Știri
Știri din categoria Diverse
Prelungirea interimatului la Palatul Victoria întârzie adoptarea proiectelor din PNRR, iar președintele Nicușor Dan spune că ieșirea din blocaj depinde de partidele care au voturile în Parlament, potrivit Digi24.
Șeful statului a declarat joi că există dialog între el și partide, însă nu vede, deocamdată, utilitatea unei noi runde de consultări formale la Cotroceni. În paralel, au loc „discuții tehnice” pentru finalizarea legilor necesare PNRR, inclusiv întâlniri programate la Cotroceni, dar nu cu președintele.
Întrebat dacă prelungirea interimatului premierului Ilie Bolojan întârzie adoptarea proiectelor legate de PNRR, Nicușor Dan a răspuns că efectul este vizibil și că ar fi „preferabil să avem un guvern cu puteri depline”, în condițiile în care este nevoie de „contorsionări” precum sesiuni extraordinare ale Parlamentului.
În același context, președintele a indicat că soluția politică nu poate veni de la Cotroceni, ci din zona majorităților parlamentare.
Nicușor Dan a afirmat că a propus „două soluții”, pe care le-a considerat potrivite la momentul respectiv, menționând în mod special varianta unui guvern tehnocrat. El a adăugat că discuțiile continuă „la nivel informal”, dar că după discuția de luni dimineață nu au existat progrese suficient de mari pentru o nouă întâlnire formală.
În ceea ce privește scenariile discutate, președintele a enumerat mai multe variante vehiculate în spațiul politic, fără ca acestea să fi fost cumulate într-un plan unic:
Despre varianta cu patru guverne succesive, fiecare de câte șase luni, Nicușor Dan a spus că i se pare „ridicolă” și a precizat că „nu s-a pus problema să fie toate patru”. Concluzia sa este că, în acest moment, nu există o soluție agreată nici măcar pentru un guvern de tranziție care să funcționeze câteva luni.
Recomandate
PNL își leagă votul pe legea salarizării de varianta negociată cu Comisia Europeană , mizând pe respectarea jalonului din PNRR care condiționează accesarea fondurilor europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis după consultările de joi cu principalele confederații sindicale, pe tema proiectului legii salarizării unitare în sistemul bugetar. La discuțiile de la sediul central al PNL au participat președintele partidului, Ilie Bolojan , alături de Dragoș Pîslaru, Robert Sighiartău, Gabriela Horga și Raluca Turcan. Din partea sindicatelor au fost prezenți, între alții, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, și reprezentanți ai SANITAS, CNSLR Frăția, FSLI, CSDR, CSN Meridian și Agro Propact. Potrivit unui comunicat al PNL citat de Digi24, sindicaliștii au prezentat observații și propuneri pe proiect, invocând preocupările angajaților din sectorul public. Votul PNL, condiționat de forma „agreată” cu Comisia Europeană Ilie Bolojan a afirmat că reforma salarizării este „un angajament asumat de România prin PNRR” și „o condiție importantă pentru accesarea fondurilor europene aferente acestui jalon”. „Parlamentarii PNL vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană.” În același context, liderul PNL a indicat ca obiectiv al noii legi construirea unui sistem de salarizare „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea treptată a inechităților existente. Ce a prezentat MIPE: negocieri cu Comisia și „constrângeri bugetare” La întrevedere, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, negocierile purtate cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare care au stat la baza elaborării legii, conform comunicatului PNL. PNL mai susține că dialogul cu partenerii sociali trebuie continuat „în mod responsabil”, astfel încât deciziile să răspundă interesului general. [...]
PSD respinge ideea unei înțelegeri cu președintele Nicușor Dan pentru căderea Guvernului Bolojan , iar miza este una de stabilitate politică: partidul încearcă să delimiteze ruptura de coaliție de orice scenariu de „aranjament” la vârful puterii, pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu , într-un interviu, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că nu a existat „niciun fel de înțelegere” între PSD și Nicușor Dan pentru a „da jos” Guvernul condus de Ilie Bolojan și a insistat că șeful statului „a fost tot timpul adversarul politic” al PSD. El a precizat că l-a votat pe Nicușor Dan „o singură dată” în turul doi „anul trecut”, dar că în rest nu au existat „proiecte politice comune”. De ce spune PSD că a rupt coaliția Grindeanu a legat ieșirea de la guvernare de evaluarea internă a modului în care a fost condusă guvernarea de către Ilie Bolojan, despre care a afirmat că „a guvernat prost”. În același context, liderul PSD a susținut că partidul și-a anunțat public din timp pașii, inclusiv intrarea într-o perioadă de evaluare a participării la guvernare, care urma să se încheie odată cu votarea bugetului (menționată ca având loc în aprilie). El a mai afirmat că, la momentul bugetului, a fost nevoie să „blocheze lucrările Parlamentului” pentru ca premierul să accepte „pachetul de solidaritate”. Totodată, Grindeanu a invocat un vot intern în partid, spunând că „aproape 98%” dintre cei care au votat au decis să nu mai continue cu Ilie Bolojan. Contextul acuzațiilor: ce a spus Liviu Dragnea Declarațiile lui Grindeanu vin după ce fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, a insinuat că ar fi existat o înțelegere între social-democrați și Nicușor Dan. Într-un interviu acordat site-ului Helios , Dragnea a relatat că ar fi fost vizitat de doi membri ai conducerii PSD cu o zi înainte ca partidul să decidă ieșirea de la guvernare. Potrivit relatării sale, cei doi i-ar fi spus că planul era: „Ieșim de la guvernare, după care îl dăm jos pe Bolojan”, iar la întrebarea ce se întâmplă dacă Bolojan rămâne premier interimar, răspunsul ar fi fost că „e totul rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. În acest cadru, poziția lui Grindeanu urmărește să contracareze explicit ideea unei coordonări între PSD și președinte în jurul schimbării guvernării și să plaseze decizia partidului exclusiv în registrul evaluării politice interne a guvernării Bolojan. [...]
Declanșarea anticipatelor devine miza procedurală a ieșirii din criză , iar Ludovic Orban susține că președintele Nicușor Dan ar trebui să o folosească explicit ca instrument de presiune pentru a obține învestirea unui guvern, potrivit Digi24 . Liderul Forța Dreptei spune că șeful statului „se agață în continuare de o iluzie” și cere o poziționare fără echivoc: dacă a doua desemnare este respinsă de Parlament, să anunțe că va dizolva Legislativul. Anticipatele, prezentate ca soluție „democratică” la blocaj Orban argumentează că alegerile anticipate sunt „cea mai democratică formă” de rezolvare a unei crize politice și guvernamentale, în condițiile în care nu se poate forma o majoritate „coerentă” care să susțină un guvern și un program de guvernare. În logica sa, anticipatele mută decizia către electorat, care poate sancționa actorii politici pentru conduita din timpul crizei. Condiția pusă lui Nicușor Dan: mesaj explicit despre dizolvarea Parlamentului În intervenția la Digi24 , Orban afirmă că, dacă Nicușor Dan vrea să învestească un guvern, trebuie să spună „clar” că va dizolva Parlamentul în cazul în care a doua desemnare pe care urmează să o facă este respinsă. Mesajul are o miză de reglementare și procedură constituțională: folosirea perspectivei dizolvării ca pârghie pentru deblocarea votului de învestitură. Atac la PSD și la Sorin Grindeanu, cu referiri la sondaje Orban susține că „viața lui Grindeanu în fruntea PSD e foarte scurtă” și contestă credibilitatea unor sondaje prezentate în spațiul public, invocând inclusiv probleme de metodologie. În același timp, el avansează estimări proprii privind scoruri electorale și niveluri de încredere, dar fără a indica o sursă independentă de date. Totodată, Orban afirmă că Nicușor Dan ar avea o înțelegere cu Sorin Grindeanu și că, „pentru Nicușor Dan, PSD e partidul favorit”, invocând comportamentul președintelui după moțiunea de cenzură și informații despre pregătirea unor desemnări. Ce urmează, din perspectiva lui Orban Linia propusă de liderul Forța Dreptei este una de escaladare procedurală: un angajament public al președintelui privind dizolvarea Parlamentului, dacă a doua desemnare e respinsă, pentru a forța o decizie politică rapidă. În lipsa acestui semnal, Orban sugerează că blocajul se poate prelungi, iar anticipatele rămân, în viziunea sa, ieșirea „legitimatoare” prin vot. [...]
Decizia CJUE pe prescripție mută presiunea pe Parlament să repare rapid legislația , după ce hotărârea instanței europene a stabilit că interpretarea Înaltei Curți nu este compatibilă cu dreptul UE în dosarele de fraudă gravă cu fonduri europene, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că „vina principală” pentru situația creată aparține Legislativului, care nu a modificat legea după o decizie a Curții Constituționale. În declarațiile făcute joi, șeful statului a indicat că Parlamentul ar fi trebuit să urmeze decizia CCR într-un „termen constituțional” de 45 de zile, dar corecția legislativă „nu s-a întâmplat în niște ani de zile”. „Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile (...) trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.” Ce schimbă hotărârea CJUE și de ce contează Nicușor Dan a mai spus că interpretarea normelor juridice presupune analiza mai multor principii de drept și a punctat că, în această speță, au existat poziții diferite, inclusiv la nivelul CJUE și al Înaltei Curți. „Deciziile Curţii de Justiţie ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România.” CJUE a decis, prin hotărârea pronunțată pe 16 iulie în cauza „Lin II”, că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind prescripția răspunderii penale nu este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene în cazurile de fraudă gravă care afectează interesele financiare ale UE. Hotărârea continuă jurisprudența din cauza „Lin I” și, potrivit Digi24 , are efecte asupra dosarelor penale aflate încă pe rol. Ce urmează Din reacția președintelui rezultă că miza imediată este una de reglementare: corectarea cadrului legislativ intern, astfel încât aplicarea prescripției în dosarele de fraudă cu fonduri europene să fie aliniată cu obligațiile României ca stat membru UE și cu caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE. Publicația nu indică un calendar sau un proiect concret de modificare a legii. [...]
Refuzul Serbiei de a semna declarația de la Kiev expune o fisură de aliniere regională pe sancțiunile contra Rusiei , într-un moment în care liderii din Europa de Sud-Est au cerut explicit intensificarea presiunii asupra Moscovei, potrivit Digi24 . Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că este singurul participant la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat la Kiev, care nu a semnat declarația finală adoptată în aceeași zi, informație relatată de agenția Tanjug. Întrebat de ce nu a semnat, Vucic a indicat că textul documentului ar explica decizia și că nu consideră necesare alte explicații. În același context, întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, Vucic a afirmat că aceasta este cunoscută, fără a anunța vreo schimbare. El a mai susținut că unii participanți au făcut aluzii la Serbia în discursuri, insistând că sunt „100% aliniați” cu politica Uniunii Europene. Ce conține declarația semnată la Kiev Declarația de la Kiev, semnată de liderii prezenți (printre care și președintele României, Nicușor Dan), pune accent pe sprijinul pentru Ucraina și pe consolidarea presiunii asupra Rusiei. Documentul menționează, între altele: sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei; condamnarea agresiunii ruse și solicitarea ca Rusia să înceteze imediat războiul; condamnarea atacurilor masive asupra Kievului și a altor localități ucrainene, invocând încălcări ale dreptului internațional; solicitarea de intensificare a presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război; disponibilitatea statelor semnatare de a contribui la redresarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv în cooperare cu instituții financiare internaționale, organizații internaționale și sectorul privat. Întâlniri bilaterale și mesajul politic Vucic a mai declarat că, la Kiev, a avut trei întâlniri importante – cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul sloven Janez Jansa – precum și o scurtă discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Din perspectiva reglementărilor și a politicilor UE, refuzul de semnare scoate în evidență distanța dintre Serbia și linia comună europeană pe tema sancțiunilor și a cadrului de securitate regională, într-un moment în care declarația insistă pe coordonare și pe măsuri concrete de presiune asupra Moscovei. [...]
România își leagă sprijinul pentru Ucraina de garanții privind educația în limba română , după discuția bilaterală pe care președintele Nicușor Dan a avut-o la Kiev cu Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Șeful statului a spus că tema centrală a fost minoritatea românească din Ucraina, cu accent pe menținerea școlilor cu predare în limba română în comunitățile de români. În declarațiile făcute la finalul participării la al 5-lea summit „Ukraina–Europa de Sud-Est”, Nicușor Dan a explicat că a discutat cu Zelenski „despre cum să facem ca toate școlile cu predare în limba română să rămână așa cum sunt ele azi” în comunitățile românești din Ucraina. Contextul mai larg: securitate regională, sancțiuni și conectivitate Președintele a plasat discuția în cadrul mai amplu al cooperării regionale, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre, zonă de interes direct pentru România. El a mai spus că Uniunea Europeană pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, pe care România îl susține, în linie cu pozițiile reafirmate recent în formate precum Summit-ul NATO și „Coaliția de voință”. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a menționat discuții despre conectivitate, inclusiv în energie, unde România ar fi făcut „progrese importante” în relația cu Republica Moldova și Ucraina. Totodată, a vorbit despre „necesitatea militară” a unui coridor nord–sud care să lege Marea Egee de Odesa și Republica Moldova, pentru care România speră să fie găsite finanțări europene. Portul Constanța , în ecuația europeană a Mării Negre În același context, președintele a afirmat că în discuțiile de la Kiev a fost menționată și oportunitatea ca Europa să folosească Marea Neagră, „în special Portul Constanța”, pentru conexiunea cu zona caspică, idee pe care România o promovează de mai mult timp. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă un calendar sau măsuri concrete agreate pe tema școlilor cu predare în limba română, însă mesajul politic transmis este că subiectul drepturilor minorității românești rămâne pe agenda bilaterală la nivel prezidențial, în paralel cu dosarele de securitate, sancțiuni și conectivitate regională. [...]
