscale. [...]
Lovirea infrastructurii energetice a lăsat zone din Kiev fără curent și apă , după un nou val de atacuri rusești asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 28 de morți, potrivit Știrile Pro TV . În contextul apropierii iernii, atacurile asupra rețelelor de energie cresc riscul de întreruperi repetate și de perturbări operaționale în marile orașe. Cea mai gravă lovitură a fost în Prîlukî, în nordul țării, unde o rachetă a distrus un bloc de locuințe. Explozia a avut loc miercuri, în jurul orei 06:30 (ora locală), și a spart ferestrele mai multor locuințe din localitate. Potrivit președintelui Volodimir Zelenski , 20 dintre victime au fost în clădirea lovită, inclusiv copii foarte mici; Ministerul de Interne a anunțat ulterior că un al cincilea copil a fost scos dintre dărâmături. Zelenski a spus că zeci de persoane au fost rănite, între care șapte copii. O localnică a descris pentru AFP cum ferestrele s-au făcut țăndări, iar familia s-a adăpostit în baie, în timp ce apartamentul era distrus. Atacuri la scară largă și ținte energetice Președintele ucrainean a acuzat Rusia că lovește intenționat „orașele obișnuite” și a afirmat că una dintre principalele ținte ale bombardamentelor a fost infrastructura energetică. Seara, întreruperile de curent au afectat anumite zone din Kiev, ceea ce a perturbat circulația și a provocat întreruperi ale alimentării cu apă pe malul drept al capitalei. Zelenski a încadrat atacul într-o operațiune mai amplă, despre care a spus că a inclus „70 de rachete în total, dintre care multe balistice”, mai greu de interceptat, și drone lansate asupra a 12 regiuni. Interceptări raportate și bilanț în mai multe orașe Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au interceptat cinci rachete balistice, 39 de rachete de croazieră și peste 100 de drone. În afara Prîlukî, Zelenski a menționat două decese în Oleksandria și două în Kremenciuk, iar primarul Kievului, Vitali Klitschko , a raportat patru persoane ucise în capitală. La Moscova, Ministerul Apărării a susținut că armata rusă a vizat, între altele, în Kiev și regiunea sa, la Prîlukî și la Kremenciuk, fabrici care asamblează și depozitează rachete de croazieră (inclusiv modelul „Flamingo”, de fabricație ucraineană) și drone cu rază lungă de acțiune. În teritoriile ucrainene ocupate de Moscova, autoritățile locale au raportat victime în urma unor atacuri ucrainene: două persoane (inclusiv o adolescentă) în regiunea Herson și alte două într-un atac cu drone într-un sat din apropierea orașului Donețk. Zelenski a mai afirmat că răspunsurile Ucrainei la bombardamentele rusești au permis lovirea a două instalații petroliere și a unui poligon de antrenament în regiunile Perm, Samara și Astrahan, în vestul Rusiei. [...]
