Știri
Știri din categoria Diverse
Ungaria intră într-o nouă etapă de rescriere a regulilor instituționale, după ce premierul Peter Magyar a anunțat că guvernul va iniția înlăturarea președintelui Tamas Sulyok printr-un amendament constituțional, potrivit Digi24. Miza imediată este o schimbare rapidă la vârful statului, cu efecte directe asupra echilibrului de putere și asupra cadrului de funcționare al instituțiilor.
Într-un discurs în parlament, Peter Magyar a spus că mandatul lui Tamas Sulyok „se va încheia” a doua zi după intrarea în vigoare a amendamentelor constituționale, în cadrul unei „operațiuni de epurare”.
Pe lângă înlăturarea președintelui, premierul a indicat o reformă constituțională mai amplă, programată pentru toamna acestui an. Constituția ar urma să fie confirmată prin referendum, iar parlamentul ungar ar urma să aleagă un nou președinte, cu obiectivul declarat de a „restabili autoritatea” funcției.
În același pachet de schimbări, guvernul anunță:
Peter Magyar a afirmat că executivul va adopta „ample măsuri juridice, politice și economice” pentru a eradica corupția în Ungaria și a prezentat demersul ca o eliberare a societății de o „mafie politică și economică”.
Premierul a făcut și o comparație cu lupta anti-mafia din Italia, susținând că Ungaria nu va permite ca societatea să suporte „șocuri” similare și că sunt necesare măsuri „cu maximă hotărâre și severitate”.
Din informațiile prezentate, calendarul depinde de adoptarea amendamentelor constituționale și de intrarea lor în vigoare, moment după care guvernul susține că mandatul actualului președinte s-ar încheia imediat. În paralel, reforma constituțională anunțată pentru toamnă ar urma să includă un referendum de confirmare și alegerea unui nou președinte de către parlament.
Recomandate
Motivarea CCR pe legea ANI mută disputa dinspre „sancțiune” spre „efecte asupra mandatului” , iar reacția primarului Timișoarei, Dominic Fritz , pune presiune publică pe această distincție juridică, potrivit Știrile Pro TV . Fritz a comentat ironic, într-o postare pe o rețea de socializare, după apariția motivării Curții Constituționale în cazul legii ANI, scriind: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”. Într-un comentariu ulterior, el a reluat explicația atribuită unui „coleg” – deputat și avocat – care susține că, în motivare, norma care duce la pierderea mandatului nu ar fi tratată ca o sancțiune personală, ci ca o încetare a unei funcții „viciate” prin fapta titularului. Fritz a criticat această logică printr-o comparație: ar fi ca și cum „nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri”. El adaugă că „mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit”, iar consecința reală ar fi că „primarul ales de două ori de timișoreni” rămâne fără mandat. Fritz s-a referit și la o postare a deputatului USR Alexandru Dimitriu, care criticase decizia CCR. Ce spune CCR și de ce contează distincția În motivare, Curtea Constituțională arată că încetarea mandatului pentru aleșii aflați deja într-o situație de incompatibilitate sau conflict de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu ar încălca principiul neretroactivității. CCR argumentează că norma tranzitorie nu introduce o sancțiune personală nouă pentru o faptă din trecut, ci produce efecte asupra unei funcții sau a unui mandat a cărui „integritate a fost afectată”. Miza juridică invocată în sesizările împotriva legii ANI a fost articolul 15 alineatul (2) din Constituție, care stabilește că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Criticii au susținut că noua reglementare atașează unei situații juridice consumate o consecință care nu exista în legislația de la acel moment: pierderea unui mandat aflat în desfășurare. CCR respinge această interpretare și separă sancțiunea pentru faptă de efectele asupra mandatului în curs. [...]
Scumpirea motorinei peste 10,4 lei/litru pune sub semnul întrebării eficiența reducerii temporare a accizei , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenția autorităților de control în piață, potrivit Stirile Pro TV . Ivan susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă prețurile la pompă „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că „mai bine de jumătate” din ajutorul acordat de stat ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care, spune el, barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari (aprox. 368 lei). „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Potrivit aceleiași surse, Ivan cere premierului demis și ministrului interimar al Energiei să trimită „de urgență” în controale Consiliul Concurenței , ANPC și ANAF, invocând riscul de speculă și necesitatea ca efectul reducerii accizei să se vadă în prețul final, nu în profiturile din piața petrolieră. El mai afirmă că, fără reducerea accizei, românii ar fi plătit „peste 11 lei” pe litru. Reacția Guvernului: impactul asupra inflației, dar control limitat Premierul interimar Ilie Bolojan declară, despre majorarea prețurilor la motorină, că „nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi”, adăugând că scumpirea combustibililor are efect asupra inflației. Cum funcționează reducerea temporară a accizei Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard în perioada 16–31 august 2026, după creșterea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă. Reducerea este de aproximativ 68 de bani pe litru, iar măsura se bazează pe mecanismul introdus prin Legea nr. 162/2026, care permite ajustări temporare în funcție de evoluția pieței, cu analiză la fiecare două săptămâni. Pentru intervalul 16–31 august, Ministerul Finanțelor arată că: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%; prețul mediu la pompă al motorinei standard a urcat cu 23,01%. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că mecanismul a fost construit pentru intervenții „rapid și țintit”, iar reducerea accizei urmărește limitarea presiunii asupra populației și companiilor, inclusiv transportatorilor și firmelor de logistică, unde motorina se reflectă în costurile bunurilor și serviciilor. Ministerul Finanțelor spune că va monitoriza în continuare piața, cu reevaluarea accizei la fiecare două săptămâni. [...]
Guvernul apără legea salarizării unitare ca instrument de disciplină bugetară și predictibilitate , în pofida cererii confederațiilor sindicale de a retrage proiectul și de a-l relua „de la zero” după instalarea unui executiv cu puteri depline, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus în direct la Digi24 că reacția sindicatelor nu respectă principiile dialogului social, acuzând că acestea au refuzat să participe la discuții și au organizat, „pentru prima oară”, un „protest preventiv”, înainte ca proiectul să fie prezentat în forma finală. În explicația ministrului, miza proiectului este tocmai reducerea negocierilor „discreționare” pe sectoare, printr-un cadru unitar care limitează posibilitatea obținerii unor avantaje separate pentru diverse categorii din administrația publică. Pîslaru a afirmat că, odată adoptată o lege pe principii unitare, salariile ar urma să crească prin „valoarea de referință”, dar „vor rămâne acolo unde sunt” o perioadă, ceea ce ar diminua spațiul de negociere al sindicatelor. De ce contează: semnal de plafonare și reguli mai previzibile în sectorul public Pîslaru a susținut că o parte din nemulțumirea sindicatelor vine din faptul că ar „avea de pierdut” prin limitarea negocierilor sectoriale, un instrument important în relația cu membrii lor. În același timp, ministrul a insistat că proiectul nu este construit ca o lege „despre creșteri salariale”, ci ca una de „echilibrare”, de corectare a inechităților și de creare a unui „climat predictibil” în salarizarea publică. El a mai spus că există sectoare din administrație care nu sunt mulțumite de forma proiectului, dar care ar fi înțeles „limitele bugetare” și faptul că majorările avute în vedere sunt „maximul pe care ni-l permitem”, menționând că acestea vizează „două treimi” din administrație. Răspuns la cererea de retragere: „Să așteptăm alt Guvern e o greșeală” Întrebat despre solicitarea confederațiilor sindicale ca Guvernul să abandoneze proiectul și să reia procesul după un alt executiv, Pîslaru a respins ideea, pe care a numit-o „o mare greșeală”. Ministrul a făcut însă distincție între confederațiile care au cerut retragerea și organizațiile sindicale care au participat la discuții, afirmând că unele propuneri primite „se regăsesc în acest moment în proiect”. [...]
Rusia intră într-o „a doua fază” a crizei de carburanți, cu raționalizări și standarde coborâte , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, în timp ce Kremlinul încearcă să transmită că piața este „sub control”, potrivit Digi24 . Președintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, că problemele apărute pe piața combustibililor „sunt în curs de soluționare”, după o discuție cu premierul Mihail Mișustin . El a spus că premierul „monitorizează situația”, iar autoritățile au creat „o comisie specială”, conform agenției EFE, citată de Agerpres. În același timp, Putin a admis că există efecte pentru populație. „Da, evident că există unele inconveniente pentru oameni, dar guvernul, desigur, trebuie să țină situația sub control.” Măsuri de criză: raționalizare și benzină Euro-2 Guvernul de la Moscova a recunoscut săptămâna aceasta că Rusia se confruntă cu ceea ce a numit „a doua fază” a crizei de aprovizionare cu combustibili, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii de rafinare. Conform unor relatări de miercuri, cel puțin două lanțuri de benzinării au reintrodus raționalizarea vânzărilor de combustibili la Moscova. În același context, ministrul rus al energiei, Serghei Țiviliov, a recunoscut că s-au format din nou cozi la benzinării. Pe lângă raționalizare, autoritățile ruse au autorizat vânzarea de benzină Euro-2, un standard de calitate inferior celui obișnuit, ca măsură de atenuare a crizei de aprovizionare. Legătura cu atacurile ucrainene asupra rafinăriilor Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone în profunzimea Rusiei, care vizează în special centre logistice și rafinării. Putin a recunoscut miercuri că aceste lovituri provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse. În plan practic, însă, măsurile de raționalizare și relaxarea standardelor de calitate indică presiuni operaționale în lanțul de aprovizionare cu carburanți. [...]
Creșterea motorinei peste 10,20–10,40 lei/litru reaprinde disputa despre efectul scăderii accizelor , iar fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan cere intervenție rapidă a statului, inclusiv controale în piață, potrivit Digi24 . Ivan, social-democrat și inițiator al legii invocate, susține că reducerea accizei cu 20% ar fi trebuit să ducă la o ieftinire de 70 de bani pe litru, însă prețurile „au sărit din nou” peste intervalul 10,20–10,40 lei/litru. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de News.ro, el afirmă că „mai bine de jumătate” din sprijinul acordat șoferilor ar fi fost „înghițit” de majorările companiilor petroliere, în condițiile în care „barilul de petrol a scăzut la 80 de dolari”. „Este inadmisibil! Reducerea accizei cu 20% trebuia să ieftinească motorina cu 70 de bani pe litru, însă preţurile la pompă au sărit din nou peste 10,20 - 10,40 lei.” Ce intervenție cere și ce instituții vrea pe teren Fostul ministru îi solicită premierului interimar Ilie Bolojan să intervină „de urgență” și să trimită la controale: Consiliul Concurenței (pentru posibile probleme de concurență pe piață), ANPC (pentru verificări privind protecția consumatorilor), ANAF (pentru controale fiscale). Ivan mai spune că statul ar trebui să se asigure că nu există „speculă” și că reducerea de acciză se vede în prețul final plătit de consumatori, nu în profiturile companiilor. Reacția lui Ilie Bolojan: efect asupra inflației, control limitat În același context, premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că nu pot fi controlate „lucruri care nu pot fi controlate de noi” și atrage atenția că scumpirea combustibilului are efect asupra inflației. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre eventuale măsuri concrete anunțate de Guvern sau despre un calendar al unor controale. [...]
Posibila plecare a lui Christine Lagarde spre Forumul Economic Mondial în 2027 ar redeschide discuția despre succesiunea la BCE , într-un moment în care și organizația de la Davos își caută o conducere stabilă după retragerea fondatorului, potrivit Stirile Pro TV . Informația a apărut în ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung (NZZ), citat de Reuters, și preluată de News.ro. Conform surselor invocate de NZZ, președinta Băncii Centrale Europene ar fi fost prezentată, în această săptămână, drept o posibilă candidată la șefia Forumului Economic Mondial (WEF), în cadrul unei reuniuni a consiliului organizației desfășurate în apropiere de Geneva. Potrivit acelorași surse, Lagarde le-ar fi mulțumit celor 28 de membri ai consiliului pentru încredere și ar fi spus că este „pregătită să servească”. Ce înseamnă pentru WEF: tranziție după Klaus Schwab WEF traversează o perioadă de schimbare a conducerii după retragerea fondatorului Klaus Schwab, anul trecut. În prezent, consiliul organizației este condus interimar de: Andre Hoffmann, vicepreședinte al Roche; Larry Fink, directorul general al BlackRock. Nu există, deocamdată, o dată stabilită la care Lagarde ar putea prelua funcția. Publicația elvețiană mai notează însă că ar exista un acord ca Fink și Hoffmann să rămână la conducere cel puțin până la reuniunea de la Davos din ianuarie 2027. Miza pentru BCE: mandatul expiră în octombrie 2027 O eventuală numire a lui Lagarde la WEF ridică automat problema mandatului său la BCE, care este de opt ani și expiră la sfârșitul lunii octombrie 2027. În material se amintește că Lagarde declara anul trecut că este hotărâtă să își ducă până la capăt mandatul, după speculații că ar putea pleca mai devreme tocmai pentru a prelua conducerea WEF. Lagarde are deja o relație îndelungată cu Forumul Economic Mondial, fiind membră a consiliului organizației în mai multe mandate. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial, iar WEF nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters pentru comentarii, potrivit articolului. [...]
