Știri
Știri din categoria Diverse
Erling Haaland a debutat cu două goluri la Cupa Mondială, iar Norvegia a început grupa cu o victorie importantă, 4–1 cu Irak, rezultat care o pune într-o poziție favorabilă înaintea meciurilor mai dificile din Grupa I, potrivit Global Times. Partida s-a jucat pe 16 iunie 2026, la Boston Stadium, în SUA.
Norvegia a revenit la un turneu final de Cupă Mondială pentru prima dată din 1998, în timp ce Irakul a bifat prima prezență după 40 de ani. Haaland a deschis scorul în minutul 29, finalizând la bara a doua o centrare joasă, iar Irakul a egalat zece minute mai târziu, prin Aymen Hussein, cu o lovitură de cap după centrarea lui Amir Alammari.
Al doilea gol al lui Haaland a venit în minutul 43, după ce a pus presiune pe portarul Jalal Hassan, iar degajarea acestuia a ricoșat din tibia atacantului și a intrat în poartă. Norvegia s-a desprins în minutul 76, când Leo Ostigard, intrat pe parcurs, a marcat cu capul dintr-un corner, iar scorul final a fost stabilit de un autogol al lui Hussein în prelungiri.
Haaland, desemnat jucătorul meciului, a spus că startul este bun, dar a avertizat că urmează partide mai grele.
„Primul meu gol a fost frumos, al doilea și mai frumos, așa că e fantastic și sunt mândru de toată lumea că am început bine. Știm, însă, că următoarele meciuri vor fi și mai dificile și va trebui să jucăm și mai bine.”
Norvegia urmează să joace cu Senegal pe 22 iunie, iar Irakul va întâlni Franța. Selecționerul Irakului, Graham Arnold, a spus că este mulțumit de primele 70 de minute și că echipa trebuie să învețe din greșeli, menționând că încă există șanse în faza grupelor.
„Am făcut foarte bine, punând presiune bună pe Norvegia, și evident că au o echipă foarte bună. Sunt mândru de jucători, de efort, dar trebuie să învățăm lecții din greșelile noastre.”
Recomandate
Ucraina își schimbă vârful militar cu o „nouă gardă” pro-NATO , iar numirea generalului Serhii Sobko ca adjunct al comandantului Forțelor Armate indică o accelerare a reformelor și a cooperării cu aliații occidentali, potrivit Digi24 . Sobko, în vârstă de 42 de ani, decorat cu medalia „Erou al Ucrainei”, devine principalul subordonat al noului comandant al armatei, Mihailo Drapatîi , numit de președintele Volodimir Zelenski pe 21 iulie, în cadrul unei reorganizări a conducerii securității naționale. Publicația notează că site-ul Forțelor Armate ale Ucrainei a menționat numirea miercuri după-amiază, iar principalele mass-media ucrainene au confirmat-o în aceeași zi. Unghiul acestei mutări este operațional: conducerea de vârf pare să parieze pe comandanți cu experiență directă de front și cu profil de reformatori, critici față de tradițiile de tip sovietic și favorabili tacticilor și echipamentelor moderne, inclusiv promovării ofițerilor mai tineri cu experiență reală de luptă. Ce aduce Sobko în echipa de comandă Din datele prezentate, Sobko este asociat cu două direcții: experiență de luptă și expunere consistentă la instruire și cooperare cu armate occidentale. În 2022, a avut un rol în apărarea Kievului, inclusiv în organizarea și înarmarea voluntarilor civili integrați în forțele teritoriale. În planul cooperării externe, articolul menționează participarea sa la misiuni și cursuri în mai multe state, inclusiv un curs avansat de nouă luni pentru ofițeri de infanterie la Fort Benning (SUA), precum și instruiri în Norvegia și Germania și un curs de limba engleză organizat de armata canadiană. Discuții cu Marea Britanie și priorități tehnologice Ministrul Apărării, Ievhen Khmara, a transmis într-un comunicat că s-a întâlnit cu Drapatîi și Sobko pentru a discuta continuarea colaborării. Ulterior, echipa de comandă (Khmara, Drapatîi și Sobko) a avut discuții cu o delegație militară din Marea Britanie pe teme precum apărarea aeriană, cooperarea în proiecte aerospațiale și dezvoltarea comună a dronelor. În același context, articolul consemnează că, potrivit relatărilor din presă, contribuția Marii Britanii la apărarea Ucrainei în 2026 ar urma să fie echivalentă cu 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). Cine pleacă și ce se schimbă în profilul funcției Sobko îl înlocuiește pe generalul Andrii Lebedenko, descris ca specialist în servicii de sprijin în comunicații, securitate cibernetică și inovație tehnologică militară. În mandatul său, Lebedenko a fost asociat cu introducerea pe scară largă a vehiculelor terestre fără pilot (UGV – vehicule fără pilot la sol) și cu creșterea razei de acțiune și a puterii de distrugere a dronelor ucrainene de atac strategic. Schimbarea sugerează o repoziționare a „numărului doi” din armată către un profil mai pronunțat de comandant de front și reformator intern, fără ca asta să însemne, din informațiile disponibile, abandonarea direcției tehnologice. Următoarea mutare, încă neconfirmată Canalul de știri militare „Ukraine Context” a relatat că următoarea decizie importantă de personal a lui Drapatîi ar putea fi numirea soldatului-activist Valeri Markus ca sergent-major de comandă (cea mai înaltă poziție de subofițer). Informația a fost preluată de presa ucraineană mainstream, dar nu a fost confirmată, iar până joi după-amiază Markus nu comentase. [...]
Menținerea ratingului depinde de stabilitatea politică și continuitatea reducerii deficitului , iar apropierea alegerilor riscă să împingă agenda publică spre promisiuni bugetare și să crească costurile de finanțare ale statului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Digi24 . Bolojan spune că România a făcut „reduceri importante” ale deficitului într-un singur an, pornind de la un deficit de 9,3%, dar că aceste ajustări au venit cu „costuri sociale”. În acest context, el și-a exprimat speranța că ratingul de țară va fi menținut și că România ar putea trece la o perspectivă „stabilă”, ceea ce ar ajuta la scăderea costurilor de finanțare și a dobânzilor la care se împrumută statul. Ce urmăresc agențiile de rating și de ce contează pentru finanțarea statului Premierul interimar a indicat trei criterii pe care agențiile de rating le folosesc în evaluarea unei țări: situația financiară (în special deficitul, pe baza „cifrelor brute” și a datelor la zi); stabilitatea politică; perspectiva de viitor (în cazul României, anii 2027–2028). Pe componenta politică, Bolojan a criticat demiterea unui guvern fără o soluție rapidă de învestire a unui nou executiv, argumentând că o perioadă de incertitudine face mai dificilă estimarea politicilor publice atât pentru agențiile de rating, cât și pentru investitori și cetățeni. Riscul electoral: promisiuni bugetare și frână la reforme Bolojan a avertizat că intrarea în anii preelectorali și electorali aduce, de regulă, o scădere a „apetitului pentru reforme” și o creștere a „apetitului pentru populism”, pe fondul discuțiilor publice despre măsuri precum majorări salariale sau deblocarea posturilor la stat „fără constrângeri bugetare”. Aceste semnale, a spus el, sunt atent analizate în evaluările privind perspectiva pe 2027–2028. „Dacă cineva se uită la ceea ce s-a întâmplat în România în perioada 2023–2024, observă că, în anii preelectorali, apetitul pentru reforme scade, iar apetitul pentru populism crește.” În viziunea sa, România are nevoie cât mai repede de un guvern „cu puteri depline” care să continue reducerea cheltuielilor, să controleze îndatorarea, să reducă deficitele și să combată evaziunea fiscală. Context: Fitch a menținut ratingul, urmează Moody’s Cu câteva zile înainte, agenția Fitch a decis să mențină ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, ceea ce a însemnat evitarea retrogradării la categoria „junk”, notează publicația. Urmează o nouă evaluare, de această dată din partea agenției Moody’s. [...]
Contestația USR și PNL la CCR poate întârzia intrarea în vigoare a Legii Integrității și pune sub semnul întrebării 770 de milioane de euro din PNRR , potrivit Digi24 . Miza este îndeplinirea până la finalul lunii august a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) legat de reforma integrității, fără de care România ar putea pierde finanțarea aferentă acestui capitol. Sesizarea a fost depusă joi de parlamentari USR, la care s-au alăturat și aleși PNL, conform unor surse politice citate de publicație. Principalele critici vizează două modificări introduse în Parlament de PSD și AUR: aplicarea retroactivă a sancțiunilor pentru demnitarii declarați în conflict de interese sau incompatibilitate și obligativitatea publicării declarațiilor de avere ale soților/partenerilor. Curtea Constituțională a anunțat că va dezbate sesizarea pe 12 august. Calendarul devine esențial: legea avea termen de adoptare până la finalul lunii august, însă îndeplinirea jalonului depinde acum de rapiditatea deciziei CCR și de verdict. Ce înseamnă pentru banii din PNRR În forma descrisă de Digi24, scenariile sunt directe: Dacă CCR declară legea constituțională , jalonul din PNRR ar putea fi considerat îndeplinit, cu condiția ca procesul să se încadreze în termen. Dacă CCR declară legea neconstituțională , proiectul se întoarce în Parlament pentru modificări și noi dezbateri la Senat și Camera Deputaților, ceea ce crește riscul depășirii termenului și, implicit, al pierderii banilor. Publicația notează că situația ar trebui rezolvată în următoarele trei săptămâni pentru a nu fi periclitată finanțarea. Ce prevede Legea Integrității și de unde vine disputa Noua lege ar urma să înlocuiască declarațiile de avere cu o declarație de interese financiare , iar averile demnitarilor nu ar urma să fie nici complet secrete, nici publicate integral, potrivit informațiilor din articol. Două amendamente sunt în centrul contestării: un amendament susținut de AUR și adoptat cu voturile PSD privind declararea averilor și pentru partenerii aflați în „relații asemănătoare acelora dintre soți”, despre care USR și PNL au susținut în dezbateri că ar fi dificil de aplicat, inclusiv pentru că Agenția Națională de Integritate nu ar putea stabili astfel de relații; propunerea PSD de aplicare retroactivă a sancțiunilor privind incompatibilitatea și conflictul de interese, măsură despre care Digi24 scrie că l-ar viza direct pe Dominic Fritz și ar putea duce la pierderea mandatului de primar. Pe fondul sesizării, PSD a acuzat USR și PNL că au blocat 771 de milioane de euro din bani europeni pentru a-l proteja pe Dominic Fritz, iar fostul ministru al Justiției Radu Marinescu a criticat public demersul, într-o postare pe Facebook, conform aceleiași surse. Ce urmează Următorul reper este 12 august , data la care CCR a programat dezbaterea sesizării. În funcție de decizie, fie legea poate merge mai departe în forma actuală, fie revine în Parlament, cu riscul ca România să nu mai bifeze la timp jalonul din PNRR aferent reformei integrității și să piardă finanțarea de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . [...]
Amendamentul AUR–PSD extinde obligațiile de transparență către „parteneri” nedefiniți juridic , ceea ce poate complica aplicarea și contestarea noii legi a integrității, în condițiile în care România nu are o lege a parteneriatului civil, potrivit Digi24 . Modificarea a reaprins discuția despre parteneriatul civil după ce AUR și PSD au susținut un amendament la legea privind declarațiile de avere, care extinde obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. Problema semnalată este că această formulare introduce în legislație o categorie care nu este definită juridic și nu are un mecanism clar de dovedire. Ce schimbă amendamentul și unde apare riscul de aplicare Amendamentul votat de AUR și PSD vizează proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate (ANI) și extinde obligațiile de transparență: de la soții demnitarilor, către persoanele aflate „într-o relație asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În lipsa unei definiții legale pentru această relație, apar întrebări practice: cum stabilește statul existența relației și ce probe sunt acceptate. Digi24 notează că formularea ridică întrebări juridice tocmai pentru că legislația românească nu definește categoria și nu stabilește cum poate fi dovedită. Poziția AUR și răspunsul lui Dan Dungaciu La „Interviurile Digi24.ro”, prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a spus că amendamentul nu ar fi fost făcut pentru o persoană anume și a dat ca exemplu cazul președintelui României și al partenerei sale de viață, Mirabela Grădinaru, care nu sunt căsătoriți. Dungaciu a invocat și un posibil motiv pentru care unii ar evita căsătoria: „S-ar putea ca, la un moment dat, cineva să se gândească să nu se căsătorească inclusiv pentru a proteja anumite surse financiare sau venituri” Întrebat cum poate fi dovedită relația, în lipsa unui statut juridic, acesta a admis că textul ridică probleme și a indicat drept criteriu expunerea publică a relației, dar a vorbit și despre ambiguități legislative: „În măsura în care își afișează relațiile publice este mai ușor de dovedit. (...) Există foarte multe ambiguități în legislație. Este cel mai mic rău posibil. Alegerea era între a nu face nimic sau a face ceva” În același context, Digi24 arată că AUR a respins în repetate rânduri parteneriatul civil, pe care l-a descris drept „o amenințare directă la adresa familiei tradiționale”, deși amendamentul folosește o noțiune apropiată de ceea ce ar reglementa o astfel de lege. Întrebat despre această contradicție, Dungaciu a răspuns: „E o idee. O să le transmit colegilor și o să discute.” Ce urmează: contestare la Curtea Constituțională Legea privind reforma ANI urmează să fie atacată la Curtea Constituțională de USR și PNL, iar printre amendamentele contestate se află și cel propus de AUR privind includerea în declarațiile de avere a persoanelor aflate într-o relație „asemănătoare soț-soție” cu demnitarii. În funcție de decizia Curții, prevederea ar putea rămâne în vigoare, ar putea fi modificată sau eliminată. [...]
Donald Trump alimentează incertitudinea din Partidul Republican pentru 2028 , după ce le-a spus unor donatori, într-o întâlnire privată la Casa Albă, că își dorește ca vicepreședintele JD Vance să câștige alegerile prezidențiale din 2028, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Washington Post . Mesajul contează mai ales prin efectul operațional: poate reconfigura din timp rețelele de finanțare și mobilizarea internă, dar fără o decizie publică fermă. Trump ar fi spus în Biroul Oval, în urmă cu aproximativ două săptămâni, că „în cele din urmă, trebuie să-l alegem pe JD”, conform a două persoane familiarizate cu discuția, care au vorbit sub protecția anonimatului. În același timp, consilieri din anturajul său avertizează că președintele nu ar fi decis definitiv asupra succesiunii și că își poate schimba opțiunea. Semnal pentru donatori, dar fără „închiderea” competiției Remarca din întâlnirea privată contrastează cu retorica din ultimul an, în care Trump a încurajat public o competiție între Vance și secretarul de stat Marco Rubio , sugerând că ar forma o echipă electorală bună și evitând să spună explicit pe cine preferă în fruntea listei. Un oficial de la Casa Albă a descris, potrivit aceleiași relatări, că Trump continuă să-i întrebe pe cei din jur despre varianta Vance versus Rubio, inclusiv într-o discuție cu personalul în timpul unui zbor cu Marine One, la finalul lunii trecute. „Oricine presupune că este o certitudine fie se grăbește prea mult, fie pur și simplu nu îl cunoaște prea bine pe președinte” Ce îl ajută pe Vance și ce îl limitează pe Rubio, în logica internă a administrației Un consilier al lui Trump, citat în material, susține că președintele ar fi ajuns „în sinea sa” la concluzia că Vance ar fi succesorul republican, dar că este „prea devreme” pentru stabilirea momentului unei candidaturi sau al unei susțineri publice. În sprijinul lui Vance sunt invocate, între altele, activitatea politică din ultimul an și jumătate, rolul în negocierile pentru un acord de încetare a focului cu Iranul (care ar fi eșuat ulterior în iulie), conducerea unui grup de lucru pentru combaterea fraudelor în zona prestațiilor sociale federale și o serie de apariții media în iunie, în contextul promovării unei cărți. În cazul lui Rubio, relatarea indică o constrângere practică: din punct de vedere juridic și logistic, un secretar de stat — iar Rubio ar ocupa și funcția de consilier pentru securitate națională — nu ar putea candida la președinție în timpul mandatului. De asemenea, Rubio ar evita discuțiile despre 2028 și și-ar fi redus prezența în mass-media pentru a limita speculațiile, potrivit unei persoane apropiate lui; un purtător de cuvânt a refuzat să comenteze. De ce contează: miza se mută pe alegerile de la jumătatea mandatului Relatarea arată că perspectiva unei lupte pentru succesiune a început deja să genereze tensiuni în partid, inclusiv între donatori și activiști, care își exprimă susținerea sau opoziția față de Vance. Un element-cheie rămân alegerile de la jumătatea mandatului: un rezultat slab al republicanilor ar putea încuraja apariția unor candidați alternativi și o atitudine mai critică față de administrație. În plus, Vance sau Rubio ar putea fi ținte mai ușoare pentru atacuri interne decât Trump, o dinamică despre care materialul spune că se vede deja online, în contextul criticilor legate de războiul din Iran. Vance nu și-a confirmat planurile, iar persoane care au discutat cu el au spus că nu luase încă o decizie; o persoană apropiată a indicat că ar amâna decizia până după nașterea celui de-al patrulea copil, pe 19 iulie. Vicepreședintele a declarat pentru CBS, în iunie, că va discuta subiectul cu soția sa după alegerile de la jumătatea mandatului și că se concentrează pe funcția actuală. [...]
Moscova contestă public justificarea Chișinăului pentru măsuri de securitate , după ce în Republica Moldova au fost găsite fragmente dintr-o dronă rusească Geran-2, într-un nou incident pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Digi24 . Aleksei Fadeev , director adjunct în Departamentul de comunicare al Ministerului rus de Externe, a susținut că autoritățile de la Chișinău „se agață stângaci” de o „amenințare rusă” pe care o numește „inexistentă” și că invocarea incidentelor cu drone ar fi folosită pentru a „distrage atenția” de la „inițiative antipopulare” și de la probleme sociale. Declarațiile au fost făcute după ce, miercuri, au fost descoperite fragmentele dronei în apropierea unui sat din Republica Moldova, pe fondul unei serii de încălcări ale spațiului aerian și de căderi de drone sau fragmente pe teritoriul țării de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Miza: statutul de neutralitate și direcția de politică externă În aceeași intervenție, oficialul rus a acuzat conducerea proeuropeană de la Chișinău că ar fi indiferentă față de interesele populației și că acțiunile sale ar viza destabilizarea politică internă, descrisă drept „deja fragilă”. Totodată, Moscova a reluat acuzația că Republica Moldova s-ar „îndepărta” de statutul său de neutralitate, iar acest lucru ar reprezenta, în versiunea MAE rus, „principala sursă de amenințări” pentru populație. „Tocmai acțiunile autorităților oficiale de la Chișinău, menite să îndepărteze țara de statutul neutru al republicii, subminează securitatea țării și constituie principala sursă de amenințări pentru propriul popor, pentru propria populație.” Context regional: reacția la solidaritatea cu România și Polonia Materialul notează că Moscova pare iritată și de solidaritatea exprimată de președinta Maia Sandu cu Polonia și România, după încălcări repetate ale spațiilor aeriene ale celor două țări în incidente legate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Fadeev a invocat o declarație de săptămâna trecută a Maiei Sandu, potrivit căreia, cât timp agresiunea Moscovei continuă, „nimeni din Europa nu se află în deplină siguranță”. Narativul Moscovei: „pion” al Occidentului și un sondaj invocat Oficialul rus a mai afirmat că Occidentul ar pregăti Republicii Moldova, „la fel ca Ucrainei”, rolul de „pion” în jocuri geopolitice și că societatea moldovenească s-ar opune implicării în „aventuri militariste”. În sprijinul acestor afirmații, el a făcut trimitere la un „așa-zis sondaj” publicat luna trecută, despre care a spus că ar indica o preferință de peste 60% pentru o politică externă „echilibrată” între Est și Vest sau chiar orientată spre Rusia, în timp ce susținerea pentru cursul proeuropean ar fi sub 30%, conform relatării. În același registru, Fadeev a acuzat autoritățile moldovene că ar prezenta perioada sovietică drept „ocupație și teroare”, dar ar „trece sub tăcere” o presupusă „înflorire fără precedent” a Moldovei sovietice, susținând că actuala conducere nu ar avea „propriile succese” cu care să se laude. Din informațiile disponibile în articol, nu sunt menționate măsuri concrete anunțate de Chișinău ca răspuns la declarațiile Moscovei; rămâne de urmărit dacă incidentul cu fragmentele de dronă va genera noi decizii privind securitatea și gestionarea riscurilor la frontiera estică a Europei. [...]
