Știri
Știri din categoria Diverse
Siegfried Mureșan susține că reducerea risipei bugetare nu înseamnă austeritate, iar miza este ca resursele publice să fie redirecționate către servicii și investiții, potrivit Digi24. Într-o postare pe Facebook, premierul desemnat afirmă că fiecare cheltuială „fără justificare” reduce banii disponibili pentru școli, spitale, infrastructură și investiții.
În mesajul său, Mureșan spune că termenul „austeritate” este folosit frecvent în discursul politic pentru a ataca măsurile de eficientizare a statului și de reducere a cheltuielilor inutile. În opinia sa, adversarii politici etichetează automat drept „austeritate” orice încercare de „a pune ordine” în finanțele publice.
Europarlamentarul leagă direct risipa de subfinanțarea unor domenii publice și susține că reducerea cheltuielilor nejustificate ar trebui să elibereze resurse pentru priorități cu impact social și economic. El indică drept destinații ale banilor economisiți:
Mureșan afirmă că direcția urmărită este continuarea măsurilor de „punere în ordine” a finanțelor publice, reducerea risipei și cererea de performanță „acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor”. În încheiere, el rezumă obiectivul în termeni de alocare: banii publici să fie folosiți pentru nevoile oamenilor și investiții, nu cheltuiți fără justificare.
Recomandate
Învestirea Guvernului Mureșan depinde de 233 de voturi, iar semnalele politice indică o majoritate fragilă , în condițiile în care PSD își condiționează susținerea, iar UDMR vorbește deja despre un posibil pas înapoi înainte de vot. Potrivit Digi24 , premierul desemnat Siegfried Mureșan ajunge marți, la ora 16:00, în Parlament , pentru o întâlnire cu senatorii și deputații PNL, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Miza imediată este capacitatea premierului desemnat de a strânge sprijinul necesar în Parlament: 233 de voturi pentru învestirea Guvernului. În următoarele ore, Mureșan își va prezenta programul de guvernare partidelor parlamentare, pe fondul unei crize politice pe care le cere foștilor parteneri de coaliție să nu o adâncească. Condițiile PSD și presiunea timpului Mureșan spune că vrea să discute și cu social-democrații, însă PSD a transmis că nu va vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în programul de guvernare. În același context, liderul PSD, Sorin Grindeanu , i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. Semnalul UDMR: retragere înainte de vot, dacă nu există susținere Pe acest fond, liderul UDMR, Kelemen Hunor, i-a sugerat lui Mureșan că ar putea fi nevoie să se retragă înainte de votul din Parlament, dacă nu reușește să convingă PSD să susțină Guvernul. Ce urmează Întâlnirea de la ora 16:00 cu parlamentarii PNL și prezentarea programului către partidele din Parlament sunt pașii imediat următori. Rămâne de văzut dacă Mureșan va reuși să coaguleze cele 233 de voturi necesare și dacă se va ajunge efectiv la votul de învestitură. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că prelungește blocajul politic, cu costuri directe pentru economie și contribuabili , după ce partidul a anunțat că nu va vota un Executiv condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu susține că PSD „joacă poker cu soarta țării”, acuzând formațiunea că oscilează de la o oră la alta în privința unei soluții politice și că „scopul lor nu e reforma, ci să pună din nou mâna pe putere”. „De aproape cinci luni, România nu are un guvern cu puteri depline. Și ce face PSD în aceste zile? Joacă poker cu soarta țării, prelungind criza și mai tare.” Miza invocată: reforme care „închid robinetele” banilor publici Vicepremierul leagă blocajul de o rezistență la reforme care ar afecta interese consolidate în jurul banilor publici. În mesajul citat de Digi24, ea descrie reforma ca un set de măsuri care ar reduce scurgerile de fonduri și ar schimba modul în care funcționează companiile de stat. „Reformă înseamnă să închizi robinetele prin care se scurg banii publici. Reformă înseamă să tai sinecuri. Reformă înseamnă să obligi companiile de stat să producă pentru cetățeni, nu pentru băieții deștepți.” Gheorghiu mai afirmă că „fiecare zi de blocaj ne costă”, iar „nota de plată” ajunge la cei care muncesc și plătesc taxe, nu la partide. Poziția PSD: mandatul lui Mureșan, contestat; discuții condiționate În același context, Digi24 relatează că, după ședința Biroului Permanent Național al PSD, Sorin Grindeanu l-a îndemnat pe premierul desemnat Siegfried Mureșan să își depună rapid mandatul. Liderul PSD a argumentat că moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan a fost votată pentru a schimba „direcția greșită în care mergea România”. Totuși, Grindeanu a spus că PSD este dispus să discute cu Mureșan dacă acesta ia în calcul includerea în programul de guvernare a celor 10 propuneri adoptate de social-democrați la Sinaia; în caz contrar, partidul își menține decizia de a nu vota viitorul Cabinet, în condițiile în care Mureșan a anunțat că vrea să continue direcția fostului Guvern Bolojan. [...]
PSD transmite că nu pregătește o coaliție cu AUR, dar își lasă deschisă opțiunea de negociere pentru o majoritate , într-un context de blocaj politic care poate prelungi incertitudinea asupra guvernării și, implicit, asupra direcției economice. Potrivit Digi24 , vicepreședintele PSD Gabriel Zetea spune că partidul „nu are în plan” o guvernare cu AUR, dar afirmă că PSD „poate să se așeze la masă cu oricine”. În intervenția telefonică la Digi24, Zetea a atacat actuala formulă de guvernare, susținând că „orice guvern e mai bun decât acest guvern șchiop al domnului Bolojan”, pe care îl acuză că a dus economia „într-o zonă mocirloasă din care va fi extrem de dificil de ieșit”. Miza: cum se poate construi o majoritate parlamentară Zetea a pus presiunea pe PNL și USR, despre care afirmă că au hotărâri interne prin care exclud colaborarea cu PSD și că, prin aceste „linii roșii”, „împing orice altă formațiune politică în a colabora pentru a găsi o majoritate”. În logica prezentată de liderul PSD, dacă se caută o majoritate parlamentară „în acest moment”, ea ar trebui construită cu alte partide decât PNL și USR. Poziționarea față de AUR și argumentul „evaluării” din sondaje Vicepreședintele PSD a spus că partidul nu „reevaluează” AUR și că formațiunea este „evaluată de către români”, invocând sondaje care ar arăta că AUR are „o cotă de încredere dublă” față de PNL și USR, „poate chiar împreună luate”. În același timp, a reiterat că PSD nu are, „în acest moment”, un plan de guvernare cu AUR. Ce urmează în negocierile pentru guvern Declarațiile vin în ziua în care premierul desemnat Siegfried Mureșan este așteptat la ora 16:00 în Parlament, la o întâlnire cu senatorii și deputații liberali, unde urmează să prezinte principalele linii ale programului de guvernare. Mureșan spune că vrea să discute și cu PSD, însă social-democrații au transmis că nu vor vota Guvernul Mureșan dacă cele 10 propuneri adoptate de partid la Sinaia nu sunt incluse în program. În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu i-a recomandat premierului desemnat să își depună mandatul. [...]
AUR își retrage sprijinul pentru Guvernul Mureșan, complicând votul din Parlament , după ce George Simion a anunțat că partidul nu va vota Cabinetul condus de Siegfried Mureșan „în ciuda tuturor presiunilor”, potrivit Digi24 . Liderul AUR a transmis mesajul luni, pe Facebook, și a precizat că parlamentarii formațiunii au părăsit sala de plen a Camerei Deputaților. În aceeași postare, Simion a spus că AUR va continua să fie „alături de Călin Georgescu” în „atacurile” pe care acesta le-ar suferi. Contextul politic invocat de AUR În cursul dimineții de luni, după ce Călin Georgescu a fost ridicat de procurori din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a participa la percheziții, fiind vizat într-un dosar de înșelăciune, Simion a reacționat afirmând că „România este o dictatură”, conform aceleiași surse. Protest în plenul Camerei Deputaților Tot luni, deputații AUR au protestat în plen față de modul în care, susțin ei, a fost tratat Călin Georgescu de autorități. Aleșii s-au strâns în fața tribunei Camerei Deputaților cu pancarte pe care scria „Opriți poliția politică!”. De ce contează Anunțul AUR indică o poziționare de blocaj la votul pentru învestirea Guvernului Mureșan, într-un moment în care majoritățile parlamentare sunt esențiale pentru formarea executivului. Digi24 nu oferă, în materialul citat, detalii despre aritmetica votului sau despre reacții ale altor partide la această decizie. [...]
Rusia își mută exporturile de cereale spre porturile baltice și arctice după ce atacurile ucrainene cu drone au perturbat livrările prin Marea Neagră, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una operațională și economică: Moscova încearcă să mențină fluxurile de export, folosind infrastructură portuară care până acum deservea alte mărfuri. În ultimele luni, atât Rusia (cel mai mare exportator mondial de grâu), cât și Ucraina au raportat scăderi puternice ale exporturilor de cereale, pe fondul atacurilor reciproce asupra navelor și porturilor din Marea Neagră. În sezonul precedent, aproape 90% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei au plecat prin Marea Neagră. Terminale „convertite” pentru cereale în Marea Baltică Companii rusești au început să adapteze terminale de îngrășăminte, cărbune și alte mărfuri din porturi baltice și arctice — inclusiv Ust-Luga și Murmansk — pentru a putea încărca și exporta cereale, conform surselor Reuters din agricultură și transport maritim. Un exemplu este terminalul privat Ultramar din Ust-Luga (Marea Baltică), specializat în exporturi de îngrășăminte, care ar fi fost adaptat rapid pentru cereale. Reuters notează că s-a discutat inclusiv redirecționarea fluxurilor Demetra (cea mai mare companie rusă de comerț cu cereale) către Ultramar, iar o sursă a spus că cerealele Demetra sunt deja expediate acolo. Terminalul Ultramar a început să manipuleze cereale din august, iar în septembrie cererile de transport feroviar către acest terminal au ajuns la aproximativ 260.000 de tone, cu destinații precum Egipt și Arabia Saudită, potrivit surselor citate. Tot în zona baltică, terminalele Modul și BSMZ din portul Sankt Petersburg — care anterior nu gestionau cereale — au început să preia astfel de transporturi. O sursă a indicat că Modul poate gestiona până la 70.000 de tone pe lună în containere, o opțiune care, în general, este mai scumpă. Capacitate limitată în Baltică, sprijin pe calea ferată Analiștii citați arată că folosirea terminalelor convertite ar putea crește semnificativ potențialul de export al porturilor baltice, însă baza de plecare este mult mai mică decât în sud: capacitatea combinată de manipulare a cerealelor în porturile baltice este estimată între două și șapte milioane de tone, comparativ cu peste 60 de milioane de tone în porturile sudice. O sursă Reuters mai spune că operatorul feroviar de stat Russian Railways prioritizează transporturile de cereale către porturile din Marea Baltică și Arctica, care ar fi primit deja subvenții guvernamentale. Murmansk intră în ecuație din octombrie În paralel, portul Murmansk (al patrulea ca mărime din Rusia) a anunțat că se pregătește să înceapă exporturile de cereale în octombrie. Nu este clar ce terminale sunt convertite pentru cereale și nu a fost raportată construcția recentă de instalații noi; portul exportă în mod obișnuit cărbune, minereu și metale. O sursă din industrie a afirmat că, datorită capacității Murmansk de a primi nave mari din clasa Panamax, creșterea costurilor transportului maritim nu ar fi substanțială. Totuși, Murmansk este la 2.700 km de Novorossiisk, principala poartă sudică de export de cereale a Rusiei. Potrivit aceleiași surse, livrarea primelor 40.000 de tone de cereale pe calea ferată din regiunea Stavropol către Murmansk a fost deja convenită și aprobată de Russian Railways. Context: scădere a exporturilor în 2026 Rusia a exportat 4,4 milioane de tone de cereale în perioada iulie–august, în scădere cu aproximativ 31% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar exporturile din septembrie sunt așteptate să scadă la jumătate, la 2,45 milioane de tone față de septembrie anul trecut, potrivit firmei de consultanță Sovecon, citată în material. [...]
Statele Unite vor redeschide o bază din Groenlanda și vor înființa încă una, extinzându-și prezența operațională în Arctica , într-un acord care urmează să fie semnat marți cu Danemarca și Groenlanda, potrivit Digi24 , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu negocierile. Planul vizează redeschiderea unei baze din perioada Războiului Rece în sudul Groenlandei și deschiderea unei noi facilități pe coasta de est, într-o zonă folosită în prezent de patrula daneză cu sănii trase de câini. Potrivit sursei, locațiile sunt Narsarsuaq și Mestersvig. Semnarea acordului este așteptată marți, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York, la ora 10:30 pe Coasta de Est a SUA (17:30, ora României). Textul acordului nu a fost făcut public, iar detaliile ar putea rămâne nefinalizate până la momentul semnării, au precizat sursele Reuters, sub protecția anonimatului. Ce se știe despre cele două locații Narsarsuaq : localitate a cărei populație s-a redus la „doar câteva zeci” de locuitori după ce SUA au închis baza militară Bluie West One în anii 1950. Mestersvig : avanpost folosit de Sirius Dog Sled Patrol , o unitate daneză de forțe speciale. Miza operațională și cadrul NATO Un purtător de cuvânt al Casei Albe a refuzat să ofere detalii despre acord, reluând o poziție anterioară potrivit căreia semnarea documentului va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Danemarca susține că acordul ar plasa securitatea Arcticii sub coordonarea NATO, în loc să rămână exclusiv în responsabilitatea SUA și a Danemarcei. Context: presiuni politice și prezența militară americană în Groenlanda Acordul vine după luni de presiuni din partea președintelui american Donald Trump, care a spus în repetate rânduri că își dorește ca SUA să controleze Groenlanda și, în anumite momente, nu a exclus folosirea forței militare sau a presiunilor economice. Ideea este respinsă de o majoritate covârșitoare a groenlandezilor, potrivit sondajelor menționate în material. În timpul Războiului Rece, SUA aveau 17 instalații militare și peste 10.000 de militari în Groenlanda. În prezent, singura bază americană funcțională este baza spațială Pituffik, unde sunt staționați aproximativ 150 de militari americani. [...]
