Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea pe teme-cheie precum PNRR și echilibrele bugetare, în condițiile în care marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar Parlamentul intră în vacanță, potrivit Digi24.
Criza politică continuă după retragerea primei nominalizări de premier, Eugen Tomac, și respingerea în Parlament a celei de-a doua propuneri a președintelui, liberalul Adrian Veștea. Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților nu au ajuns la un acord pentru susținerea unui guvern, deși au fost chemați la consultări la Palatul Cotroceni.
Președintele Nicușor Dan a spus că, după eșecul discuțiilor de vineri, s-a revenit la blocajul politic pe care îl considera depășit după consultările oficiale de marți. El a cerut partidelor să revină la dialog și să negocieze o majoritate pentru orice formulă de guvern.
În negocieri, PNL, USR și UDMR au cerut PSD să susțină un guvern minoritar al dreptei și o rotativă anul viitor, invocând „urgențele și prioritățile țării”: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare și aderarea la OCDE.
De ce contează: fără o majoritate funcțională și un guvern cu susținere parlamentară, capacitatea de a lua decizii rapide pe aceste dosare scade, iar incertitudinea politică se poate traduce în întârzieri și costuri mai mari de finanțare pentru stat, chiar dacă articolul nu oferă estimări sau date.
Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic pe baza căruia se poate lua în considerare o decizie privind învestirea.
Dominic Fritz, președintele USR, a spus că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu Siegfried Mureșan premier, ar fi „o propunere rezonabilă de compromis” pentru deblocarea crizei.
De cealaltă parte, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate asumarea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier. Sorin Grindeanu a insistat pe controlul PSD asupra programului de guvernare:
„PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare. Dacă va fi un guvern PSD, atunci acesta va fi un guvern care nu se va teme şi care nu va sta cu căciula în mână în faţa nimănui. Va fi în serviciul românilor şi atât. PSD va juca exclusiv pe mâna sa. Obiectivul este simplu, relansare economică şi recâştigarea încrederii românilor în capacitatea clasei politice de a livra prosperitate.”
PSD respinge și varianta în care dreapta ar prelua guvernarea, iar PSD ar intra abia anul viitor, social-democrații afirmând că nu vor vota „niciodată” un guvern din care nu fac parte.
Potrivit analiștilor citați de Digi24, partidele lucrează cu cinci variante:
În lipsa unui acord până la finalul sesiunii parlamentare, presiunea se mută pe negocieri în afara calendarului obișnuit al Parlamentului, cu riscul ca deciziile urgente invocate de partide să rămână în așteptare.
Recomandate
Modificările la legea ANI au ajuns la votul decisiv din Senat, cu o miză de 770 milioane euro din PNRR , după ce Camera Deputaților a adoptat proiectul, iar Dominic Fritz acuză majoritatea PSD, PNL și UDMR că a păstrat o prevedere „cu dedicație politică”, potrivit Libertatea . Proiectul a trecut în Camera Deputaților cu sprijinul PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Inițiativa schimbă modul de publicare a declarațiilor de avere și interese: în locul datelor detaliate (adrese, suprafețe, sume exacte), ar urma să existe o „fișă publică” bazată pe praguri valorice. În reacția sa, liderul USR și primarul Timișoarei susține că legea păstrează așa-numitul „amendament anti-Timișoara”, care introduce sancțiunea încetării mandatului în 30 de zile pentru fapte de incompatibilitate sau conflict de interese stabilite de instanță. Fritz afirmă că prevederea ar fi fost construită special împotriva sa. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni. Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, a transmis Dominic Fritz. Miza PNRR și termenul-limită Dezbaterea are și o componentă financiară: adoptarea unei forme „funcționale” a legii ANI este prezentată ca un jalon în PNRR, de care depinde virarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). Termenul pentru remedierea problemelor semnalate de Curtea Constituțională expiră la finalul lunii, conform sursei. Ce urmează în Parlament După votul din Camera Deputaților, proiectul pleacă la Senat, care este for decizional. Senatorii ar urma să voteze miercuri forma finală, pe fondul avertismentelor opoziției privind posibile obiecții ale Comisiei Europene. În același context, Libertatea notează că parcursul legii a fost influențat de decizii ale Curții Constituționale, inclusiv eliminarea unui amendament propus de AUR privind obligarea depunerii declarațiilor și de către persoanele aflate în concubinaj, pe motiv de încălcare a cerințelor de calitate a legii și a dreptului la viață privată. [...]
Votul din Camera Deputaților pe modificările la legea ANI reaprinde riscul de blocaj în PNRR , după ce Dominic Fritz (USR) a acuzat că forma adoptată menține un „amendament anti-Timișoara” și ar încălca statul de drept, potrivit Digi24 . Președintele USR și primarul Timișoarei susține că proiectul a trecut cu voturile PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR a votat împotrivă. Următorul pas este votul din Senat, care este for decizional și ar urma să se pronunțe în zilele următoare. Ce s-a votat și de ce contează pentru PNRR Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri. Modificările au fost prezentate ca necesare pentru punerea legislației în acord cu o decizie a Curții Constituționale privind regimul declarațiilor de avere și de interese. Miza politică și de reglementare este legată de modul în care România își aliniază regulile de integritate și transparență la cerințele europene, în contextul în care fondurile din PNRR sunt condiționate de îndeplinirea unor jaloane (ținte și reforme asumate). Ce prevede noua formă a legii Conform formei adoptate de deputați, proiectul introduce: o „fișă publică privind interesele financiare”, generată de Agenția Națională de Integritate (ANI) prin platforma e-DAI; fișa va include doar informațiile din anexa legii și nu va reproduce integral sau parțial declarația de avere ori declarația de interese; obligația pentru ANI de a publica documentele în cel mult 60 de zile de la depunerea declarațiilor. Totodată, proiectul elimină obligația soților și partenerilor persoanelor aflate în anumite funcții publice de a depune declarații de avere și de interese, prevedere care fusese declarată neconstituțională de CCR. Poziția lui Fritz și următorul test: Senatul Dominic Fritz afirmă că legea ar trebui votată din nou, invocând faptul că CCR a declarat neconstituțional un amendament pe care îl numește „anti-Mirabela”. El a indicat că votul din Senat, așteptat „miercuri”, va fi decisiv pentru forma finală. În mesajul său, liderul USR leagă direct disputa de argumentul PNRR și respinge ideea că o lege controversată ar putea fi „acceptată” doar pentru a evita pierderea banilor europeni. „Pentru cei care votează încălcarea statului de drept de fricǎ să nu piardă bani din PNRR: sunt sigur că nu va accepta Comisia Europeană să premieze o astfel de monstruozitate abuzivă cu banii contribuabililor europeni” Fritz cere modificarea proiectului înainte de votul final din Senat. „Cine vrea să salveze banii trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp” În acest moment, nu reiese din material o poziție oficială a Comisiei Europene pe acest caz; cert este că Senatul urmează să decidă forma finală a modificărilor la legea ANI. [...]
Calendarul pentru desemnarea premierului mută presiunea pe buget și deficit , într-un moment în care partidele sunt împinse să iasă din blocajul politic pentru a forma o majoritate, potrivit Digi24 . Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , a spus la Antena 3 CNN că „în această toamnă” ar urma să se formeze o majoritate parlamentară care să voteze un nou Guvern. În opinia sa, negocierile politice trebuie să ducă la o formulă de guvernare care să poată trece de votul Parlamentului. De ce contează: bugetul și țintele de deficit nu pot aștepta Tomac a argumentat că „economia nu poate aștepta” prelungirea negocierilor și că este nevoie de „discuții serioase despre repornirea economiei”. În același timp, el a indicat explicit miza fiscal-bugetară: România ar avea nevoie de un guvern care să pregătească „un buget credibil” pentru atingerea „țintelor de deficit asumate” și să implementeze proiectele mari aflate în derulare. Ce urmează în septembrie: consultări și o propunere de premier Consilierul prezidențial a afirmat că, după negocierile pe care președintele le va convoca cu partidele, în luna septembrie șeful statului va desemna o persoană „pregătită să fie învestită” de o majoritate parlamentară. „Sunt absolut convins că în luna septembrie, președintele, după negocierile pe care le va convoca cu partidele politice, va desemna persoana pregătită să fie învestită de către o majoritate parlamentară.” Tomac a subliniat că formula finală depinde de rezultatul negocierilor dintre partide. Anticipatele, scenariu „de evitat”, dar posibil constituțional Întrebat despre alegeri anticipate, Tomac a spus că un astfel de scenariu ar menține „haos și tensiune politică” și ar trebui evitat, deși a admis că este o soluție „constituțională și democratică”. Numele premierului, secundar față de majoritate Tomac nu a exclus o eventuală nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, dar a evitat să spună dacă ar accepta. Mesajul său a fost că prioritatea este formarea unei majorități capabile să susțină învestirea Guvernului și un program de reforme, „indiferent de numele premierului”. [...]
Dragoș Pîslaru acuză PSD că „torpilează” Guvernul și apoi îi reproșează blocajele , comparând situația cu „culmea nesimțirii” dintr-un banc, potrivit Digi24 . Mesajul vine după moțiunea de cenzură , în contextul în care PSD a ajuns în opoziție, iar Ilie Bolojan este premier. În intervenția de luni seară la B1 TV, Pîslaru – ministru interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și, totodată, ministru interimar al Muncii – a susținut că partidele care au contribuit la blocarea guvernării încearcă acum să demonstreze că aceasta „nu funcționează” și că premierul „nu face, de fapt, lucruri bune pentru România”. „E ca în bancul ăla cu, dacă vă aduceți aminte, culmea nesimțirii când eram copii: să împingi o bătrânică și să o întrebi de ce se grăbește. Exact asta se întâmplă în acest moment!” Miza politică: cine își asumă funcționarea guvernării după moțiune Pîslaru a argumentat că, odată „torpilat” Guvernul prin moțiune, interesul politic al partidelor ajunse în opoziție ar fi să arate că executivul nu livrează rezultate, deși – în versiunea sa – tocmai acțiunile lor ar fi contribuit la blocaje. În același timp, el a criticat lipsa unei „soluții alternative” după demersul de demitere. Legea salarizării, „provocare” pentru guvernele viitoare În același context, ministrul interimar a spus că legea salarizării va rămâne o provocare pentru orice guvern care va urma, descriind proiectul drept un „cartof fierbinte”. Pîslaru a susținut că ar fi „cel mai corect” ca legea să fie votată în actualul context, fără a detalia un calendar sau pași concreți în materialul citat. [...]
PSD cere demiterea unui consilier al guvernatorului BNR, escaladând conflictul politic pe tema riscurilor fiscale , după ce Eugen Rădulescu a acuzat partidul că a „îngropat finanțele publice” și a avertizat asupra degradării perspectivei României, potrivit Digi24 . Reacția vine de la liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care îi cere guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , „să-l demită rapid” pe consilierul Eugen Rădulescu. Zamfir îl atacă pe Rădulescu într-o postare pe Facebook, după ce acesta a folosit formulări dure despre direcția economiei și despre riscurile care ar urma să apară. Ce a spus Eugen Rădulescu și de ce a stârnit reacția PSD Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a criticat PSD și a avertizat că România s-ar îndrepta „încet, dar tot mai sigur” spre „dezastru”. În mesajul citat de Digi24, el susține că PNRR „se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe” și afirmă că PSD ar fi afectat finanțele publice prin politica din 2024 și prin opoziția față de reforme. Totodată, Rădulescu leagă riscurile de finanțare de posibilitatea ca agenția de rating S&P să coboare România în categoria țărilor „nerecomandate investițiilor” (adică sub pragul „investment grade”, folosit de investitori pentru a evalua riscul). În același context, el menționează nivelul datoriei publice și al deficitului și avertizează asupra unor efecte precum scăderi de venituri, șomaj și inflație ridicată, pe o perioadă lungă. Replica lui Daniel Zamfir: solicitare de demitere către Mugur Isărescu În postarea sa, Zamfir îl acuză pe Rădulescu de „obrăznicie” și îl critică pentru declarațiile despre degradarea nivelului de trai, inclusiv formularea privind „iarbă și scoarță de copac”. În acest context, liderul senatorilor PSD îi cere guvernatorului BNR să îl demită pe consilier. Miza: tensiune politică în jurul mesajelor BNR despre stabilitatea financiară Schimbul de acuzații mută în prim-plan o temă sensibilă pentru mediul economic: cât de mult pot influența percepția investitorilor și dezbaterea internă mesajele publice ale unor oficiali sau consilieri asociați cu banca centrală, mai ales când acestea ating subiecte precum deficitul, datoria publică și riscul de retrogradare a ratingului. Digi24 nu indică în material o reacție oficială a BNR sau a guvernatorului Mugur Isărescu la solicitarea de demitere. [...]
Atacurile repetate cu drone asupra rafinăriilor rusești cresc riscul de întreruperi și penurii de combustibil , după ce rafinăria Afipski a fost lovită pentru a cincea oară în 2026, iar rafinăria din Novoshakhtinsk ar fi fost vizată separat, potrivit Digi24 . Dronele ucrainene au lovit regiunea Krasnodar marți dimineața, 25 august, avariind o rafinărie de petrol, clădiri rezidențiale și o gară, conform oficialilor ruși. Guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a spus că localitatea Afipski (districtul Severski) s-a numărat printre zonele lovite și a raportat incendii atât la o locuință, cât și în incinta rafinăriei. „Cel puțin 10 locuințe private au fost avariate. Într-una dintre ele a izbucnit un incendiu. De asemenea, a izbucnit un incendiu în incinta unei rafinării de petrol. Pompierii și serviciile de urgență lucrează în prezent la fața locului.” Ulterior, Kondratiev a precizat că resturi de drone au căzut pe terenul gării Afipskaia. Atacul a provocat moartea a două persoane și rănirea altor două, potrivit guvernatorului. Afipski, o rafinărie mare, lovită a cincea oară în 2026 Rafinăria Afipski este descrisă ca una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de prelucrare de aproximativ 7,2 milioane de tone metrice. Produce benzină, motorină, distilați din condensat de gaz, reziduuri de țiței greu și sulf. Conform rapoartelor disponibile citate în articol, rafinăria din Afipski a mai fost ținta unor atacuri cu drone de patru ori în acest an (21 ianuarie, 14 martie, 11 iunie și 14 iulie), incidente care au provocat incendii, inclusiv în parcul de rezervoare. Novoshakhtinsk, vizată în Rostov; autoritățile locale raportează pagube Separat, dronele ucrainene ar fi lansat un atac de amploare asupra regiunii Rostov în cursul nopții. Canalul ucrainean de monitorizare Supernova+ a indicat rafinăria din Novoshakhtinsk printre ținte. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacuri cu drone asupra localităților Novoshakhtinsk, Gukovo și Kamensk-Șahtinski, raportând pagube la patru locuințe private din Novoshakhtinsk și un incendiu forestier, dar fără victime. De ce contează: efecte în lanț asupra producției și disponibilității de combustibil Potrivit publicației „ The Moscow Times ”, citată de Digi24, dronele ucrainene au atacat instalații industriale rusești de peste 70 de ori de la începutul lui 2026, ceea ce ar fi scos din funcțiune zeci de întreprinderi. Aceeași sursă a relatat că, de la începutul lunii august, cinci rafinării și-au încetat complet activitatea: Permnefteorgsintez, Orsknefteorgsintez, Zapsibneftekhim, Saratov și Volgograd. Întreruperile ar fi contribuit la scăderea rafinării petrolului în Rusia până la aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi (cel mai scăzut nivel din mai 2002), înainte de o revenire la aproximativ 4 milioane de barili pe zi în august. În plus, aceste întreruperi sunt asociate cu penurii de combustibil în anumite zone, unele regiuni raportând disponibilitate limitată pentru tipuri populare de benzină. [...]
