Știri
Știri din categoria Diverse
Scăderea record a nivelului Rinului obligă companiile să mute marfa pe rutier și feroviar, cu efect direct în costuri și în riscul de blocaje logistice pentru industria germană, potrivit Știrile Pro TV. Situația este pusă pe seama valului de căldură prelungit din Europa și lovește una dintre cele mai importante rute de transport de mărfuri de pe continent.
Datele agenției germane pentru navigație interioară WSV arată că, la Kaub (în apropiere de Koblenz), nivelul indicat de stația de măsurare a coborât vineri seara la 6 centimetri, iar sâmbătă dimineață era de 8 centimetri. Recordul anterior, consemnat în 2018, era de 25 de centimetri. Publicația notează, citând Reuters și News.ro, că Rinul este în realitate cu aproximativ un metru mai adânc decât valoarea indicată de acest reper, însă cota de la Kaub este folosită tradițional pentru evaluarea condițiilor de navigație.
Nivelul extrem de redus al apei face dificil transportul fluvial, astfel că o mare parte a mărfurilor este redirecționată către camioane și trenuri. Rinul este o arteră esențială pentru industria europeană, fiind utilizat pentru transportul de produse chimice, materii prime, combustibili și alte mărfuri.
Companiile germane au început deja să raporteze perturbări, iar producători din chimie, utilități, siderurgie și agricultură avertizează asupra:
Nivelul apei la Kaub nu a mai depășit 78 de centimetri de la jumătatea lunii iulie. Potrivit Institutului pentru Economie Mondială din Kiel, dacă nivelul rămâne sub acest prag timp de 30 de zile consecutive, producția industrială poate scădea cu aproximativ 1% — o situație întâlnită și în 2018 și 2022.
În acest context, seceta prelungită și temperaturile ridicate amplifică presiunile asupra industriei germane, care este forțată să caute alternative de transport mai costisitoare pentru a menține fluxurile de aprovizionare și livrare.
Recomandate
O Dacia 1300 fabricată în 1981 a ajuns să fie listată în Germania la 5.500 de euro (aprox. 27.500 lei), un semn că exemplarele bine păstrate din modelul produs la Mioveni intră tot mai des în zona mașinilor de colecție, cu prețuri peste așteptările pieței locale , potrivit Libertatea . Mașina este scoasă la vânzare în zona Hersbruck, din Bavaria, iar anunțul a fost publicat pe platforme germane de vânzări auto. Conform descrierii, automobilul are prima înmatriculare în 1981 și un rulaj de aproximativ 85.000 de kilometri. Ce include oferta din Germania Potrivit anunțului citat de publicație, exemplarul listat la 5.500 de euro are următoarele caracteristici: motor de 1,3 litri; putere de aproximativ 54 CP; viteză maximă în jur de 140 km/h; culoare gri. FinanciarPress, care a relatat despre anunț (fără ca Libertatea să indice un preț diferit), precizează că mașina aparține unui pasionat de automobile istorice. De ce contează: Dacia 1300, din mașină de masă în obiect de colecție La peste 45 de ani de la fabricație, Dacia 1300 – cândva una dintre cele mai răspândite mașini de pe șoselele României – este tratată tot mai des pe piețele occidentale drept automobil istoric sau de colecție, pe fondul rarității exemplarelor păstrate în stare bună. Modelul nu este complet necunoscut în Germania: Dacia 1300 a fost exportată inclusiv în fosta Republică Democrată Germană, iar automobilele românești au ajuns și pe alte piețe europene. Context: un model cu producție de milioane de unități Primele Dacia 1300 au fost lansate comercial în România în 1969, pe baza Renault 12, în urma acordului dintre statul român și Renault. În istoricul oficial al mărcii, Dacia arată că familia de modele pornită de la 1300, împreună cu versiunile și derivatele sale, a generat peste două milioane de automobile în aproximativ 35 de ani. În anii ’80, Dacia 1300 a evoluat în Dacia 1310. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire la distanță prin dezvoltarea unei rachete balistice care ar putea ajunge la peste 800 km, într-un calendar accelerat „până la toamnă”, potrivit Libertatea . Miza operațională este dublă: o nouă opțiune de atac asupra infrastructurii militare ruse și integrarea în proiecte europene de apărare antirachetă. Compania ucraineană de tehnologie pentru apărare Fire Point spune că racheta balistică FP-7 este în proces de certificare și ar urma să fie gata în această toamnă. Directoarea companiei, Iryna Terekh, a declarat pentru POLITICO că FP-7 are o rază de acțiune de 200 km și un focos de 150 kg și este dezvoltată atât pentru lovirea țintelor terestre, cât și pentru utilizarea în sisteme de apărare antirachetă. FP-9: varianta cu rază lungă, până la 855 km În paralel, Fire Point dezvoltă FP-9, descrisă ca o rachetă balistică cu o rază de acțiune de până la 855 km și un focos de 800 kg. Potrivit companiei, și această variantă „ar putea fi gata tot în această toamnă”, ceea ce ar pune zona Moscovei în raza sa de acțiune. În logica operațională invocată de companie, Ucraina urmărește să-și consolideze capacitățile proprii de lovire la distanță, inclusiv pentru a putea ataca lansatoarele rusești de rachete. Legătura cu proiectul european Freyja și modelul Patriot FP-7 este inclusă în proiectul european Freyja, prezentat ca primul sistem comun european de apărare antirachetă. Fire Point ar urma să furnizeze rachetele și lansatoarele, iar aliații Ucrainei să contribuie cu alte componente, precum radare de supraveghere și urmărire. Dezvoltarea sistemului este descrisă în două etape: o primă versiune similară interceptorului Patriot PAC-2; ulterior, o versiune de tip „hit-to-kill” (interceptare prin impact direct), similară PAC-3. Producție și vulnerabilități: licențe, componente și riscul lovirii fabricilor Ucraina încearcă, în paralel, să obțină de la SUA o licență pentru producerea propriilor PAC-3, însă producția este afectată de blocaje la nivelul componentelor. În acest context, Terekh spune că o soluție mai realistă ar fi ca Ucraina să primească dreptul de a produce capetele de ghidare ale rachetelor, o componentă esențială și dificil de fabricat. Pe fondul acestor eforturi, Fire Point afirmă că Rusia tratează dezvoltarea rachetelor balistice ucrainene ca pe o amenințare serioasă și încearcă să identifice și să împiedice producția lor în masă, inclusiv prin lovirea laboratoarelor și fabricilor implicate. Context: drone și alte platforme cu rază lungă În prezent, Ucraina se bazează în special pe drone cu rază lungă, precum FP-1 (până la 2.300 km) și FP-2 (700 km). Fire Point mai produce și racheta de croazieră FP-5 „Flamingo”, cu un focos de o tonă și o rază de până la 3.000 km, iar compania susține că Ucraina a atacat Rusia în acest an cu de două ori mai multe drone decât a folosit Rusia împotriva Ucrainei. Informațiile despre termenele de finalizare („până la toamnă”) și performanțe provin din declarațiile companiei și din relatarea citată de Libertatea; nu sunt prezentate în material confirmări independente privind intrarea efectivă în dotare sau producția la scară. [...]
Escaladarea retorică SUA–Iran reaprinde riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , un coridor prin care trece, de regulă, aproximativ un sfert din comerțul mondial cu petrol transportat pe mare, într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc că pot controla accesul navelor, potrivit Digi24 . Teheranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz „va rămâne iraniană”, ca reacție la afirmațiile președintelui american Donald Trump , care a spus că va declara în curând această cale navigabilă strategică „teritoriu al Statelor Unite”, relatează Euronews, citată de Digi24. Nu este clar cât de serios a fost Trump, notează aceeași sursă, însă declarațiile au provocat o reacție dură din partea Iranului. Într-o postare pe X, Kazem Gharibabadi, ministrul adjunct de Externe al Iranului, a afirmat că „Strâmtoarea Ormuz a fost iraniană, este iraniană și va rămâne iraniană” și a susținut că strâmtoarea va fi „închisă și deschisă numai la comanda Iranului”, atât timp cât SUA „nu vor accepta realitatea înfrângerii” și „nu vor renunța la iluzii”. De ce contează: un punct de blocaj pentru energia globală Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și de Marea Arabiei și este un punct strategic pentru tranzitul petrolului și gazelor naturale. Tensiunile recurente în jurul acestei rute au impact direct asupra riscului perceput în piața energetică, prin posibilitatea unor întreruperi ale transporturilor maritime. Contextul negocierilor și al blocadei Potrivit informațiilor citate, strâmtoarea a fost unul dintre principalele puncte de blocaj în negocierile Washington–Teheran, iar Iranul ar fi închis efectiv trecerea după izbucnirea războiului din Iran, la sfârșitul lunii februarie. Digi24 mai arată că, în iunie, a existat un „memorandum de înțelegere” care prevedea, între altele, redeschiderea căii navigabile și reafirmarea de către Iran că „nu va achiziționa și nu va dezvolta arme nucleare”. În schimb, SUA ar fi urmat să ridice blocada navală și să anuleze sancțiunile, cu un termen de 60 de zile pentru o înțelegere finală. Ce urmează: risc de noi lovituri și presiune pe transportul maritim Eforturile de pace au fost puse sub presiune după atacuri iraniene asupra navelor din strâmtoare, în luna iulie, care au declanșat un nou val de lovituri aeriene americane și reînnoirea blocadei navale asupra porturilor iraniene, potrivit sursei. În acest context, schimbul de declarații dintre Trump și oficialii iranieni crește incertitudinea privind accesul prin Ormuz și, implicit, riscul operațional pentru transportul de energie pe mare. [...]
Atacul cu aproape 600 de drone și rachete asupra unor obiective industriale și militare din Rusia ridică presiunea operațională pe apărarea antiaeriană și pe infrastructura de producție , potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele Kievului au lovit centrul „Progress” al agenției Roscosmos din regiunea Samara și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod. Zelenski a susținut că, în Samara, a fost lovită „una dintre întreprinderile cheie” ale Roscosmos, centrul „Progress”, implicat, între altele, în producția de componente electronice. El a indicat o distanță de aproximativ 900 de kilometri față de granița cu Ucraina și a precizat că au fost folosite rachete Flamingo, dezvoltate de compania ucraineană de tehnologie militară Fire Point. Compania a confirmat utilizarea rachetelor FP-5 Flamingo în atacul asupra centrului Progress, descris ca una dintre cele mai importante companii aerospațiale și de rachete din Rusia. Ținte și distanțe: Samara și Nijni Novgorod Pe lângă obiectivul din Samara, Zelenski a afirmat că atacurile cu rază lungă de acțiune au vizat și baza aeriană Savasleika din regiunea Nijni Novgorod, la circa 700 de kilometri de teritoriul ucrainean. Potrivit președintelui ucrainean, la această bază sunt staționate lansatoare de rachete rusești. În paralel, autoritățile locale ruse au raportat un atac cu rachete asupra unei zone industriale din regiunea Samara. Guvernatorul Viaceslav Fedoriscev a transmis pe rețelele sociale că serviciile de urgență sunt la fața locului și evaluează dacă există victime. Primarul din Samara, Ivan Noskov, a confirmat existența unor persoane rănite care primesc asistență medicală, fără a preciza numărul, potrivit canalului Telegram Astra. Efecte raportate: răniți în regiunea Moscovei și drone doborâte În regiunea Moscovei, două persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone, inclusiv un băiat de 9 ani aflat în stare gravă. Guvernatorul regional Andrei Vorobiev a declarat că cei doi civili se aflau acasă când o dronă s-a prăbușit într-o clădire. Tot acolo, nouă drone ar fi fost doborâte de sistemele de apărare aeriană. Digi24 notează că informațiile despre amploarea atacului (aproape 600 de drone) și despre ținte au fost comunicate pe fondul unor relatări din surse oficiale ucrainene și ruse, iar unele detalii despre pagube și numărul exact al victimelor în Samara nu sunt precizate în datele disponibile. [...]
Lipsa unei dezmințiri din partea CCR alimentează suspiciuni de influențare înaintea deciziei de luni pe noua Lege a integrității, după ce PSD a acuzat o discuție separată între Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, potrivit Libertatea . Curtea Constituțională a transmis sâmbătă, 15 august, un răspuns după solicitări ale presei, fără să nege explicit că a existat întrevederea dintre Ilie Bolojan (premier demis și președinte PNL) și Simina Tănăsescu (președinta CCR). Instituția nu a oferit însă detalii despre subiectul discuției. Acuzațiile au fost formulate public de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Acesta a scris pe 14 august că președinta CCR ar fi fost în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), și a susținut că, „întâmplător”, Simina Tănăsescu „și-a repartizat ei însăși dosarul” care urmează să fie dezbătut luni, pe legea ANI . Pe 15 august, Zamfir a revenit, afirmând că întâlnirea ar fi avut loc „ferit de ochii presei”, în biroul președintelui Senatului. În urma cererii de clarificări, Simina Tănăsescu nu a răspuns direct, dar CCR a transmis un comunicat în care respinge „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”. Miza: decizia CCR pe noua Lege a integrității CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii legi a integrității. Conform informațiilor din articol, două prevederi sunt în centrul controverselor: pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în funcție care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi; în această situație este menționat Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei; extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese la partenerii de viață ai demnitarilor (numită în articol „amendamentul Mirabela Grădinaru”), fără definirea clară a sintagmei „relații asemănătoare acelora dintre soți”, ceea ce poate genera incertitudine privind persoanele vizate și eventualele sancțiuni. Actul normativ a fost atacat la CCR printr-o sesizare comună de 27 de senatori USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan; potrivit articolului, a fost criticată în mod particular sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Ce urmează În lipsa unei clarificări punctuale privind întâlnirea invocată de PSD, tensiunea politică se mută pe decizia de luni a CCR, care va stabili dacă prevederile contestate rămân în forma adoptată sau sunt declarate neconstituționale, cu efecte directe asupra regimului de integritate pentru demnitari și aleși locali. [...]
India vrea să pregătească 10 milioane de tineri în inteligență artificială într-un an , o mișcare care ridică miza pe piața muncii și pe capacitatea economiei de a susține rapid o extindere masivă a competențelor digitale, potrivit Digi24 . Inițiativa a fost anunțată de prim-ministrul Narendra Modi , de la Fortul Roșu din New Delhi , în discursul susținut cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Zilei Independenței. Ținta este instruirea în domeniul inteligenței artificiale (AI) în următoarele 12 luni, în contextul ambiției de a poziționa India „în fruntea cursei tehnologice”, potrivit EFE, preluată de Agerpres. „În anul următor, vom lucra pentru a oferi instruire în domeniul inteligenței artificiale pentru zece milioane de tineri, astfel încât tinerii din India să aibă capacitatea de a conduce și în lumea AI.” De ce contează: legătura dintre AI, industrie și energie Planul este prezentat ca parte a unei foi de parcurs economice mai ample, prin care New Delhi urmărește să transforme modelul de producție și să ajungă la statutul de „națiune pe deplin dezvoltată” până în 2047. Modi a conectat accelerarea în AI cu extinderea infrastructurii digitale publice și cu consolidarea unor sectoare considerate strategice, precum: semiconductorii (microcipuri); calculul cuantic; rețelele 6G fabricate pe plan intern. În același timp, premierul a avertizat că tranziția va necesita „electricitate în cantități uriașe”. În acest context, India a anunțat un obiectiv de producție de energie nucleară de 100 de gigawați până în 2047, alături de o implementare mai mare a energiei solare. Miza economică: „India autosuficientă” și reducerea dependenței externe Interesul pentru AI este legat și de doctrina de autosuficiență economică promovată de guvernul Modi, „India autosuficientă”, care urmărește să transforme țara într-un centru global pentru procesarea datelor și fabricarea de microcipuri, cu scopul de a reduce dependența externă. Din informațiile disponibile în material nu reiese cum va fi finanțat programul de formare, ce instituții îl vor implementa sau ce standarde de certificare vor fi folosite, însă direcția indică o strategie de a lega dezvoltarea competențelor în AI de reindustrializare și de extinderea infrastructurii energetice. [...]
