Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan își aliniază poziția pentru negocierile bugetului UE 2028–2034, într-o ședință de lucru la Cotroceni cu patru miniștri, pe tema Cadrului Financiar Multianual, înaintea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie 2026, potrivit Știrile Pro TV.
La întâlnire sunt chemați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Pe lista participanților apar și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, respectiv Reprezentantul permanent al României pe lângă UE, Iulia Matei.
Discuțiile pregătitoare au loc în contextul în care următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul multianual al Uniunii Europene) vizează perioada 2028–2034, iar România urmărește menținerea finanțărilor pentru Politica agricolă comună și Politica de coeziune.
Nicușor Dan a transmis recent că o scrisoare semnată împreună cu alte 16 state, adresată prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin, are ca obiectiv păstrarea agriculturii și coeziunii ca priorități centrale în viitorul exercițiu bugetar european. Statele semnatare propun menținerea nivelului global al finanțării pentru cele două politici și alocarea de resurse suplimentare pentru priorități precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența.
„Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.”
În același context, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că urmează negocieri „dure și complicate” în UE: unele state, inclusiv România, cer păstrarea finanțării pentru coeziune și agricultură, în timp ce Germania și alte cinci țări ar susține reducerea acestor fonduri.
Naumescu indică și un risc operațional major pentru beneficiarii de fonduri europene: dacă nu se ajunge la un acord asupra noului buget multianual până la finalul anului în curs, pot apărea întârzieri care să afecteze intrarea în vigoare a finanțărilor de la 1 ianuarie 2028, deoarece 2027 ar trebui folosit pentru adoptarea legislației de aplicare și pregătirile tehnice.
„Riscurile de a avea o discontinuitate a finanţării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârşitul anului în curs.”
În paralel, președintele a arătat că statele semnatare își reafirmă „disponibilitatea” de a lucra la noi „resurse proprii” ale UE (surse de venit la nivel european), care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale.
Recomandate
PSD respinge scenariul suspendării președintelui Nicușor Dan și își leagă poziția de miza stabilității politice necesare formării unui guvern și redresării economiei , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de secretarul general al PSD, Claudiu Manda , pe Facebook, în contextul acuzațiilor venite din PNL. Manda afirmă că „suspendarea președintelui Nicușor Dan nu face parte din agenda PSD” și că ideea ar apărea „numai în mintea celor preocupați să prelungească actuala criză” și să provoace „una nouă”. În aceeași intervenție, el spune că PSD se concentrează pe „formarea unui Guvern funcțional”, pe „stabilitatea și credibilitatea României” și pe „redresarea economiei”. Contextul politic: acuzații din PNL și replică din PSD Reacția liderului PSD vine după ce deputatul PNL Alexandru Muraru, lider al PNL Iași, a declarat la RFI că PSD ar pregăti suspendarea președintelui și a susținut că „lipsesc în acest moment 18 voturi pentru suspendarea președintelui”, conform aceleiași surse. În paralel, Manda atacă „retorica PNL”, pe care o numește „obsesivă”, și cere ca disputa politică să se mute spre problemele economice și sociale. El invocă, între altele, scăderea consumului populației, creșterea numărului de firme intrate în insolvență și erodarea puterii de cumpărare, fără a oferi date sau intervale de timp în mesajul citat. Ce transmite PSD despre următorul pas: guvernarea, „datoria tuturor partidelor” În postarea sa, Manda mai arată că președintele Nicușor Dan „a desemnat un prim-ministru”, iar de aici înainte „găsirea unei soluții de guvernare este datoria tuturor partidelor care au primit un mandat din partea românilor”. În acest cadru, PSD încearcă să delimiteze public discuția despre suspendare de negocierile pentru formarea guvernului, sugerând că prelungirea conflictului politic ar adânci criza și ar afecta stabilitatea și credibilitatea României — elemente cu impact direct asupra climatului economic. [...]
Reducerea deficitului spre 6% din PIB ar putea redeschide discuția despre majorări de pensii și salarii, dar numai cu tăieri de cheltuieli și colectare mai bună , potrivit Știrile Pro TV . Scăderea ar veni după un an în care deficitul a fost de 9,3%, însă economiștii avertizează că spațiul bugetar rămâne limitat de angajamentele asumate față de Comisia Europeană . România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, sub estimările inițiale, iar anul viitor s-ar apropia de 5%, conform ultimelor prognoze economice menționate în material. Chiar și așa, nivelul deficitului este încă ridicat, iar reducerea lui ar trebui să continue, inclusiv prin limitarea cheltuielilor statului. Ce condiții sunt invocate pentru creșteri de pensii și salarii În acest context, viitorul Guvern ar putea include în programul său majorări de pensii și salarii, dar condiția este ca banii să fie găsiți în interiorul bugetului, fără a deraia traiectoria de reducere a deficitului. Economiștii citați indică două direcții principale: tăierea cheltuielilor din instituțiile publice; creșterea încasărilor la buget prin combaterea evaziunii fiscale și o colectare mai bună a taxelor de către ANAF . „Practic, trebuie să luăm bani din altă parte, iar cel mai corect mod de a face acest lucru este să reducem cheltuielile publice. Pentru a avea creșteri de salarii și pensii, mai ales de pensii.” Energie: Comisia Europeană pregătește măsuri, decizia rămâne la Guvern Pe lângă tema deficitului, materialul notează că ar putea apărea „vești bune” și la facturile de energie. Comisia Europeană urmează să anunțe măsuri pentru reducerea prețurilor, care rămân ridicate în UE, inclusiv în România. Printre opțiunile prezentate se află: prelungirea mecanismului de criză care permite statelor membre să acorde ajutoare financiare consumatorilor și companiilor; cumpărarea gazelor „la comun”, în cantități mai mari, pentru prețuri mai bune; recomandarea de reducere a taxelor la electricitate, care ar reprezenta aproximativ un sfert din prețul plătit de consumatori. Decizia finală privind aplicarea acestor opțiuni ar aparține viitorului Guvern, potrivit materialului. Context european: posibilă redistribuire de fonduri pentru apărare Știrile Pro TV mai menționează că România ar putea primi bani suplimentari pentru apărare prin programul european SAFE, în condițiile în care aproximativ 20 de miliarde de euro ar urma să fie redistribuite după ce unele state, inclusiv Italia și Ungaria, ar fi decis să împrumute mai puțin decât li se alocase inițial. [...]
România conduce UE la ponderea călătoriilor interne, un semnal că banii din turism rămân în țară, dar la valori mai mici decât în deplasările externe , potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . La nivelul Uniunii Europene, în 2025 au fost consemnate 1,20 miliarde de călătorii în interes personal și de afaceri, în creștere cu 1,4% (17 milioane de călătorii) față de 2024. Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne (70%), iar 264 de milioane (22%) au fost călătorii în străinătate, dar în interiorul UE. Per ansamblu, 92% din călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul blocului comunitar, conform Agerpres . România: 89% din călătorii, în interiorul țării România a avut cea mai mare pondere a călătoriilor interne în totalul deplasărilor, cu 89%. Urmează Spania (87%), apoi Grecia, Franța și Portugalia (fiecare cu 85%). La polul opus, Luxemburg a raportat o pondere de 5%, urmat de Belgia (29%) și Malta (32%). Pentru România, Eurostat indică o scădere ușoară a ponderii călătoriilor interne, de la 90% în 2024 la 89% în 2025. Unde se duc cheltuielile: mai puține călătorii externe, dar mai mulți bani Deși numărul călătoriilor interne a fost mai mare, cheltuielile totale au fost mai ridicate pentru călătoriile în străinătate. În 2025, rezidenții UE au cheltuit: 266,2 miliarde de euro (aprox. 1.331 miliarde lei) pentru călătorii interne; 379,4 miliarde de euro (aprox. 1.897 miliarde lei) pentru călătoriile în străinătate. Structura cheltuielilor arată că, la călătoriile interne, cazarea și transportul au depășit împreună jumătate din total: 34% (90,3 miliarde euro) pentru cazare și 21% (56 miliarde euro) pentru transport. La călătoriile în străinătate, cele mai mari sume au mers tot către cazare (35% sau 131,3 miliarde euro) și transport (32% sau 121,5 miliarde euro). [...]
România a încasat peste 301 milioane de euro din PNRR , bani care intră direct în ecuația de finanțare a deficitului și a lichidităților statului, potrivit Digi24 . Suma provine din Cererea de plată numărul 3, iar ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că fondurile fuseseră suspendate de Comisia Europeană și au fost deblocate după dialog și îndeplinirea angajamentelor asumate. Cea mai mare parte a banilor, 298,6 milioane de euro, reprezintă granturi nerambursabile. Nazare a indicat că încasarea contribuie la finanțarea deficitului bugetar și la administrarea lichidităților Trezoreriei Statului. Prin această plată, România ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro încasate prin PNRR, conform informațiilor prezentate de ministru. De ce contează pentru buget: presiune pe rectificare și pe construcția bugetului 2027 Nazare avertizează că discuția despre PNRR intră într-o etapă în care accentul ar trebui să se mute de la „câți bani intră” la „ce rezultate produc” proiectele și reformele finanțate. El cere o evaluare „investiție cu investiție”, inclusiv din perspectiva impactului economic și social, și susține că nu este suficient ca reformele să fie îndeplinite formal pentru a debloca tranșe. În același timp, clarificarea situației PNRR este legată direct de pregătirea bugetului: bugetul curent a fost construit pe ipoteza că România va încasa integral fondurile programate pentru 2026 și va face cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Ce urmează: centralizare de date pentru rectificare și priorități pe 2027 Ministrul interimar al Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze și să centralizeze informațiile despre: ce sume vor fi efectiv încasate; ce cheltuieli au fost deja efectuate; ce obligații au rămas de achitat; ce investiții necesită continuarea finanțării și din ce surse. Aceste date ar urma să stea la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a stabilirii necesarului de finanțare și a priorităților din bugetul pe 2027. Nazare mai spune că succesul PNRR ar trebui măsurat în reforme structurale aplicate și investiții care cresc potențialul economic, nu doar în sumele încasate. [...]
Donald Trump l-a readus pe Elon Musk în cercul său de influență, printr-o decorare care poate consolida accesul acestuia la contracte și roluri guvernamentale , potrivit Știrile Pro TV . Președintele SUA i-a acordat lui Musk „ Medalia Națională a Științei ”, într-o ceremonie la Washington, descrisă ca un semnal al revenirii „gigantului tech” pe orbita prezidențială. În cadrul evenimentului intitulat „Știința: O Nouă Eră de Aur”, Trump l-a elogiat pe Musk și l-a numit „comoară națională”. „Elon Musk este Thomas Edison (inventatorul becului electric) al nostru, al timpurilor moderne.” „Elon, țin să te felicit. Tu ești prietenul meu și cineva cu adevărat excepțional.” De ce contează: relația cu administrația și mizele operaționale Materialul notează că Musk a fost „omniprezent la Casa Albă” în primele luni ale mandatului lui Trump din 2025 și a fost însărcinat cu tăieri bugetare în Guvernul federal. Relația s-a deteriorat public la începutul verii lui 2025, după ce Musk a criticat orientările bugetare ale președintelui, însă acum s-ar fi apropiat din nou de Guvern. Un element cu relevanță directă pentru business este că Pentagonul, „cu care are contracte importante”, i-a încredințat recent o misiune: identificarea tehnologiilor și armamentului de care Statele Unite vor avea nevoie în viitoarele războaie. Context: un summit cu lideri din tehnologie și semnale pe zona de AI În afara lui Musk, au fost distinși cu „Medalia Națională a Științei” Jensen Huang (Nvidia) , Serghei Brin (cofondator Google) și Lisa Su (CEO AMD), în aceeași ceremonie la Washington. Separat, Musk este menționat ca parte din grupul marilor patroni ai inteligenței artificiale care a semnat săptămâna trecută, la Casa Albă, un „Cod de bună conduită”. Totodată, el a fost prezent la dineul de stat organizat în septembrie în onoarea președintelui chinez Xi Jinping. Michael Dell și Satya Nadella (CEO Microsoft) au fost decorați cu „Medalia Națională a Tehnologiei și Inovației”. Relația Trump–Musk, pe scurt Potrivit informațiilor prezentate, Musk a fost un susținător puternic al lui Trump în campania prezidențială din 2024, pe care a finanțat-o „generos”, înainte ca cei doi să ajungă la un conflict public în 2025. Decorarea de acum marchează, în această cheie, o reconciliere cu potențiale efecte asupra rolului său în proiecte și decizii ale administrației americane. [...]
NATO încearcă să reducă riscul de escaladare cu Rusia înaintea exercițiului nuclear anual „Steadfast Noon”, programat în Italia între 13 și 23 octombrie, la care vor participa 17 state aliate, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul central transmis de oficialii Alianței este că exercițiul este planificat, repetitiv și nu implică arme nucleare reale, în contextul unui schimb tensionat de scrisori cu Moscova. Exercițiul are loc după ce aliații au desfășurat în august activități militare în apropierea exclavei ruse Kaliningrad , episod urmat de o reacție dură a Rusiei. Conform informațiilor citate, Moscova a trimis o scrisoare către NATO în care a amenințat că va lovi teritoriul aliaților și a menționat utilizarea arsenalului nuclear, gest condamnat public săptămâna trecută de secretarul general al NATO, Mark Rutte . Ce urmărește NATO, operațional Nassima Barrows, directoarea pentru politica nucleară a NATO, a spus că exercițiul se desfășoară anual și că este un semnal către țări precum Rusia că nu există motive de îngrijorare, tocmai pentru a evita „o evaluare greșită a situației”. „Facem acest lucru în fiecare an şi acesta este, de asemenea, un mesaj clar adresat unor ţări precum Rusia, că nu există motive de îngrijorare.” Tot ea a explicat că scopul este pregătirea forțelor aliate pentru a menține „siguranța și securitatea” capacității nucleare a NATO. Cum arată exercițiul și ce include Colonelul american David Bull, șeful operațiunilor nucleare ale NATO, a declarat că participarea este „similară” cu cea din anii precedenți și că exercițiul acoperă o plajă largă de scenarii, de la alertă simulată la zboruri reale, însă fără încărcături nucleare. În plus, potrivit unui înalt oficial militar al NATO, vor fi implicate: aeronave cu dublă capacitate (platforme care pot îndeplini atât misiuni convenționale, cât și misiuni asociate descurajării nucleare); trupe terestre, pentru activități de sprijin și antrenament, inclusiv încărcare, alimentare cu combustibil și întreținere. Contextul de securitate: „atacuri hibride” și tensiuni în creștere Pe fundal, țări europene acuză Rusia de sabotaje și de intensificarea așa-numitelor atacuri hibride pe continent (acțiuni sub pragul războiului deschis, precum sabotaj, dezinformare sau presiuni indirecte). Un oficial de rang înalt al NATO a spus că intenția Alianței este „să mențină cu adevărat calmul”, în timp ce partea rusă ar continua să amplifice tensiunile. Ambasada Rusiei în Belgia nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit POLITICO, publicație citată în material. [...]
