Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24.
Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni.
Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern.
În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE.
De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date.
Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei.
De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare:
„PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.”
PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte.
Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante:
În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare.
Recomandate
Blocajul politic prelungește incertitudinea asupra guvernării , iar presiunea crește pe fondul apropierii vacanței parlamentare, care reduce fereastra de negociere și vot pentru un nou Executiv, potrivit Stirile Pro TV . Criza s-a adâncit după retragerea primei nominalizări, Eugen Tomac, și după respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri venite din partea președintelui, liberalul Adrian Veștea. În acest context, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au reușit să ajungă la un acord politic pentru susținerea unui guvern în Parlament, deși au fost convocați la Palatul Cotroceni și puși „față în față” la discuții, vineri. Miza imediată este calendarul: marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar deputații și senatorii intră în vacanță, ceea ce complică formarea rapidă a unei majorități și învestirea unui guvern. Mesajul președintelui: „s-a revenit la blocaj” Președintele Nicușor Dan a transmis, după eșecul discuțiilor de vineri, că s-a revenit la blocajul politic pe care, marți, după consultările oficiale, îl credea depășit. Șeful statului a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Pozițiile partidelor: guvern minoritar vs. guvern PSD Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea unui guvern. „Nu am ajuns la un acord”, a transmis Bolojan. De cealaltă parte, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi o soluție de compromis pentru deblocarea crizei. Ce solicită fiecare tabără și unde se rupe negocierea Potrivit informațiilor prezentate, PNL–USR și UDMR au propus ca PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei, cu o rotativă anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. În această formulă, condițiile invocate includ angajamentul ca niciun partid să nu depună moțiune de cenzură și rezolvarea unor „urgențe și priorități”: PNRR , Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE. În paralel, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, cu președintele partidului ca propunere de premier. Sorin Grindeanu a susținut că PSD vrea autonomie deplină asupra programului de guvernare și a respins varianta în care dreapta guvernează acum, iar PSD intră ulterior la guvernare prin rotativă, social-democrații afirmând că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate”, a spus Grindeanu. În lipsa unui acord înainte de închiderea sesiunii parlamentare, rămâne neclar dacă partidele pot construi rapid o majoritate funcțională sau dacă negocierile se vor prelungi în perioada vacanței, cu efect direct asupra ritmului de decizie pentru prioritățile invocate în discuții. [...]
Amenințarea cu suspendarea președintelui reintră în jocul politic , după ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus la Digi24 că procedura „este oricând pe masă”, pe fondul criticilor la adresa modului în care Nicușor Dan ar fi gestionat criza politică și desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. Peiu a susținut că președintele a gestionat „foarte prost” criza și l-a acuzat că ar fi exclus AUR de la guvernare, deși partidul are reprezentare parlamentară semnificativă. În intervenția sa, senatorul AUR a spus că nu a înțeles de ce șeful statului ar fi „trasat un cerc” în care AUR ar fi fost ținut în afara Executivului. Critica pe desemnarea premierului: „impunerea voinței personale” Un punct central al atacului a vizat desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, despre care Peiu a afirmat că ar fi fost făcută fără consultarea conducerii PNL. El a comparat situația cu perioada regelui Carol al II-lea, invocând ideea unor guverne formate fără acceptul liderilor partidelor. „Pare o impunere a voinței personale, ceea ce e totuși de neacceptat, dacă vrem să construim o democrație de tip occidental.” Peiu a mai spus că Nicușor Dan ar încerca să fie, „pe model Băsescu”, „mai mult decât un notar” care consemnează deciziile majorităților parlamentare, dar fără a avea un partid care să-i permită o astfel de influență politică. Suspendarea „oricând pe masă”, dar condiționată de sprijin parlamentar În ceea ce privește suspendarea, liderul senatorilor AUR a afirmat că demersul ar putea fi inițiat, însă a precizat că ar necesita sprijinul cel puțin al unui alt partid pentru a începe procedura și, cu atât mai mult, pentru a fi finalizată. Peiu a motivat această poziție prin ceea ce a numit un comportament „ostil” al președintelui față de AUR și printr-o conduită pe care a descris-o drept „autoritară spre autocratică”, susținând că ar exista un tratament diferit față de alte formațiuni. Din informațiile prezentate, declarațiile reprezintă poziția AUR exprimată în emisiunea „În fața ta”, fără detalii suplimentare despre un calendar sau pași concreți deja agreați cu alte partide. [...]
Petrișor Peiu susține că negocierile pentru noul Guvern riscă să producă o majoritate fragilă dacă sunt conduse „în jocuri de culise” și dacă AUR rămâne în afara discuțiilor, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor AUR a declarat duminică, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, că „principala greșeală” a lui Sorin Grindeanu , în contextul crizei politice, ar fi „credința prea mare în jocuri de culise” și „lipsa de încredere în ceea ce se face transparent”. „Cred că greșeala principală pe care a făcut-o în acest joc a fost credința prea mare în jocuri de culise și lipsa de încredere în ceea ce se face transparent, în văzul lumii.” Ce spune Peiu despre rolul AUR în ecuația majorității Peiu afirmă că AUR a fost exclus de la negocieri de către Grindeanu, care ar fi spus că va face o majoritate și o guvernare fără AUR. În acest scenariu, AUR și-ar urma, „probabil”, rolul în Parlament, în momentul în care proiectele vor deveni „extrem de disputate”, pe fondul intereselor diferite ale partidelor care ar semna o înțelegere de guvernare. În această logică, Peiu susține că AUR ar putea ajunge într-o poziție de „arbitru” în multe cazuri. De ce contează: risc de blocaje la vot și negociere „pe proiecte” Mesajul lui Peiu indică o vulnerabilitate operațională a unei eventuale formule guvernamentale: dacă AUR rămâne în afara negocierilor, iar majoritatea rezultată este fragilă, susținerea pentru proiecte controversate s-ar putea muta de la o coaliție stabilă la negocieri punctuale în Parlament. Peiu mai spune că menținerea AUR în afara discuțiilor nu ar ajuta partidele din fosta coaliție și nici nu ar slăbi AUR, apreciind că, „cinic vorbind”, pentru AUR poate fi „o poziție convenabilă” să nu intervină „când adversarul greșește”. [...]
Jens Stoltenberg cere creșterea investițiilor europene în apărare pentru a menține angajamentul SUA în NATO , avertizând că Rusia nu va fi „convinsă”, ci doar descurajată prin schimbarea calculelor Kremlinului, potrivit Bild , care relatează despre un interviu acordat publicației WELT înaintea summitului NATO de la Ankara. Fost secretar general al NATO între 2014 și 2024, Stoltenberg – în prezent ministru de Finanțe al Norvegiei – spune că, deși există „dezacorduri serioase” între aliați (inclusiv pe tema Groenlandei), alianța poate rămâne „puternică” dacă își păstrează coeziunea și dacă Europa își asumă o parte mai mare din efortul financiar și militar. În același timp, el transmite Washingtonului că NATO contribuie direct la securitatea americană, argumentând că „apărarea SUA începe la granița europeno-rusă”. Presiunea bugetară: ținta de 3,5% din PIB și „redistribuirea poverii” Stoltenberg indică drept element central creșterea cheltuielilor de apărare în Europa și afirmă că tot mai mulți aliați ating acum obiectivul NATO de 3,5% din PIB pentru „sarcinile de bază ale apărării”. În logica sa, aceasta este pârghia principală pentru a menține implicarea SUA, inclusiv într-un context politic tensionat după criticile recente ale președintelui american Donald Trump la adresa partenerilor europeni. „Cel mai important lucru pe care Europa îl poate face pentru a menține alianța transatlantică și pentru a asigura angajamentul SUA, inclusiv sub președintele Trump, este să investească mai mult.” El consideră că solicitarea lui Trump privind o „redistribuire” a poverii în interiorul alianței este justificată. Totodată, avertizează că, dacă SUA s-ar retrage pe viitor, capacitățile europene proprii de apărare ar deveni cu atât mai importante. Ucraina: „sprijin maxim” pentru a schimba calculele Moscovei Înaintea summitului, Stoltenberg cere un semnal „clar” pentru Ucraina și susține că un nivel mai mare de sprijin ar putea grăbi încheierea războiului și ar crește șansele ca Ucraina să rămână „o națiune independentă, democratică” în Europa. El descrie invazia la scară largă drept un „eșec strategic” pentru Moscova și afirmă că Rusia „plătește un preț mare” fără să-și fi atins obiectivele strategice. În acest cadru, miza ar fi mobilizarea unui sprijin „maxim” pentru ca Ucraina să intre în eventuale negocieri dintr-o poziție cât mai puternică. „Nu cred că îl putem convinge pe Putin. Dar cred că îi putem schimba calculele.” De ce contează Mesajul lui Stoltenberg pune accent pe o consecință directă pentru economiile europene: menținerea credibilității NATO și a garanțiilor de securitate depinde tot mai mult de efortul bugetar al Europei , într-un moment în care relația transatlantică riscă noi fricțiuni politice. În paralel, el leagă sprijinul pentru Ucraina de o strategie de descurajare: nu „convingerea” Kremlinului, ci creșterea costurilor și reducerea beneficiilor percepute de Moscova. [...]
Piața auto din România a accelerat în mai, cu SUV-urile ajunse la 62% din vânzări , un semnal că cererea se reface, dar și că mixul de produse se mută tot mai mult spre modele mai mari, cu implicații directe pentru importatori, rețelele de dealeri și strategiile de preț, potrivit Wall-Street . În luna mai au fost înmatriculate 11.136 de autoturisme noi, în creștere cu 7% față de aceeași lună din 2025, conform datelor APIA și DGPCI citate în articol. Este a treia lună consecutivă de creștere, iar ritmul s-a îmbunătățit față de aprilie, când s-au înmatriculat 10.112 unități. Chiar dacă, la nivelul primelor cinci luni, piața rămâne sub nivelul din 2025, evoluția recentă indică o recuperare treptată după începutul de an mai slab. SUV-urile domină piața și schimbă centrul de greutate al vânzărilor Cea mai puternică tendință din datele lunii mai este consolidarea SUV-urilor: segmentul a crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă a anului trecut și a ajuns la 62% din piața autoturismelor noi. Practic, aproape două din trei mașini noi înmatriculate în România sunt SUV-uri, într-o plajă mai largă de dimensiuni și poziționări decât în anii anteriori. Explicația ține de combinația de utilitate și percepție de valoare: poziție înaltă la volan, spațiu pentru pasageri și bagaje, versatilitate pentru utilizare de familie și, tot mai frecvent, motorizări electrificate. Electrificarea urcă la 68,5% cotă, pe fondul presiunii pe costuri În paralel, electrificarea a continuat să câștige teren: autoturismele electrificate au ajuns la o cotă de piață de 68,5%, pe o creștere de 32% față de 2025, susținută de avansul segmentelor full-hybrid, plug-in hybrid și electric, potrivit aceleiași surse. Contextul macroeconomic rămâne însă un factor de presiune: articolul indică o rată anuală a inflației de 10,9% în luna mai (date INS), alături de costuri mai mari de utilizare și incertitudini legate de energie și combustibili. În acest cadru, criteriile „practice și financiare” cântăresc mai mult în decizia de achiziție, inclusiv prin atenția la oferte speciale și costuri pe termen lung. Ce ar putea decide evoluția din a doua parte a anului Datele din mai conturează trei direcții: revenirea treptată a cererii, dominația SUV-urilor și accelerarea electrificării. Rămâne de văzut dacă trendurile se mențin în semestrul al doilea, într-un mediu economic și geopolitic volatil. Potrivit articolului, evoluția pieței va depinde și de predictibilitatea măsurilor economice și fiscale, dar și de „consistența și momentul lansării programelor” care susțin înnoirea și electrificarea parcului auto. [...]
Refuzul Kremlinului de a accepta o pauză a atacurilor pe distanță lungă prelungește presiunea asupra infrastructurii energetice și a aprovizionării cu combustibil din Rusia , într-un moment în care Moscova recunoaște deja penurii regionale, potrivit Stirile Pro TV . Vladimir Putin a respins ceea ce a numit o propunere ucraineană de reducere a ostilităților și a indicat că ofensiva va continua, în paralel cu accelerarea producției de sisteme de apărare aeriană. Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, președintele Rusiei a spus că obiectivul militar rămâne cucerirea integrală a celor patru regiuni ucrainene din sudul și estul Ucrainei, anexate în 2022: Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia , pe care Rusia le controlează doar parțial. Materialul citează Reuters pentru aceste informații. De ce contează: atacurile cu drone și riscul de disfuncționalități în lanțul de combustibil Putin a afirmat că Rusia trebuie să-și sporească rapid capacitatea de apărare aeriană, invocând intensificarea atacurilor cu drone ucrainene, îndreptate „în principal împotriva industriei petroliere ruse”. Totodată, el a susținut că Rusia „face față cu bine” problemelor de aprovizionare cu combustibil. În același timp, liderul de la Kremlin a recunoscut, mai devreme în aceeași zi, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștri și oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni, deși a insistat că situația este gestionată. Armistițiul propus de Ucraina, respins pe motiv de „distragere” de la front În interviul televizat, Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca pas către pace, însă Moscova consideră inițiativa o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei frontului, menționată la 1.250 km. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare şi sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forţele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin. Putin a mai afirmat că atacurile ucrainene urmăresc să distragă forțele ruse de la obiectivele principale, pe care le-a descris drept „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Semnale despre reluarea canalului diplomatic cu SUA Potrivit materialului, Putin a spus că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. El a părut să fie de acord cu declarațiile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilităţi de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin. În plus, Putin a sugerat că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace. Materialul amintește că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, iar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]
