Știri
Tag: reducerea risipei

Siegfried Mureșan susține că reducerea risipei bugetare nu înseamnă austeritate , iar miza este ca resursele publice să fie redirecționate către servicii și investiții, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook , premierul desemnat afirmă că fiecare cheltuială „fără justificare” reduce banii disponibili pentru școli, spitale, infrastructură și investiții. În mesajul său, Mureșan spune că termenul „austeritate” este folosit frecvent în discursul politic pentru a ataca măsurile de eficientizare a statului și de reducere a cheltuielilor inutile. În opinia sa, adversarii politici etichetează automat drept „austeritate” orice încercare de „a pune ordine” în finanțele publice. Ce înseamnă, în logica lui Mureșan, „oprirea risipei” Europarlamentarul leagă direct risipa de subfinanțarea unor domenii publice și susține că reducerea cheltuielilor nejustificate ar trebui să elibereze resurse pentru priorități cu impact social și economic. El indică drept destinații ale banilor economisiți: școli; spitale; drumuri și infrastructură; investiții considerate necesare pentru România. Ce urmează: accent pe eficiență și „performanță” în instituții Mureșan afirmă că direcția urmărită este continuarea măsurilor de „punere în ordine” a finanțelor publice, reducerea risipei și cererea de performanță „acolo unde statul cheltuiește banii oamenilor”. În încheiere, el rezumă obiectivul în termeni de alocare: banii publici să fie folosiți pentru nevoile oamenilor și investiții, nu cheltuiți fără justificare. [...]

Fuziunea SAPE– Electrocentrale Grup , programată până la 31 august, devine un test de restructurare a companiilor de stat sub PNRR , cu miză directă pe reducerea risipei și eficientizarea costurilor, potrivit Profit . Anunțul a fost făcut de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, care leagă explicit fuziunea de angajamentele asumate de România prin PNRR și de un proces mai amplu de restructurare a companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că fuziunile între companii de stat sunt dificil de realizat, dar necesare pentru a „opri risipa” și a „eficientiza costurile”. Termenul avansat pentru finalizarea fuziunii este 31 august. Contextul deciziei și calendarul Decizia de fuziune fusese luată de Guvernul Bolojan la finalul lunii mai, în contextul ieșirii PSD de la guvernare și al demiterii Guvernului prin moțiune de cenzură, conform informațiilor din articol. Vicepremierul interimar afirmă că, în paralel cu discuțiile interne, „procesul de fuziune merge înainte”, indicând că lucrările de integrare sunt deja în derulare. Impact operațional: integrarea echipelor, nu doar „hârtii” Dincolo de componenta juridică și economică, Oana Gheorghiu pune accent pe partea operațională: integrarea a două organizații care au funcționat separat și gestionarea tensiunilor și incertitudinilor interne. Ea spune că a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentanții SAPE și Electrocentrale Grup, în care au fost discutate „diferențele de opinie, neclaritățile și temerile” din cele două echipe. Potrivit vicepremierului, o parte dintre aceste aspecte au fost clarificate, iar săptămâna următoare este programată o nouă rundă de ședințe de lucru. De ce contează: PNRR și presiunea pe eficiența companiilor de stat Mesajul central al vicepremierului este că fuziunea nu este „un exercițiu birocratic”, ci o măsură încadrată în angajamentele PNRR și în agenda de restructurare a companiilor de stat. În acest cadru, termenul de 31 august devine un reper pentru capacitatea statului de a livra reorganizări cu efecte de cost și guvernanță, nu doar decizii formale. Articolul nu oferă detalii despre pașii juridici concreți ai fuziunii sau despre indicatori financiari ai celor două companii; în lipsa acestora, rămâne de urmărit dacă termenul anunțat va fi respectat și ce schimbări de structură și costuri vor rezulta efectiv după integrare. [...]