Știri din categoria Diverse
Știri Diverse
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
5 milioane de conturi șterse și un precedent global; Australia aplică cea mai dură restricție de până acum pentru minorii online
La o lună de la intrarea în vigoare a noii legi privind interzicerea accesului pe rețele sociale pentru copiii sub 16 ani, guvernul australian anunță că aproape 5 milioane de conturi de social media au fost eliminate sau dezactivate , informează The New York Times . Măsura, considerată o premieră globală, este urmărită îndeaproape de alte state interesate să vadă dacă modelul australian poate deveni o soluție viabilă pentru protejarea tinerilor online. Legea, intrată în vigoare în decembrie 2025, obligă zece platforme – inclusiv Instagram, Facebook, Snapchat și Reddit – să împiedice utilizatorii sub 16 ani să acceseze serviciile lor. Companiile care nu iau „măsuri rezonabile” de respectare a legii riscă amenzi de până la 49,5 milioane dolari australieni (aproximativ 33 milioane dolari americani). Deși premierul Anthony Albanese a lăudat eforturile platformelor de a limita accesul minorilor și a catalogat legea drept „o schimbare necesară pentru protejarea sănătății mintale a adolescenților”, realitatea din teren indică o aplicare parțial eficientă. Ce spune realitatea digitală: Mulți adolescenți recunosc că au reușit să ocolească restricțiile , modificându-și vârsta în profiluri sau folosind conturi ale părinților. Raeve (14 ani) , de exemplu, folosește în continuare YouTube și Reddit fără probleme, declarând că interdicția „nu a schimbat nimic”. Jack O. (15 ani) a fost deconectat de pe contul său de Instagram, unde își promova podcastul politic, și și-a creat un cont nou folosind detaliile mamei sale. Meta (compania-mamă a Facebook și Instagram) a anunțat că a eliminat aproape 550.000 de conturi de utilizatori sub 16 ani înainte de intrarea în vigoare a legii. Ce urmează? Oficialii australieni admit că legea nu va elimina complet prezența minorilor online , însă o consideră un pas important în reducerea riscurilor. Julie Inman Grant , Comisarul pentru Siguranță Online, a comparat legea cu limitele de viteză – nu elimină toate problemele, dar creează un cadru mai sigur. Criticii susțin însă că legea afectează disproporționat anumiți tineri , cum ar fi cei din comunități izolate, minorități sau adolescenți cu dizabilități care își găsiseră sprijin în comunități online. Mai multe state – inclusiv Franța, Danemarca, Malaezia, Noua Zeelandă și Marea Britanie – iau în calcul măsuri similare. Premierul britanic Keir Starmer a declarat recent în Parlament că examinează posibilitatea unui astfel de proiect legislativ. Legea australiană devine astfel un test global pentru cât de eficient și echitabil poate fi aplicată o astfel de reglementare în era digitală. [...]
Cel puțin 5.000 de morți în Iran, conform autorităților – estimările medicilor indică peste 16.500
Cel puțin 5.000 de morți confirmați oficial în Iran în urma reprimării protestelor – informează Reuters , în contrast puternic cu estimările mult mai ridicate furnizate de organizații pentru drepturile omului și surse medicale independente. Diferențele între cifre sunt uriașe: rețeaua de medici iranieni citată de The Sunday Times estimează peste 16.500 de morți și circa 330.000 de răniți, iarHuman Rights Activists News Agency (HRANA) , cu sediul în SUA, a documentat 3.308 decese confirmate, 4.382 cazuri în analiză și peste 24.000 de arestări. Profesorul Amir Parasta, chirurg oftalmolog irano-german, care a coordonat contribuțiile medicilor iranieni, a declarat pentru The Sunday Times că echipele medicale au fost nevoite să comunice prin terminale Starlink introduse clandestin, după ce internetul a fost tăiat de autorități. Parasta descrie situația ca fiind „un nou nivel de brutalitate”, relatând cazuri de răni prin împușcare și schije în cap, gât și piept, semnalând utilizarea armelor militare asupra civililor. Cele mai grave pierderi de vieți omenești s-au înregistrat în regiunile kurde din nord-vestul Iranului , unde, istoric, au existat tensiuni cu regimul central. Surse citate de Reuters și The Sunday Times susțin că forțele de securitate au tras din clădiri înalte în manifestanți, martori oculari relatând că lunetiștii trăgeau „în ceafă”, semn că țintele erau persoane în retragere, nu în ofensivă. Contextul estimărilor privind victimele: Sursă Morți confirmați Răniți estimați Alte date relevante Guvernul iranian ( Reuters ) cel puțin 5.000 – Cele mai multe victime în zonele kurde HRANA ( The Hill ) 3.308 – 4.382 cazuri în analiză, 24.000 arestări Medici iranieni ( The Sunday Times ) 16.500 330.000 Comunicare prin Starlink, arme militare Diferențele dintre date indică fie o lipsă de transparență oficială, fie dificultăți reale în documentarea evenimentelor într-un climat represiv și cu acces sever restricționat la informație. The Times of Israel confirmă că raportările medicilor au fost posibile doar datorită unei rețele clandestine de comunicare, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind amploarea reală a violențelor. În ciuda acestor cifre alarmante, autoritățile iraniene nu au oferit un raport public detaliat sau o poziție oficială completă asupra modului în care au fost tratate protestele. În absența unor anchete internaționale independente, amploarea reală a represiunii rămâne învăluită în incertitudine. [...]
Apple trece la ecrane OLED pe iPad mini, MacBook Pro și iMac – tranziția va dura până în 2028
Apple pregătește tranziția către ecrane OLED pentru mai multe linii de produse – iPad mini, MacBook Pro, iMac, iPad Air și MacBook Air urmând să primească aceste panouri între 2026 și 2028, potrivit DigiTimes . Deși Apple utilizează deja tehnologia OLED pe iPhone, Apple Watch și iPad Pro, trecerea completă la OLED pentru gamele Mac și iPad non-Pro va avea loc treptat, pe parcursul a cel puțin trei ani. Dispozitivele vizate și calendarul estimat: Dispozitiv Estimare tranziție la OLED iPad mini 2026 MacBook Pro Sfârșit de 2026 sau 2027 iPad Air 2027 iMac (24 inch) 2027 sau 2028 MacBook Air 2028 Conform jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg, iPad mini și MacBook Pro vor fi primele modele din afara gamei Pro care vor primi OLED, începând cu anul 2026. Tot el a precizat că următorul iPad Air, care va fi lansat în 2026, va păstra ecranul LCD, urmând ca varianta cu OLED să apară în anii următori. Separat, publicația sud-coreeană The Elec a informat că Apple intenționează să lanseze un iMac cu ecran OLED de 24 de inci cel mai devreme în 2027, dar mai probabil în 2028. De ce OLED? Ecranele OLED oferă o serie de avantaje față de panourile LCD tradiționale: Contrast mult mai ridicat și culori mai vibrante ; Consum energetic mai redus , mai ales pentru fundaluri închise; Design mai subțire , datorită lipsei iluminării de fundal. Această mutare confirmă strategia Apple de a uniformiza calitatea afișajului pe toate liniile de produse, aliniindu-le cu standardele deja prezente pe flagship-uri precum iPhone și iPad Pro. Pe scurt, Apple pare să urmeze un calendar bine stabilit pentru adoptarea OLED în întreaga gamă de dispozitive, însă utilizatorii modelelor mai accesibile, cum este MacBook Air, vor trebui să aștepte până în 2028 pentru a beneficia de această tehnologie. [...]
Top 10 miliardari ai lumii - Elon Musk aproape și-a dublat averea în șase luni
Averea lui Elon Musk este estimată la 682 miliarde de dolari , potrivit wall-street.ro , care citează date din Bloomberg Billionaires Index la mijlocul lunii ianuarie 2026. Clasamentul Bloomberg urmărește averile a 500 dintre cei mai bogați oameni din lume, iar pentru începutul lui 2026 indică un salt puternic al averilor cumulate ale primilor 10 miliardari. Totalul depășește 2,6 trilioane de dolari, față de puțin peste 2 trilioane de dolari la jumătatea lui 2025. Creșterea de peste 600 de miliarde de dolari din ultimele șase luni este atribuită în proporție semnificativă lui Musk: acesta ar fi „contribuit” cu circa 311 miliarde de dolari la avansul total, adică aproximativ jumătate din creșterea cumulată a Top 10, conform datelor prezentate în articol. În cazul lui Elon Musk , Bloomberg estimează o creștere de la 371 miliarde de dolari în urmă cu jumătate de an la 682 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026. Sursa menționează că cea mai mare parte a averii sale provine din deținerile de acțiuni Tesla și SpaceX. În Top 10, pe pozițiile următoare apar cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, ambii cu avansuri mari în ultimele șase luni, pe fondul creșterii valorii de piață a Google. Articolul notează și contextul competiției din zona tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, unde Google își consolidează poziția cu produse precum Gemini și VEO. Lista numelor din Top 10, așa cum este prezentată în material, include: Elon Musk Larry Page Sergey Brin Jeff Bezos Larry Ellison Mark Zuckerberg Bernard Arnault Steve Ballmer Jensen Huang Warren Buffett Bloomberg Billionaires Index, ianuarie 2026: Pentru Jeff Bezos, materialul arată o evoluție mai modestă: de la 247 miliarde de dolari în vara lui 2025 la circa 260 miliarde de dolari la mijlocul lunii ianuarie 2026, păstrându-și locul 4 în clasament. În cazul lui Larry Page, articolul indică o urcare de patru poziții (de pe 6 pe 2), cu o avere estimată la circa 285 miliarde de dolari la mijlocul lui ianuarie 2026, după un plus de 118 miliarde de dolari în ultimele șase luni. [...]
HomeRun anunță un eveniment dedicat presei pentru a marca primul an pe piața din România, după o creștere de 44% în venituri în 2025
HomeRun , o platformă online care conectează utilizatorii cu prestatori locali de servicii, va organiza primul său eveniment media în România pe 3 februarie 2026 , potrivit unei invitații oficiale transmise redacției nostre. Media brunch-ul va avea loc începând cu ora 10:00, la Savart Restaurant & Rooftop Bar , pe strada George Enescu din București. Este un moment de bilanț pentru HomeRun, care marchează un an de la lansarea pe piața locală, un an în care veniturile înregistrate în România au crescut cu 44%. Evenimentul va fi găzduit de cei doi co-fondatori și co-directori executivi ai companiei, Bașak Değim Tașpınar și Erol Değim , care vor prezenta detalii despre parcursul platformei pe piața românească, dar și planurile pentru extindere. Potrivit organizatorilor, România a devenit una dintre cele mai dinamice piețe pentru HomeRun, în special datorită cererii în creștere pentru servicii casnice și proiecte de renovare de amploare. Printre temele de discuție anunțate pentru eveniment: analiza evoluției cererii pentru servicii locale în România; profilul utilizatorilor și preferințele în materie de servicii; rolul digitalizării în accesarea profesioniștilor locali; perspectivele HomeRun privind piața serviciilor pentru locuință, wellbeing și evenimente. Platforma HomeRun oferă utilizatorilor posibilitatea de a accesa rapid și eficient o gamă variată de servicii, precum renovări, reparații, curățenie, psihologie, nutriție, fotografie sau închirieri auto pentru evenimente. Acest model de tip marketplace devine tot mai popular în România, pe fondul creșterii încrederii în prestatori recomandați și în soluțiile digitale pentru servicii personalizate. Media brunch-ul este o oportunitate pentru jurnaliști de a obține date concrete despre modul în care această piață evoluează, dar și despre cum se poziționează HomeRun față de competiție . În plus, participarea fondatorilor adaugă o dimensiune strategică evenimentului, oferind acces direct la viziunea companiei. [...]
Proiect de lege pentru reglementarea activităților sexuale; inițiativa vizează combaterea traficului de persoane
Un proiect de lege pentru reglementarea activităților sexuale a fost depus în Parlament de deputatul PNL Ion Iordache , conform Adevărul . Inițiativa urmărește combaterea traficului de persoane și protejarea sănătății publice prin scoaterea fenomenului din „zona neagră”. Proiectul, semnat de 19 parlamentari, dintre care 18 de la PNL și unul de la PSD, propune un control riguros din partea statului asupra activităților de natură sexuală. Acesta include controale medicale periodice pentru prevenirea răspândirii bolilor cu transmitere sexuală și interzicerea desfășurării acestor activități în apropierea școlilor, parcurilor sau lăcașurilor de cult. Ion Iordache subliniază că reglementarea este preferabilă ipocriziei, având în vedere că activitățile de acest tip se desfășoară deja fără control sanitar și sub influența rețelelor de trafic de persoane. El argumentează că statul are obligația de a reglementa realitatea, nu de a o ignora. În expunerea de motive, inițiatorul proiectului critică regimul juridic actual, care se limitează la sancțiuni contravenționale, considerându-l ineficient în protejarea persoanelor implicate și în combaterea exploatării. Deputatul liberal invocă exemplele unor țări europene precum Germania, Olanda și Austria, unde legalizarea a redus influența traficanților. Fostul consilier prezidențial Iulian Fota susține inițiativa, subliniind beneficiile legale și fiscale ale reglementării prostituției, precum și protecția oferită persoanelor vulnerabile. Proiectul de lege propune ca activitățile sexuale să fie desfășurate doar de persoane majore, care acționează voluntar și sunt autorizate, evidențiind nevoia de responsabilitate și control în locul indiferenței. [...]
Vânzări în scădere pentru BMW, dar cu vârfuri neașteptate; modelele M și electricele salvează anul
BMW Group a încheiat 2025 cu o creștere modestă de 0,5%, în ciuda unei scăderi de 1,4% pentru marca BMW, grație vânzărilor record ale modelelor de performanță și ale brandului MINI , informează PiataAuto.md . Deși marca principală a vândut mai puțin cu peste 30.000 de unități față de 2024, MINI a compensat printr-o creștere puternică de aproape 18%, cu peste 43.000 de automobile suplimentare, reușind astfel să echilibreze scăderile BMW și Rolls-Royce. Paradoxul din 2025 este că modelele de volum ale BMW, adică cele cu motoare mai mici și mai accesibile, au înregistrat scăderi, în timp ce versiunile premium și de nișă - modelele electrice și cele de performanță din gama M - au înregistrat creșteri notabile. Gama BMW M GmbH a crescut cu 3,3%, atingând 213.457 unități vândute, iar aproximativ 1 din 10 BMW-uri vândute în lume în 2025 a fost un model M sau M Performance . Cel mai vândut a fost X3 M50, cu motor de 3,0 litri, depășind chiar și popularul model electric i4 M50. În Elveția, 25% din BMW-urile vândute au fost modele M - o cifră record, explicabilă prin preferințele locale pentru condus sportiv și puterea de cumpărare ridicată. La nivelul gamei M adevărate , modelul BMW M2 a condus în vânzări, urmat îndeaproape de gama M3/M4. Modelul M3 a fost disponibil într-o varietate mare de versiuni: cu transmisie manuală, automată, tracțiune spate sau integrală, Touring sau sedan, toate contribuind la totalul de 71.500 unități vândute. Modelul M5, deși criticat pentru greutatea sa, a contribuit și el consistent la succesul diviziei M. Pe partea electrică, BMW Group a înregistrat o creștere de 3,6% a vânzărilor de vehicule electrice, totalizând 442.072 unități. Cifrele includ toate mărcile din grup, iar în cazul BMW, e posibilă o stagnare sau o scădere temporară, în contextul în care se așteaptă revigorarea vânzărilor în 2026 odată cu lansarea noului iX3. În ceea ce privește regiunile de vânzare, China a fost cel mai dificil teren , cu o scădere de 12,5% pentru BMW și MINI. De asemenea, întreaga regiune Asia a avut un recul. În schimb, SUA au crescut cu 5% , în ciuda tarifelor vamale, datorită fabricii locale din Spartanburg, iar America de Nord și de Sud au avansat cu 5,7% . Însă cel mai mare sprijin a venit din Europa , care a generat o creștere de 7,3% pentru BMW în 2025, fiind cea mai stabilă regiune a grupului. Germania a performat peste medie, cu o creștere de 8,7%. Astfel, succesul BMW Group în 2025 s-a sprijinit pe un amestec de modele performante, electrice și MINI, alături de o revenire solidă pe piețele europene, în timp ce gama tradițională a BMW a suferit. Pe scurt, 2025 a fost un an de contraste pentru BMW: scăderi în segmentul clasic, dar vârfuri în zona premium și electrică - semn că piața se polarizează tot mai clar între accesibil și aspirational. [...]
Presa maghiară acuză Comisia Europeană că favorizează România; reacția experților români
Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria , mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24 , acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară , care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București. „Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul” , afirmă Năsulea. De ce a primit România fonduri suplimentare Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene: Deschiderea către Bruxelles : în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană. Reformularea planurilor PNRR : reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Semne de progres în gestionarea fondurilor : conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent. Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă . Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi. Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene. „În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară” , a explicat Năsulea. Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Concurența pe piața europeană, protejată prin reguli noi; CE cere transparență în cazurile de sprijin financiar extern
Comisia Europeană a publicat noile orientări privind aplicarea Regulamentului pentru subvențiile străine , clarificând modul în care autoritatea va analiza efectele acestor subvenții asupra pieței interne și va interveni în cazurile de denaturare a concurenței. Potrivit Economica.net , aceste orientări detaliază procedurile de evaluare și oferă exemple concrete, consolidând mecanismele de protecție ale pieței unice europene. Noile măsuri vizează trei direcții principale: Evaluarea denaturării concurenței – Comisia va analiza în două etape dacă o întreprindere a fost avantajat semnificativ printr-o subvenție primită din afara UE. Va fi analizată capacitatea subvenției de a modifica comportamentul concurențial și dinamica pieței, în special în detrimentul altor operatori europeni. Achizițiile publice – În cadrul procedurilor de achiziții, dacă există indicii că o ofertă a fost influențată de o subvenție externă, Comisia poate decide că aceasta este „anormal de avantajoasă” , comparând-o cu alte oferte și cu estimările autorităților contractante. În acest caz, avantajul poate fi considerat nejustificat și poate fi respins. Testul comparativ – Se introduce o procedură de echilibrare între efectele negative ale subvenției și eventualele beneficii economice. Dacă avantajele aduse de subvenție nu depășesc efectele denaturante, Comisia poate impune măsuri corective sau solicita angajamente. Excepții și notificări prealabile: Comisia va putea solicita notificări prealabile pentru concentrarea economică sau participarea la licitații chiar și sub pragurile de notificare prevăzute, dacă există suspiciuni privind subvenții străine acordate în ultimii trei ani. Totuși, anumite cazuri – cum ar fi achizițiile cu valoare mică, subvențiile de sub 4 milioane de euro sau situațiile extraordinare – vor fi exceptate. În plus, Comisia a reiterat că scopul acestor orientări este de a păstra „condiții echitabile de concurență” pe piața internă, protejând în același timp deschiderea față de comerțul și investițiile internaționale. Vicepreședintele executiv Stéphane Séjourné a subliniat că aceste măsuri vor sprijini „poziția de lider a Europei în industrie și competitivitate” . Pentru elaborarea acestor orientări, Comisia a desfășurat în 2025 mai multe runde de consultări publice și tehnice cu statele membre, mediul de afaceri și societatea civilă. Obligația publicării ghidului este prevăzută în articolul 46 al regulamentului, termenul-limită fiind 13 ianuarie 2026. Regulamentul privind subvențiile străine , aflat în vigoare din 13 iulie 2023, oferă Comisiei un instrument esențial pentru a combate denaturările cauzate de intervențiile statale externe pe piața europeană, fără a afecta principiile deschiderii și competitivității economice. [...]